luni, 11 aprilie 2022

 

Provocările anului de telecomunicații 2022

 

Anul de telecomunicații 2021 a fost unul catastrofal în bună parte rezultat al numirii în funcții de conducere a unor politicieni fără pregătire specifică sectorului - PNL nu are specialiști, fapt recunoscut public. Astfel de persoane fără expertiză specifică execută ”orbește” ordinele primite pentru că nu au contraargumente neînțelegând despre ce este vorba și pentru că știu că locul lor nu este acolo și pot fi demiși dacă nu execută. Ce ne așteaptă în acest an?

 

1. Vom avea un minister al ”telecomunicațiilor” condus de un profesionist?

Apariția unui minister al ”telecomunicațiilor” - comunicații și digitalizare - condus de un profesionst ar putea debloca telecomunicațiile. Aceasta ar implica reorganizarea activităților: trecerea Cercetării și Inovării acolo unde le este locul la ministerul Educației pentru a apărea ministerul ”telecomunicațiilor” - Comunicații și Digitalizare cu rol de a digitaliza societatea și economia românească. Pentru aceasta ar mai fi nevoie de conducători (ministru, secretari de stat, directori) care să știe despre ce este vorba, profesioniști. Cum partidele nu au astfel de specialiști (De ce ar intra în politică profesioniști din ”telecomunicații”, cu salarii mult mai mari decât media pe țară?) și pentru a debloca un proces care a început acum ceva vreme cu efecte negative profunde, la conducere ar trebui adus un profesionist, o personalitate a sectorului care să-și poată impune ideile în fața oricărui prim ministru. De exemplu, in Italia, Vittorio Colao, fost director grup Vodafone timp de 10 ani, a fost numit ministrul digitalizării în februarie 2021. O astfel de personalitate ar fi nevoie la conducerea telecomunicațiilor noastre pentru criza profundă din România și ar putea fi aleasă dintre liderii sectorului particular Florin Talpeș, Daniel Dines, Liviu Drăgan, Radu Georgescu, sau Liudmila Climoc cu contract ferm pentru a salva România, a o digitaliza, a moderniza societatea și economia noastră. O altă soluție ar putea fi și Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM, un bun specialst, diplomat, însă nu știu dacă s-ar putea impune în fața primului ministru. Ar fi momentul și pentru introducerea răspunderii ministeriale.

Numirea unei astfel de personalități ar evita greșelile trecutului, primul ministru nepermițându-și să-i ceară orice unei personalități. Și chiar dacă și-ar permite, acesta i-ar spune precum un celebru politician român ”Aiasta nu se poate măria ta” și i-ar explica de ce. Dacă primul ministru nu ar fi fost convins cu argumente, ministrul ar demisiona din guvern și va face publică greșeala. 

Trebuie să terminăm cu amatorismul, diletantismul, cu joaca de-a guvernarea telecomunicațiilor impusă de politicieni care nu înțeleg despre ce este vorba!

Recapitulând, primul pas ar fi reînființarea ministerului telecomunicațiilor – comunicații și digitalizare, iar pasul următor ar fi numirea unor specialiști în funcții de conducere.

Se va putea întâmpla aceasta? Greu de spus.

 

2. Se va vinde fostul Cosmote Romania?

În februarie 2017 apare zvonul despre exitul DT din România, vânzarea Telekom România: fostul RomTelecom urma a fi achziționat de către Orange România, iar fostul Cosmote România de către RCS&RDS. 

Pregătind vânzarea, în august 2017 Cosmote absoarbe Telemobil și Germanos, contractul de roaming cu Orange este terminat în februar 2019 și apoi Cosmote Romania este capitalizată.

În 9 nov 2020, comunicate OTE și Orange anunțau preluarea fostului RomTelecom de către Orange - €268 milioane pentru 54,01% din companie, evaluând compania la €497 milioane. Pregătind vânzarea Cosmote, RomTelecom pleca spre Orange Romania cu circa 916.000 dintre clienți cu abonament (cei mai valoroși) ai fostului operator Cosmote Romania, lăsându-l pe acesta într-o situație critică, parcă special slăbit pentru a fi vândut.

OTE anunţa la 9 septembrie 2021, finalizarea achiziţiei participaţiei de 30% a Telekom Romania Mobile Communications, deţinută de Telekom Romania Communications pentru 58,9 milioane, ridicând participația la 100% și îndeplinind cerința Comisiei Europene.

În 30 sept 2021, Orange Romania anunța preluarea RomTelecom, adeverindu-se prima tranzacție anunțată în februarie 2017.

A doua zi, la  1 octombrie 2021, un comunicat Telekom Mobile anunța noua echipă executivă a operatorului - Dina Tsybulskaya, CEO, Nicolas Mahler, Director Executiv Financiar, Andreea Cramer, Director Executiv Comercial, Florina Tănase, Director Executiv Resurse Umane, Juridic și Relații Externe, Alexander Jenbar, Director Executiv Tehnologie și Informație. O echipă mult redusă - 5 membri față de 12 cât erau înainte de vânzarea exRomTelecom, sau cât au ceilați operatori, echipă de conservare, echipă parcă pregătită să administreze perioada până la vânzare.

Argumente care sprijină ideia de vânzare a operatorului Telekom Mobile:

- echipă executivă redusă, de menținere în viață, de asigurare a tranziției spre noul client.

- lipsa de interes a Telekom Mobile România față de dezbaterile la legea 5G

- lipsa de interes a Telekom Mobile față de licitația de spectru de anul trecut. Dacă participa putea achiziționa al doilea bloc de 2x5MHz din banda de 800MHz, pentru a avea o deținere egală cu Orange sau Vodafone.

- Telekom Mobile este singurul operator care nu a lansat servicii 5G, doar teste

- îi va fi greu să reziste fără o rețea fixă pe o piață în care convergența serviciilor (fix-mobil) a devenit norma

- nu a avut o prestație deosebită (SIMuri, venituri) nici când era împreună cu RomTelecom și ofereau servicii convergente

- numărul mic de clienți, 3,69 milioane SIMuri, în special cu abonament, mai ales după ce RomTelecom a plecat cu circa 0,9 milioane abonați, în condițiile în care operatorul avea majoritar clienți cu cartele (circa 60%)

Care ar putea fi cumpărătorul? RCS&RDS, cum spunea știrea din februar 2017, sau 4iG, noua stea a telecomunicațiilor din Europa Centrală apărută anul trecut?

RCS&RDS a achiziționat anul trecut spectru, iar numărul SIM-urilor este în creștere conducând detașat în clasamentul portărilor din 2021 - este un operator care continuă să crească organic. În plus, nici Consiliul Concurenței și nici ANCOM nu ar trebui să fie de acord cu reducerea la trei a numărului operatorilor.      

4iG a erupt anul trecut din Ungaria, după plecarea RCS&RDS cu o serie de achiziții (operatori de comunicații mobile) în zona Balcanilor și cred că se uită și spre România. Un impediment ar fi posibilele legături cu premierul Ungariei, care tocmai a câștigat alegerile.

 

3. Vom avea licitație 5G reușită anul acesta?

Pentru a avea o licitație 5G reușită operatorii trebuie să fie convinși că pot realiza afaceri lucrative cu licențele 5G. Principalul obstacol în calea licitației 5G îl constituie așa numita lege 5G, lege neclară cu impact nefast pe termen lung.

Un prim efect al legii 5G este eliminarea fabricantului Nokia de la ”utilizarea” de echipament 5G și admiterea unor companii necunoscute. Cum legea 5G a fost destinată pentru eliminarea fabricanților chinezi mă temeam că vom avea un duopol pe piața furnizării de echipamant 5G. Temerea mea a fost infirmată – nu vom avea duopol, ci monopol, dacă nu cumva va fi eliminat și fabricantul Ericsson.

Astfel, legea 5G devine o jucărie periculoasă în mîinile unor persoane care nu se pricep, sau nu vor ...

Se va abroga legea 5G pentru a asigura reușita implementării tehnologiei 5G?

Ca atare, pentru reușita licitației 5G ar trebui abrogată legea 5G, pentru eliminarea hazardului în aprobarea furnizorilor, pentru degrevarea operatorilor de cheltuieli inutile, etc. Dificil de realizat în actualul context geopolitic. 

Dacă se va reînființa ministerul telecomunicațiilor și va fi numit ministru un profesionist ar fi posibil să fie reanalizată și amendată legea 5G pentru a putea fi restabilită competiția pe piața furnizării de echipament de telecomunicații.

În situația în care legea nu se va abroga vor fi necesare unele clarificari, amendamente:

- se elimină toți furnizorii indiferent de bonitate? Există totuși criterii ?

- se înlocuiește și echipamentul pasiv (antene, table, ...)?

- cine despăgubește operatorii pentru echipamentul scos? ANCOM precum FCC în SUA? https://www.lightreading.com/here-is-every-company-asking-for-fcc-rip-and-replace-money/d/d-id/775162?_mc=RSS_LR_EDT Sau Ministerul Finanțelor?

- cu cât timp înaintea licitației 5G ar trebui operatorii să trimită estimarea despăgubirilor?

- cum se va trata problema securității rețelelor? Folosind ”toolkit”-ul oferit de UE, strategia Angliei: https://www.ncsc.gov.uk/pdfs/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks.pdf

-          cadru instituțional: NCSC, agenție națională și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice

-          restricții pentru furnizorii cu risc: 35% cota piață și interzicere în zonele delicate

https://www.gov.uk/government/news/government-consults-on-legal-direction-to-restrict-huawei-in-uk-telecoms-networks

De asemena vor fi necesare condiții pentru folosirea eficientă a licențelor oferite:

- ghișeul on-line unic pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! (A se vedea experiența RoNet!) Conform documentației licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multor zeci de mii de noi site-uri antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat. Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) ar fi util un act (OUG, lege, etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul on-line. ANCOM? Germania a făcut aceasta din 2016. https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile

- Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani pentru buget, ar trebuie rescrise pentru a avea în vedere reducerea decalajului digital al țării, vezi DESI2021 :

      Prețuri de pornire adecvate reducerii decalajului digital și care să stimuleze implementarea rapidă - mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce un/acest salt digital.

      licențe naționale, dar și locale, pentru rețele particulare

      plata taxelor pentru licențe în timp rezonabil, ani nu zile, pentru accelerarea acoperirii. A se vedea cazul Italiei

      taxe utilizare spectru reduse la jumătate https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2019-12-04T19:08:00%2B02:00&max-results=7&start=6&by-date=false  

 

4. Ce vor întreprinde ANCOM și Consiliul Concurenței față de poziția dominantă a Orange România ?

Achiziția exRomTelecom de către Orange Romania care s-ar putea finaliza prin dispariția, absorbția fostului operator național de către Orange consolidează o poziție mai mult decât dominantă - 50% cotă de piață după venituri, care ar trebui să determine autoritățile ANCOM și Consiliul Concurenței (impasibile la achiziție) să ia măsuri acum în ceasul al 13lea.

În astfel de cazuri operatorului în cauză i se pot impune anumite obligații: vânzări de active, accesul la rețeaua sa, etc.

Accesul la rețeaua fixă nu pare prea interesant de vreme ce rețeaua de fibră optică RomTelecom, (aproape 3 milioane locuințe conectate cu fibră) nu este prea dezvoltată. Rețeua de cupru este ceva mai dezvoltată, circa 5 milioane locuințe, dar se pare că nu mai prezintă interes de vreme ce Orange și-a propus să renunțe la ea în Franța. Fostul Cosmote Romania ar putea fi interesat de accesul la rețeaua fixă, dacă ar avea planuri pe termen lung.

Accesul la rețeaua mobilă pare mult mai interesant, Orange având una dintre cele mai performante rețele de comunicații mobile. Accesul la rețeaua mobilă Orange România (pentru operatorii de rețele mobile virtuale sau un operator nou intrat) ar fi foarte important și pentru păstrarea competiției pe piață, mai ales dacă fostul Cosmote România ar putea dispărea prin achiziția de către un operator existent pe piața noastră.

 

5. Vor crește tarifele serviciilor de telecomunicații încă din acest an ?

Creșterea tarifelor din energie (electricitate, gaze, combustibil) se va transfera în toate bunurile și produsele din economie și ca atare și în serviciile de telecomunicații cu precădere la serviciile la punct fix care au  tarife denominate în lei, tarifele comunicaților mobile denominate în euro fiind ceva mai protejate. Apoi, criza geopolitică provoacă perturbări și în economia noastră.

Ținând seamă de procesul de concentrare din cele două piețe (oferirea de servicii de telecomunicații prin dispariția/achiziția exRomTelecom de către Orange și oferirea de echipament de telecomunicații prin interzicerea fabricanților chinezi plus Nokia, prin legea 5G), ne putem aștepta la creșteri de tarife, denominate în Euro, nu doar din cauza inflației ci și din cauza scăderii competiției.

În măsura în care prevederile legii 5G se vor aplica din acest an s-ar putea să asistăm la creșteri ale tarifelor serviciilor de telecomunicații, operatorii începând să transfere către consumatori noile cheltuieli. Să nu uităm nici de criza economică indusă de invadarea Ucrainei de către Rusia...

 

6. Se va destrăma coaliția care guvernează România?

Încetul cu încetul PNL a ajuns la remorca PSD deși deține funcția de prim-ministru, fapt care se resimte și în sondaje. Disputele aproape zilnice din coaliție, dar și posibila criză economică ar putea determina spargerea actualei coaliții. Însă criza geopolitică din regiune, masacrarea Ucrainei de către Rusia, ar putea fi un coagulant, sau un zgomot de fond foarte puternic care ar putea acoperi problemele de guvernare și ar permite trecerea unor legi (amnistiere plagiatori, etc.) care în vremuri de pace nu s-ar îndrăzni ...

Rămâne de văzut ce va prevala - interesul comun de a administra fonduri, de a trece astfel de legi ”delicate”, divergențele, dorința de ”a da bine în ochii electoratului propriu”, sau stabilitatea politică. Oricum, procesul de guvernare pare a fi afectat.  

O nouă coaliție de guvernare ar fi o șansă pentru apariția ministerului ”telecomunicațiior” condus, poate, de un profesionist. Puțin probabil, astfel că este posibil încă un an nefast pentru telecomunicațiile noastre.

joi, 24 martie 2022

 

În atenția noului ministru al digitalizării,

 

Mandatul pentru telecomunicații 

al noului ministru al digitalizării

 

După lupte seculare care au durat câteva luni, în fine, am avut un nou guvern, învestit spre finele anului trecut, guvern cu câțiva miniștri erudiți (”autori” de cărți de negăsit!)  și un nou ministru al digitalizării, intr-un moment delicat pentru țară (neguvernată de câteva luni bune, criză, pandemie, ..) cât mai ales pentru telecomunicații, deasemenea neguvernate de ceva vreme și care s-au confruntat și anul trecut cu probleme majore, 2021 fiind cel mai nefast an postdecembrist. Acel nou ministru, erudit și el, avea sa deminisioneze repede în urma unor acuzații de plagiat și de fals. Dat fiind lipsa totală de expertiză cerută de minister pierderea nu era prea mare, rămânând întrebarea - de ce se propun și validează persoane cu probleme, vulnerabile și fără expertiză specifică? Ca atare a fost numit un nou ministru, și, ghinion, nici de data asta nu s-a găsit un profesionist, noul ministru neavând expertiză în ”telecomunicații” (economist, fără expunere specifică) însă, măcar nu are probleme cu CV-ul.

 

Moștenirea

Anul 2021 a fost cel mai nefast an postdecembrist pentru telecomunicațiile românești, an în care acestea au fost bulversate și tensionate prin intervenții brutale ale executivului. Situația poate fi asemănată cu cea din anul 2019. Atunci OUG114/2018 avea să tensioneze piața timp de șase luni și să ducă la amânarea licitației 5G și chiar la pierderea oportunității de a avea licitația 5G în 2019, pentru ca în 2021 legea 5G să producă o bulversare și mai mare prin impredictibilitate, neclaritate și, mai ales, scăderea competiției pe piața furnizării de echipament de telecomunicații. Impactul economic al interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea rețelelor 5G în România l-am analizat și publicat pe blogul personal https://nicolaeoaca.blogspot.com/ la data de 16 feb 2020 și 29 octombrie 2020 .

Cândva, comparam legea 5G cu OUG114/2018 cu observația că efectul legii 5G este pe termen lung, iar pierderile sunt mai mari și mai greu de recuperat.

Efectul nefast al legii 5G se mai poate vedea și în rezultatele licitației de frecvențe organizată de ANCOM in noiembrie 2021, la care Orange, Vodafone și Telekom nu au participat.

Faptul că telecomunicațiile noastre nu mai sunt guvernate de ceva vreme se vede cel mai bine în DESI2021, clasamentul digitalizării economiilor și societăților din UE, în care România a pierdut anul trecut două locuri ajungând pe locul ultim, fiind întrecută de Bulgaria și Grecia – certificare a incompetenței guvernanților. 

 

Cauze

Dispariția încă din guvernarea Ludovic Orban a ministerului ”telecomunicațiilor” poate fi considerat începutul și cauza degrigoladei, care a continuat și în guvernările Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, prin struțo-cămila numită ministerul cercetării, inovării și digitalizării. (Cercetarea se asociază de regulă cu educația. Cercetarea la ministerul educației!) Dispariția ministerului ”telecomunicațiilor” am pus-o pe sema faptului că PNL nu are specialiști în ”telecomunicații” - comunicații electronice, tehnologia informației - fapt probat de pregătirea celor numiți să conducă în ultimii ani, prin neînțelegerea rolului de motor al digitalizării, al dezvoltării economiei și confirmat de un liberal care a cochetat cu telecomunicațiile fără a se și pricepe.  

O dată cu pandemia cuvântul digitalizare a fost des folosit de politicieni, care din păcate, prin acțiunile lor au dovedit că nu înțeleg ce spun, nu înțeleg că nu se poate face digitalizare fără rețele de telecomunicații de mare viteză și fiabilitate și răspândire națională, și nici rolul telecomunicațiilor de motor al dezvoltării economice. Astfel a fost posibilă, în anul 2021:

- dispariția INSCC, ultima entiate care mai avea in denumire cuvântul comunicații,

- achiziția fostului RomTelecom de către Orange, care a condus la o concentrare puternică a pieței serviciilor de telecomunicații, entitatea rezultată având o cotă de piață după venituri de circa 50%, fapt ce ar fi trebuit să determine Consiliul Concurenței să blocheze tranzacția - a se vedea analiza pe care am publicat-o în 5 iulie 2021 pe blogul personal.   

- legea 5G, lege arbitrară destinată a interzice fabricanții chinezi de la furnizarea de echipament de telecomunicații în România (cerând și înlocuirea echipamentului deja instalat) reducând astfel numărul funizorilor și provocând pierderi (prin creșteri prețuri, întârzieri, înlocuire echipament, etc.) estimate în analiza pe care am publicat-o în 20 iulie 2020 pe blogul personal și pe care guvernații nu au precizat cum le vor compensa. Curios, prima victimă a legii 5G nu este un fabricant chinez ci Nokia!

- numirea în funcții de conducere a unor persoane fără expertiza specifică

- neimplementarea Codului European Comunicații Electronice

- lipsa pregătirilor pentru implementarea tehnologiei 5G (ghișeul unic online aprobare lucrări infrastructură, proiecte pilot 5G, etc.)

Efectele acestor greșeli pot fi regăsite în:

- interzicerea fabricantului Nokia,

- licitația 5G în continuă amânare de mai mulți ani,

- dezinteres pentru licitația ANCOM din 2021, care ar putea fi repetat și la licitația 5G de anul acesta dacă nu se schimbă contextul

- retrogradarea României in clasamentul DESI2021 al digitalizării,

- concentrare mare pe piața serviciilor de telecomunicații,

- concentrare nepermis de mare pe piața oferirii de echipament  de telecomunicații.

.

Mandatul pentru telecomunicații al noului ministru al digitalizării

1. Legea 5G – abrogată sau amendată pentru o licitație 5G reușită!

Noul ministru ar trebui să consulte industria (operatori, fabricanți, autorități) cu privire la ridicarea blocajul instituit prin legea 5G și să țină seamă de opiniile interlocuitorilor, dacă vrea să reușească. Adică un dialog și nu monolog cum a fost până acum.

Prima opțiune a noului ministru ar fi abrogarea legii 5G, pentru a asigura un nivel competițional adecvat pe piața furnizării de echipament de telecomunicații și, mai ales, pentru a detensiona atmosfera, a reda increderea și liniștea pe piața telecomunicațiilor. Abrogarea legii 5G este o condiție necesară pentru o licitație 5G reușită și pentru implementarea cu succes a noii tehnologii, adică pentru digitalizarea economiei și societății. Un prim efect ciudat al aplicării legii 5G este interzicerea fabricantului Nokia, https://www.monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--187--2022.html, fapt ce denotă cât de nocivă este legea 5G și nepricepuți sunt cei desemnați a o aplica.

Dacă nu se va dori abrogarea legii 5G, o condițiie minimală pentru a retrezi interesul operatorilor pentru licențele 5G ar fi amendarea acesteia:

- evaluatorii cererilor de autorizare să fie profesoniști, să înțeleagă ce fac, pentru a evita situații hilare precum interzicerea Nokia

- clarificări în urma discuțiilor cu piața - se înlocuiește și echipamentul pasiv (antene,, ...), etc.

- cine despăgubește operatorii pentru echipamentul scos? ANCOM precum FCC în SUA? https://www.lightreading.com/here-is-every-company-asking-for-fcc-rip-and-replace-money/d/d-id/775162?_mc=RSS_LR_EDT Sau Ministerul Finanțelor?

- cu cât timp înaintea licitației 5G ar trebui operatorii să trimită estimarea despăgubirilor? Cui?

- cum se va trata problema securității rețelelor? Folosind ”toolkit”-ul oferit de UE, strategia Angliei https://www.ncsc.gov.uk/pdfs/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks.pdf

-          cadru instituțional: DNSC, agenția națională și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice

-          restricții pentru furnizorii cu risc: 35% cota piață și interzicere în zonele delicate?

https://www.gov.uk/government/news/government-consults-on-legal-direction-to-restrict-huawei-in-uk-telecoms-networks

2. Condiții pentru implementarea cu succes a tehnologiei 5G

În afară de problemele induse de legea 5G, ar mai trebui create condiții specifice pentru implementarea cu suces a noi tehnologii și pentru utilizarea noilor servicii:

- refacerea Strategiei 5G pentru România și a documentației licitației 5G, ambele elaborate sub stresul OUG114/2018 (pentru bani la bugetul de stat) și adaptarea la nevoile țării și contextul actual - recuperare rămânere în urmă (DESI2021), acoperire rapidă, digitalizare ...

      prețuri de pornire care să stimuleze o implementare rapidă; mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Cel mai bine – licențe acordate gratis, cu impunerea unor condiții rapide de acoperire a noilor rețele.

      plată taxe licențe în timp rezonabil, ani, pentru a permite accelerarea acoperirii

      taxe utilizare spectru reduse la jumătate

- finanțare proiecte pilot bazate pe tehnologia 5G:

  • orașe inteligente, sănătate, educație, rețele particulare,....

- stimularea adoptării serviciilor 5G, prin angajamentul executivului în a le utiliza in administrație, educație, cultură, orașe inteligente, etc., adică în digitalizare.

3. Prezervarea competiției

Pentru prezervarea competiției pe piața oferirii serviciilor de telecomunicații, noul ministru ar mai trebui să aibă grijă să nu se mai permită operațiuni majore de concentrare a pieței, ca de exemplu achiziția fostului Cosmote România de către un operator existent pe piață și să atenționeze autoritățile asupra concentrării excesive (cotă de piață de circa 50% după venituri) formate prin achiziția fostului RomTelecom de către Orange România. 

4. Alte recomandări pentru noul ministru - guvernanță, bune practici, reglementare, România inteligentă, ...- se pot găsi în strategia de guvernare propusă guvernului anterior și postată pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.com/  în 3, 11, 17 și 27 ianuarie 2021. 

 

La contextul actual specific ”telecomunicațiilor” noastre, dezastruos, și al economiei românești cu ceva probleme ar trebui să adăugăm și contextul mondial nefavorabil - invadarea Ucrainei de către Rusia, care ar putea declanșa o criză economică cu efect și în țara noastră. Cum telecomunicațiile sunt motor al dezvoltării economice rolul lor în astfel de momente dificile este decisiv. Încă un motiv pentru a fi conduse de profesionști.

Concluzionând, noul ministru va trebui să convingă URGENT colegii din guvern despre rolul de motor al tehnologiei 5G în digitalizare, în dezvoltarea economei naționale și astfel să creeze condițiile necesare (prezentate mai sus) unei implementari de succes.

Va reuși? Dificil de spus dat fiind faptul că noul ministru nu are pregătirea specifică, adică nu are argumente să-l convingă pe primul ministru (să abroge legea 5G, de exemplu) și ca atare s-ar putea nici să nu insiste prea mult știind că locul lui nu este aici și poate fi oricând demis. Nici printre secretatii de stat nu întâlnim vreunul cu expertiză în telecomunicații – un inginer mecanic, altul de construcții, un IT-ist, astfel că este dificil de crezut că vor încerca să deblocheze licitația 5G eliminând sau amendând legea 5G.

In acest caz economia și societatea românească vor continua să fie condamnate la stagnare, rămânere în urmă, periclitând licitația 5G, implementarea noii tehnologii, digitalizarea și veniturile bugetate din licitație.

Fără telecomunicații dezvoltate digitalizarea rămâne doar o vorbă ...