duminică, 7 iulie 2019



De ce ar cumpăra operatorii noștri noile frecvențe 5G?

Recenta lansare comercială a servicilor 5G de către doi operatori de comunicații mobile pare a schimba peisajul înainte de lansarea documentației licitației 5G din România planificată pentru finele acestui an și ridică semne de întrebare asupra atractivității noilor frecvențe. De ce? Iată câteva argumente ....

5G se poate oferi în orice bandă de frecvențe!
De mai mult timp benzile de frecvențe sunt neutre tehnologic, astfel că se poate folosi orice tehnologie în orice bandă de frecvențe. De exemplu, banda de 900MHz, denumită și banda GSM pentru că inițial a fost alocată numai pentru tehnologia GSM, poate fi folosită astăzi pentru orice tehnologie – 3G, 4G, 5G.
Astfel, renunțarea la unele tehnologii (2G sau 3G) va elibera spectru care ar putea fi folosit de noile tehnologii - 4G sau 5G. În mai 2016, grupul Vodafone anunța inchiderea în anul 2020 a rețelelor sale 3G din Europa, marcând terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013 pentru a îmbunătăți calitatea rețelelor sale. Deci, Vodafone va închide rețeaua 3G și în România!
                                         
Serviciile oferite de rețelele 5G în SUA, Asia în 2019: acces bandă largă!!!
Anul acesta au fost lansate comercial primele rețele 5G în SUA, Asia, iar serviciul oferit de noile rețele a fost banalul acces de bandă largă! Substitut pentru fibra optică!
Astăzi, nu există un ”killer application” pentru 5G! Accesul de viteză mare, substitut fibra optică nu poate fi!

Poate fi accesul de bandă largă motiv pentru achiziția benzilor 5G în România?
România este relativ bine conectată la fibră optică, mai ales în zona urbană: RCS&RDS a conectat cu fibră optică 5,7 milioane locuințe dintre cele 9 milioane existente la finele anului 2018, UPC România avea circa 3,1 milioane locuințe conectate cu fibra optică, iar Telekom circa 2,8 milioane. Mai sunt și alți operatori (DCS/AKTA, etc.) care au deasemenea rețele cu fibră optică.
În orașe, zonele vizate de noua tehnologie 5G, operatorii noștri oferă viteze mari (1Gb/s), prin rețele cu fibră optica, România fiind bine situată în diferite clasamente mondiale pentru viteza de acces. Astfel principala țintă a noii tehnologii 5G, acoperirea orașelor pentru oferirea de acces de bandă largă, nu pare foarte interesantă. Poate, doar pentru operatorii care nu au rețele fixe. Orange?
În fine, în zonele rurale este nevoie în primul rând de acces Interent, și nu neapărat la viteze de 1Gb/s! Iar acesta poate fi oferit și de tehnologia LTE, cu acoperire destul de bună.
Astăzi accesul de banda largă nu pare a fi un motiv pentru achiziția noilor frecvențe 5G în România!

Un motiv ar putea fi totuși - achiziția de spectru nou, mai ales de către operatorii cu spectru mai puțin (RCS&RDS, de exemplu, sau fostul Cosmote Romania), ar fi deținerea de spectru pentru extinderea rețelelor!

Vodafone și  RCS&RDS au lansat 5G în benzile deținute!
Marți 26 iunie 2019 și joi 28 iunie, operatorii Vodafone, respectiv RCS&RDS (operatorul cu cea mai mică deținere de spectru!!!) au lansat comercial servicii 5G folosind desigur spectrul pe care îl posedă, trimițând un semnal clar către autorități: ne descurcăm cu ce avem!

Piața românescă nu cere cu ardoare noul spectru 5G!
Raportul de forțe pare a se schimba în favoarea operatorilor, care prin lansările 5G arată că pot lansa rețele și servicii 5G folosind spectrul pe care deja îl au.

Autoritățile trebuie să .... convingă operatorii să cumpere!
Astfel, misiunea autorităților devine mai delicată - trebuie să convingă operatorii să cumpere noile licențe oferite prin licitația 5G planificată spre finele acestui an.
Cum pot autoritățile să convingă operatorii să participe la licitație și să cumepere frecvențe? În primul rând punând prețuri de pornire atractive. Apoi, tarife anuale de utilizare a spectului rezonabile. Aceasta era prevazută în proiectul Strategiei 5G pentru România și ar reduce costurile cu spectrul ale operatorilor noștri, s-ar putea transfera în prețurile cu amănuntul și ar ajuta ANCOM să nu mai aibă excedent bugetar (peste 200 milioane euro acum doi ani !).
Dacă România dorește să accelereze procesul de transformare digitală, (suntem printre ultimii în Europa in clasamentul DESI - ne ”batem” cu bulgarii pentru ultimul loc) licențierea gratuită a spectrului și reducerea tarifelor anuale de utilizare, în anumite condiții dezvoltare a rețelelor 5G și de oferire a serviciior, par fi cea mai bună soluție. Economia 4.0!!!
Să reamintim că România, țară membră UE, trebuie să ofere acces de mare viteză (30Mb/s) tuturor cetățenilor săi până în anul 2020 (Agenda 2020)! 
Pentru ca noile frecvențe să poată fi folosite ar trebui înființat ghișeul unic de autorizare construcție infrasctructură înainte de licitație, ar trebui prezentat angajamentul ferm al guvernanților în adoptarea noilor servicii 5G în toate entitățile de stat (educație,cultură, sănătate, energie, România Inteligentă, etc.), în stimularea implementării, ...  
Autoritățile (Ministerul de Finanțe, etc.) trebuie să înțeleagă că rolul lor nu se rezumă doar la încasarea contravalorii licențelor pentru spectru și că ”telecomunicațiile” trebuie considerate motor de dezvoltare economică și de transformare digitală și nu sursă de venituri pentru ”găurile negre” ale economiei naționale.

În acest joc de șah, operatorii au mutat. Este rândul autorităților!

vineri, 5 iulie 2019


Why Deutsche Telekom Could Exit Romania?

In fine, o reflectare în presa internațională a problemei ”fierbinți” a telecomunicațiilor românești din această vară - intenția OTE de a vinde activele de telecomunicații din Romania.
Light Reading dedică o analiză motivelor pentru care Deutsche Telekom (OTE) ar dori să vândă.
O analiză care ia în considerare atât factori interni specifici operatorului Telekom cât și externi - industria, economici, legislativi – OUG114/2018, etc.
Oare, chiar așa să fie? 

joi, 4 iulie 2019


În atenția Consiliului Concurenței,

Nu permiteți vânzarea fostului Cosmote Romania
către Orange, RCS&RDS sau Vodafone!!!

În ultimele luni au tot apărut știri despre posibila vânzare a operațiunilor deținute de OTE în România: fostul RomTelecom, în care OTE deține 54,01%, fostul Cosmote România în care Cosmote Grecia deține 70%. Dacă la început știrile erau la modul general (se vorbea despre vânzare) în ultimele zile acestea au început a deveni tot mai detaliate - pentru accelerarea procesului de vânzare se vor vinde separat fostele RomTelecom și Cosmote Romania. Și au fost nominalizați chiar și potențialii cumpărători - Orange, RCS&RDS, fonduri de investiții din Rusia, ...
De ce m-am temut se pare că nu am scăpat - ”vânzarea pe bucăți a operatorului Telekom”!

Vânzarea întregii afaceri (comunicații la punct fix și la punct mobil) nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acționariatului, rămânând tot patru operatori de comunicații mobile. Foarte, foarte periculoasă este ”vânzarea pe bucăți” - afacerea de comunicații mobile (fostul Cosmote Romania) unui operator de comunicații mobile din România și afacerea de comunicații fixe (fostul RomTelecom) altui operator, tot din România. O astfel de vânzare ar duce la dispariția de pe piață a unui operator de comunicații mobile, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone și RCS&RDS și poate a unui operator de comunicații la punct fix - ar rămâne RCS&RDS, UPC (care va fi absorbit de Vodafone), DCS, eventual cumpărătorul și operatori mici, locali.

S-ar crea o concentrare puternică pe piață, mai ales la comunicații mobile, care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a preturilor. Cu efecte ireversibile! După achiziție și fuziune, ar putea urma, pe termen mediu, creșteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicații, mai ales la punct mobil.

In tările vest europene sunt minim trei operatori. De regulă patru. Sunt țări care au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă și unde foarte greu a intrat al patrulea. Franta, dupa lupte seculare care au durat mai bine de 10 ani, are patru operatori, prin intrarea Iliad, intrare dificilă din cauza opoziției operatorilor existenți. La mijlocul anului 2004, Franţa avea una dintre cele mai mici densităţi ale telefoniei mobile din vestul Europei, 70%, o piaţă cu trei operatori: Orange (cca ½ din utilizatori), SFR (cca 1/3 din utilizatori) şi Bouygues. Conform Financial Times din 14 iulie 2004, piaţa franceză era într-un “echilibru stabil, dacă nu chiar un cartel”. Astfel, autoritatea de reglementări din Franţa a amendat cei trei operatori cu peste €600 milioane pentru dominare colectivă și a demarat preparativele pentru introducerea operatorilor de rețele mobile virtuale. Problema competiției s-a rezolvat însă mai târziu, numai după intrarea Iliad, un fel de RCS&RDS francez!
Germania a avut 6 operatori după licitația 3G din anul 2000, acum au ramas doar patru. Patru sunt si in Anglia, deși în anul 2000 s-au acordat cinci licențe 3G.
Patru este cifra minima pentru o competiție decenta (indexul Herfidhal Hirschman ar cere șase operatori!) și nu ar trebui sa renuntam la ea, deși unii operatori din Europa doresc concentrarea pietei. Sa ne aminitm ce a insemnat pentru competiția din Romania intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, dupa acordarea licenței 3G în anul 2006, cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor.

De regulă în cazul unor achiziții și fuziuni între mari companii se cere acordul statului în care opereaza entitatea achiziționată, sau chiar al Comisiei Europene, cum este cazul achiziției a unor active Liberty din Europa de catre Vodafone. Fără aceste acorduri achiziția și fuziunea ulterioară nu pot avea loc. Uneori aprobările de achiziții, în cadrul unor active mai complexe, se pot face numai cu anumite condiții (vânzarea unor active, în cazul suprapunerilor de activități, etc.) pentru prezervarea competiției.
În cazul nostru, cumpărătorul va trebui să ceară aprobare de la autoritățile competente - Consiliul Concurenței, ANCOM, guvern, aprobare care să asigure că nu se vor produce perturbări competiționale prin concentarea în cauză. În cazul în care prin tranzacție ar dispărea un operator poate ar fi nevoie și de intervenția Comisiei Europene.
În afară de aceste avize, dat fiind specificitatea cazului - prezența în acționariat a statului român, ar fi bine ca cel care vinde sau cumpără să discute, înainte de achiziție, cu acționarul român, pentru a preveni ostilitatea. Acordul statului român este util pentru funcționarea viitoare.

Ce ar trebui făcut ? Consiliul Concurenței (autoritatea care monitorizează competiția), ANCOM (autoritatea care monitorizează telecomunicațiile), guvernul (administrator în numele statului al unor active de telecomunicații) - statul român (proprietar al unor active de telecomunicații) - ar trebui să nu fie de acord cu vânzarea fostelor Cosmote România și RomTelecom unor operatori din România, pentru prezervarea competiției pe piața noastră și apărarea intereselor românilor consumatori de servicii de telecomunicații.

Domnule președinte Bogdan Chirițoiu, sper ca autoritatea de concurență să înțeleagă alterarea puternică a competiției prin achiziția fostului Cosmote Romania de către un operator de comunicații mobile din România și să nu avizeze o astfel de tranzacție. Situația de astazi este diferită de cea din anul 2009, achiziția Telemobil de către Cosmote Romania.

Doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, sper ca guvernul actual să nu intre în istorie ca cel care a asistat impasibil la dispariția unui operator de telecomunicații, contribuind ireversibil la slăbirea compețiției și la creșterea tarifelor, în detrimentul românilor consumatori de servicii de telecomunicații.

vineri, 21 iunie 2019



Vânzarea ”pe bucăţi” a operatorului Telekom ar conduce la concentrarea pieţei


In ziarul Bursa de astăzi 21 Iunie 2019 a fost publicat un interviu
în care am analizat și comentat probleme actuale ale telecomunicațiile românești, dar și mondiale.
Astfel, am analizat impactul ”vânzării pe bucăți” a operatorului Telekom, urmare a mai multor zvonuri apărute în ultima vreme, confirmate astăzi 21 iunie 2019 prin știrea mandatării de către OTE a băncii de investiții Barclays pentru a găsi un cumpărător.
Apoi am analizat dacă România este pregătită pentru licitație 5G, în lumina evenimentelor  recente post OUG114/2018, licitație anunțată recent de autorități pentru anul acesta. Am trecut în revista problemele delicate pentru lansarea și adopția serviciilor 5G în România: infrastructură - ghișeu unic autorizare, prețuri licențe, etc.