miercuri, 16 iunie 2021

 

În atenția domnului ministru Ciprian Teleman

 

Blocați vânzarea RomTelecom!

 

Se pare că preluarea fostului operator RomTelecom de către Orange România intră în linie dreaptă, greșeala guvernului anterior liberal nefiind încă reparată de actualul guvern tripartit, astfel că tranzacția a fost notificată în 8 iunie 2021 Comisiei Europene

https://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=2_M_10153 

care a dat un termen provizoriu de soluționare în 13 iulie 2021.

 

Care ar fi impactul preluării RomTelecom de către Orange România?

Impactul preluării RomTelecom de căte Orange l-am analizat în

https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-11-20T19:19:00%2B02:00&max-results=7&start=4&by-date=false 9 bov 2021 și 18 nov 2020

https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-12-23T16:27:00%2B02:00&max-results=7 10 dec 2020

putând fi sintetizat astfel:

- concentrare puternică și ireversibilă a pieței – trei operatori

- consolidarea unei poziții dominante Orange Romania

- dispariția fostului operator național RomTelecom.

 

Efectul imediat ar fi dispariția fostului operator RomTelecom și totodată slăbirea fostului operator Cosmote România (număr clienți, cotă de piață, valoare de piață) prin preluarea de către RomTelecom a circa 0,9 milioane abonați telefonie mobilă.

Va urma apoi, în ciuda asigurărilor liniștitoare ale unor oficiali Deutsche Telekom, vânzarea fostului operator Cosmote (slăbit prin preluarea celor circa 0,9 milioane abonați și fără fostul RomTelecom îi va fi mult mai greu să reziste pe piață) probabil de către RCS&RDS și dispariția unui mare operator, Telekom Romania, pe piață rămânând doar Orange, Vodafone și RCS&RDS.

Nu a contat că prin această achiziție se va consolida o poziție dominantă, Orange România, și că pe piață ar rămâne doar trei operatori – decidenții (fostul prim ministru și fostul ministru al transporturilor și comunicațiilor) au aprobat preluarea.

Nepricepere? Posibil, deși am avertizat în mai multe rânduri asupra riscurilor acestei tranzacții.


Sursă: Ministerul Finanțelor, estimări autor

 

Soluția

O soluție la preluarea Romtelecom de către Orange am prezentat la

https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-11-20T19:19:00%2B02:00&max-results=7&start=4&by-date=false din 18 nov 2020 

și anume preluarea Telekom România de căte statul român, pe termen limitat, în scopul prezervării competiției, costul preluării, 500 milioane fiind mai mic decât costurile și impactul preluării RomTelecom de către Orange - tarife mărite, competiție scăzută, calitate ....   

O soluție mai simplă și mai ieftină la preluarea fostului Romtelecom de către Orange ar fi preluarea de către statul român a pachetului încă nedeținut în RomTelecom de 54,01%, costul fiind de 268 milioane, valoarea negociată de grupul Orange cu Deutsche Telekom. În felul acesta Deutsche Telekom ar trebui să păstreze fostul operator Cosmote Romania, după cum a promis.

În fine,nu este obligatorie preluarea RomTelecom sau Telekom Romania pentru a bloca preluarea RomTelecom de către Orange Romania. Simpla opoziție a actulului guvern la tranzacție o va bloca.

 

Domnule ministru Ciprian Teleman blocați vânzarea RomTelecom!

Au mai rămas patru săptămâni în care se mai poate interveni pentru a repara greșeala guvernului anterior, (culmea, liberal!), notificând opoziția actualului guvern față de tranzacție.

Domnul ministru, NU girați greșeala fatală a guvernului anterior care a aprobat vânzarea RomTelecom către  Orange.

Nu va faceți părtaș la această greșeală, pentru a nu fi considerat groparul telecomunicațiilor românești alături de fostul ministru al transporturilor și comunicațiilor și de fostul prim ministru!

Blocați tranzacția, pentru a nu periclita viitorul telecomunicațiilor noastre, greu încercate în ultimii ani (amânări repetate ale licitației 5G, desființarea ministerului telecomunicațiilor, legea 5G, ...), prin reducerea la trei a numărului competitorilor.

joi, 10 iunie 2021

 

PNRR, o șansă ratată pentru succesul tehnologiei 5G

 

O știre din 26 mai 2021

https://www.commsupdate.com/articles/2021/05/26/spanish-govt-mulling-extending-700mhz-licence-duration-to-40-years/

anunța că guvernul spaniol a prezentat o nouă foaie de parcurs pentru tehnologia 5G prin Planul său de Recuperare, Transformare și Reziliență - PRTR.  

 

Spania alocă 4 miliarde conectivității 5G rurale și securității cibernetice prin PRTR

Potrivit acestei știri, guvernul intenționează să investească 3,999 miliarde până în anul 2023 pentru a promova conectivitatea 5G rurală și securitatea cibernetică.

În plus, recent, guvernul a anunțat și intenția de a ușura obligațiile participanților la licitație: la 1 iunie 2021, cu ocazia prezentării licitației pentru banda de 700MHz din 21 iulie 2021

https://telecoms.com/509944/spain-to-auction-700-mhz-for-5g-with-sweetened-conditions/ guvernul prezenta condiții mai atractive - prețuri de pornire mai mici cu valori între 12,5% și 20%, (15% în medie), în timp ce perioada de valabilitate a licenței era crescută de la 20 la 40 de ani. Aceste concesii au fost făcute ca urmare a eșecului licitației (pentru banda de 3,xGHz) din februarie 2021 când doar Orange și Telefonica au achiziționat doar un bloc de frevențe la prețul de pornire propus.

 

România – nu alocă nimic pentru tehnologia 5G prin PNRR!

Cât alocă România tehnologiei 5G prin planul său PNRR, aflăm de la guvern https://mfe.gov.ro/pnrr/, stadiul 26 mai 2021 - Buget și descriere pe scurt

în care NU am găsit  nicio sumă alocată tehnologiei 5G.

Singurele prevederi din PNRR apropiate de ”telecomunicații” erau la capitolul Cloud guvernamental și Sisteme publice digtiale interconectate, cu 2 miliarde alocate: cloud guvernamental, carte de identitate electronică, functionati publici instruiți digital, biblioteci si structuri sprijinite în domeniul securitații cibeernetice. La alte capitole mai intâlneam uneori cuvântul digitalizare.

Însă, nimic despre stimularea implementării tehnologiei 5G și saltul digital așteptat în urma acesteia, deși ne chinuim de câțiva ani să organizăm licitația 5G și, colac peste pupăză, mai avem și legea 5G care blochează de aproape un an licitația și ulterior va afecta o implementare cu succes.

Să înțelegem de aici că România ar sta mai bine decât Spania la utilizarea tehnologiei digitale? Nu cred, de vreme ce in clasamentul DESI 2020 România este mult în urma Spaniei – locul 26 față de locul 11! Nici economic România nu stă mai bine decât Spania: PIB/locuitor, salariu mediu, putere de cumpărare, etc. toate mai mici la noi decât în Spania.

 

Sursa: Comisia Europeană

 

De ce nu alocă? Pentru că guvernul român nu are specialiști în telecomunicații!

Mai degrabă ar trebui să înțelegem că guvernul României nu are specialiști care să înțelegă rolul telecomunicațiilor, al rețelelor de mare viteză, al tehnologiei 5G în transformarea digitală, în progresul economic al țării. Și de aici lipsa de înțelegere pentru utilitatea acestor rețele. Nu s-a înteles că procesul de digitalizare se bazează pe rețele de telecomunicații de mare viteză, care constituie mediul prin care circulă informația digitală, și că digitalizarea nu poate avea loc fără aceste rețele, pentru că informația nu ar putea circula. Din acest motiv guvernul spaniol, după ratarea licitației din fabruarie 2021, își reconsideră poziția față de tehnologia 5G investind miliarde de euro în noua tehnologie și oferind operatorilor condiții mai bune. Să mai spunem că guvernul spaniol nu a notificat Comisia Europeană prin sistemul TRIS despre o eventuală reglementare a ”securității” rețelelor 5G, pentru că nu există. Nici România nu a făcut-o, deși are o lege 5G aprobată și care înrăutățește condițiile implementării tehnologiei 5G prin autorizarea fabricanților.

 

Niciun specialist în ”telecomunicații” în conducerea ministerului de resort

Guvernul român nu acordă atenție, prin investiții, tehnologiei 5G în PNRR pentru că nu-i înțelege rostul, utilitatea, deoarece nu a avut niciun specialist în ”telecomunicații” care să facă lumină, să propună măsuri și să le susțină pentru PNRR, atât ministrul de resort cât și secretarii de stat care ar trebui să gestioneze ”telecomunicațiile” având diverse pregătiri, dar niciuna în telecomunicații  - geologie și geochimie, juridică și administrativ, economie (secția cibernetică statistică si informatică economica), chimie. Ucenicie la locul de muncă?!

Ca o curiozitate, fostul director executiv Vodafone Group (2008-2018), Vittorio Colao a fost numit în februarie 2021 ministrul Inovării Tehnologice și Transformării Digitale în guvernul italian condus de Mario Draghi. Este adevărat că Vittorio Colao nu a absolvit facultatea de electronică și telecomunicații, dar are un MBA de la Harvard Business School care i-a permis să lucreze pentru bănci, firme de consultană prestigioase: Morgan Stanley (Londra), Mc Kinsey (Milano - partener pentru telecomunicații din 1986), etc. fiind apoi recrutat de către grupul Vodafone. Și tot ca o curiozitate, cu Vittorio Colao ministru, Italia nu a restricționat fabricanți. https://www.totaltele.com/509819/Italian-govt-approves-Vodafones-use-of-Huawei-5G-RAN-kit Un astfel de ministru știe ce să propună și știe cum să susțină propunerea. O astfel de personalitate impune respect, profesionalismul fiind greu de ignorat.    

Revenind la noi constatăm că nu există niciun specialist în ”telecomunicații” în conducerea ministerului care ar trebui să se ocupe de telecomunicații!!! Niciunul care să înțeleagă despre ce este vorba și să fie în stare să propună strategii adevate implementării cu succes a tehnologiei 5G, pentru reducerea decalajului digital și creștere economică!

Avem, astfel, un minister cu rolul de a conduce procesul de transformare digitală, de creștere economică, care însă are o conducere fără expertiza tehnică necesară!

Despre faptul că PNL nu are specialiști în telecomunicații am mai scris, lipsa acestora fiind și motivul pentru care au desfințat ministerul telecomunicațiilor, de câteva ori, și chiar au scos cuvântul comunicații din titulatura entităților aparținând de guvern. Greu de înțeles ura PNL față de telecomunicații!

Dar nici USRPlus să nu aibă măcar un specialist în telecomunicații? Parcă aveau, totuși, unul - a candidat pentru președinția ANCOM!

 

Va învăța ceva România din exemplul Spaniei, sau așteaptă eșecul licitației 5G?

PNRR era o șansă de a prelua o parte din povara pe care guvernul nostru vrea să o pună în seama operatorilor, a românilor, a economiei prin legea 5G, o șansă pentru a asigura condiții mai bune implementării tehnologiei 5G, dar care pare a fi ratată prin necunoaștere, nepricepere. Sau, poate nu s-a dorit?

Va învăța ceva guvernul român din exemplul Spaniei, care în urma eșecului licitației din februarie 2021 și-a reconsiderat poziția față de tehnologia 5G prin condiții adecvate momentului, interesului național și prin introducerea tehnologiei în PRTR? Sau, așteaptă eșecul licitației 5G pentru a-și reconsidera poziția față de tehnologia 5G?

Doar o personalitate gen ”Vittorio Colao” ne-ar mai putea salva!



joi, 20 mai 2021

 

România refuză conformitatea cu directiva 2015/1535, TRIS

 

La 7 octombrie 2015 intra în vigoare Directiva UE 2015/1535 cu scopul de a preveni crearea de noi bariere tehnice în calea comerțului între statele membre ale UE. Directiva cere statelor membre să notifice toate proiectele de reglementări tehnice privind produsele industriale și agricole, precum și serviciile societății informaționale, înainte de adoptarea în legislația națională, prin sistemul TRIS - Technical Regulations Information System.

 

Directiva UE 2015/1535 - sistemul de informații privind reglementările tehnice, TRIS

https://enterprise.gov.ie/en/What-We-Do/EU-Internal-Market/TRIS/

Notificările statelor membre prin TRIS se fac în etapa de proiectare, adică, atunci când textul mai poate fi modificat. În cazul legislației primare, procedura de notificare ar trebui să aibă loc înainte ca versiunea finală a proiectului de lege să fie transmisă Guvernului spre aprobare:

- notificarea declanșează o perioadă de 3 luni, timp în care proiectul de lege nu poate fi adoptat de statul emitent. In acest timp Comisia Europeană, alte state membre și publicul pot examina proiectul și prezenta un comentariu sau chiar un aviz detaliat (Comisia și statele membre) la proiect, dacă consideră că textul notificat poate crea bariere în calea liberei circulații a mărfurilor sau a furnizării libere a serviciilor societății informaționale.

- dacă nu există nicio reacție, proiectul poate fi adoptat imediat după expirarea celor 3 luni.

- dacă se emite un comentariu, statul care notifică nu are nicio obligație formală de a răspunde, comentariile trebuind luate în considerare pe cât posibil în lucrările sale ulterioare la proiectul de lege. Acesta poate fi adoptat după expirarea celor 3 luni.

- dacă Comisia sau un stat membru emite un aviz detaliat, perioada de suspendare se prelungește la 6 luni pentru produse și 4 luni pentru serviciile societății informaționale. Statul care notifică trebuie să ia în considerare avizul detaliat și să răspundă explicând acțiunile pe care intenționează să le ia ca răspuns. Poate propune: revocarea proiectului, justifica păstrarea acestuia sau poate propune modificarea anumitor dispoziții, astfel încât acestea să fie compatibile cu legislația UE.

- perioada de suspendare permite un dialog cu statul notificant, care continuă atâta timp cât proiectul nu a fost adoptat.

- Comisia poate bloca un proiect pentru 12 luni, sau chiar 18 luni dacă, în același domeniu, sunt planificate, sau sunt în desfășurare lucrări de armonizare ale CE.

Procedura de notificare se încheie la adoptarea regulamentului, iar textul final al legislației este comunicat Comisiei de către statul membru.

Nenotificarea unei reglementări relevante poate face ca aceasta să nu fie aplicabilă.

 

Notificarea in UE a actelor privind securitatea rețelelor 5G

Începând cu anul 2019, mai multe țări membre UE, care au avut în vedere elaborarea unor acte privind securitatea retelelor 5G, le-au notificat CE în temeiul directivei TRIS.

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/

Astfel, Belgia notifica in 1 aprilie 2021

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2021&num=206

proiectul de lege privind introducerea unor măsuri de securitate adiționale pentru furnizarea de servicii mobile 5G, care restricționează utilizarea elementelor de rețea provenite de la furnizori cu risc ridicat. Acesta stabilește un sistem care solicită operatorilor de rețele mobile 5G să obțină autorizare prealabilă din partea miniștrilor în cauză înainte de a începe instalarea rețelelor 5G. Dacă operatorii au început instalarea rețelelor 5G vor trebui să depună o cerere de regularizare miniștrilor în cauză: prim-ministrul, ministrul telecomunicații-lor, ministrul apărării, ministrul justiției, ministrul de interne și ministrul afacerilor externe.

La aceiași dată a mai fost trimisă o notificare

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2021&num=207

Decret regal privind implementarea în siguranță a rețelelor 5G., stabilind restricții privind utilizarea elementelor de rețea sau a serviciilor anumitor furnizori. Se specifică componența dosarului care urmează a fi prezentat în scopul obținerii autorizației ministeriale și ipotezele în care este necesară o autorizare în cazul actualizării software-ului sau hardware-ului legat de un element de rețea.

Finlanda trimitea in 8 martie 2021 o notificare privind un proiect de reglementare privind părțile critice ale rețelei de comunicații, în spiritul EU Toolbox. Standard tehnic!

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2021&num=137.

Scopul proiectului este de a oferi o definiție tehnică detaliată a părților critice ale rețelei de comunicații menționate în secțiunea 244a din Legea 917/2014 privind serviciile de comunicații electronice.

Conform Legii, părțile critice ale unei rețele de comunicații sunt acele funcții cheie și măsuri ale rețelei care controlează sau ghidează accesul la rețea și traficul de rețea într-un mod esențial.

Proiectul include o definiție generală neutră tehnologic a părților critice ale rețelei, precum și specificații pentru cele mai noi tehnologii de rețea mobilă, rețelele 4G și 5G. Regulamentul a fost pregătit pe baza standardelor ETSI și a specificațiilor tehnice 3GPP.

Mai include obligații pentru companiile de telecomunicații și operatorii de rețele dedicate de a identifica și documenta părțile critice ale rețelelor de comunicații, precum și componentele rețelelor de comunicații și ale serviciilor utilizate în acestea.

Motivație: Agenția finlandeză de transport și comunicații va emite reglementări detaliate privind definiția tehnică a rețelelor de comunicații, în special a părților critice ale acestora, ținând seama de recomandările Comitetului consultativ pentru siguranța rețelei.

Proiectul ghidează companiile de telecomunicații și operatorii de rețele dedicate în proiectarea rețelelor, în achiziționarea de echipamente de rețea și în construirea, întreținerea și gestionarea rețelelor.

Scopul reglementării părților critice ale rețelei de comunicații este de a asigura siguranța rețelelor de comunicații din perspectiva securității naționale. Regulamentul mai urmărește să ia în considerare abordarea comună a UE cu privire la problemele de securitate legate de rețelele 5G.

Proiectul contribuie la implementarea unui set comun de instrumente de securitate pentru rețelele 5G ale Uniunii Europene, care se aplică protecției părților critice ale rețelei.

La aceiași referință mai întâlnim notificări din partea:

Germaniei (https://ec.europa.eu/growth/toolsdatabases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=818.)

Franței (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2019&num=377),

Austriei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2019&num=136.) , Finlandei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=574) și

Estoniei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=659)

 

În Romania – încă de la început guvernul refuză consultarea europeană

În România a fost propus proiectul de lege 5G și lansat într-o așa zisă consultare publică în august 2020: vara când lumea era în concediu, două săptămâni pentru consultare în loc de patru și, în final, ignorarea marii majorității amendamentelor primite!

La 15 aprilie 2021 proiectul de lege 5G cu modificări minore și fără a lua în considerare reacția pieței (operatori, fabricanți, autorități) era aprobat de guvern, după ce fusese avizat și de CSAT.

A urmat trimiterea acestuia în parlament la începutul ultimei săptămâni din aprilie 2021 și cerută o procedură rapidă de aprobare - amendamente acceptate doar până în a treia zi după Paști, în ciuda criticilor dure ale operatorilor de comunicații mobile.

https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24745370-legea-securitatii-5g-posibila-excludere-chinezilor-huawei-operatorii-cer-claritate-amintesc-guvernul-sua-dat-bani-pentru-inlocuirea-echipamentelor-chinezesti-din-retele.htm

Deși a avut mult timp la dispoziție, din august 2020 și până în aprilie 2021, guvernul României nu a notificat Comisia Europeană despre acest proiect de lege conform directivei 2015/1535.  Cel care avea să sesizeze greșeala avea să fie ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care în 6 mai 2021 cerea parlamentului amânarea dezbaterilor privind adoptarea legii 5G, pe motiv că Guvernul nu ar fi respectat toţi paşii procedurali, înainte de trimiterea către Legislativ.

https://adevarul.ro/news/politica/ministrul-nasui-cere-amanarea-discutarii-legii-5g-parlament-coalitia-decis-anterior-dezbaterea-procedura-urgenta-1_6093763e5163ec4271bf31fe/index.html

Ministerul Economiei a primit mesaje de atenţionare atât din partea Comisiei Europene, cât şi din partea operatorilor economici, referitoare la obligativitatea respectării procedurii de notificare a proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G”, se arată în adresa trimisă de Claudiu Năsui preşedintei Senatului în 27 aprilie.

Ministrul susţine că Guvernul României nu a urmat parcursul normal pentru un astfel de act: „Procedura de notificare prevăzută de Directiva 2015/1535 este aplicabilă tuturor proiectelor de acte normative care conţin reglementări tehnice elaborate la nivel naţional în sensul că acestea nu pot fi adoptate decât ulterior parcurgerii respectivei proceduri de notificare”. „Menţionăm că în 2019-2021, mai multe state membre au notificat proiecte de acte normative care reglementează această problematică. Având în vedere că proiectul de act normativ a fost avizat de către Guvern să intre pe ordinea de zi a celor două Camere ale Parlamentului, vă informăm că procedura parlamentară de adoptare trebuie amânată, proiectul de act normativ urmând a fi transmis instituţiei noastre în vederea notificării la Comisia Europeană şi statele membre. Adoptarea actului urmează a se relua după parcurgerea perioadei de status-quo prevăzută de actul comunitar”.

În aceiași zi au apărut reacții contra ale unor membri ai guvernului și în urma discuțiilor avute ministrul Năsui renunță la consultarea europeană a proiectului legii 5G.

Astfel, dispărea ultima șansă de intrare în normalitate, de luare în considerare a opiniei pieței: în urma consultării naționale marea majoritate a opiniilor, amendamentelor trimise de princi-palii actori ai pieței au fost ignorate, astfel că singura șansă rămânea consultarea europeană.

 

De ce a evitat și încă evită România conformitatea cu o directivă europeană?

România a avut timp suficient pentru a notifica legea 5G (august 2020 - aprilie 2021) și chiar de a suporta perioada de consultare de 3 luni și totuși nu a făcut-o. Deși a fost atenționată și de către Comisia Europeană să notifice proiectul de lege 5G, guvernul nu a făcut-o. Chiar și în al 12-lea ceas, când s-a atras atenția public, guvernul refuză să o facă! Dacă nu timpul a fost cauza, atunci care? Teama de modificări!?

Probabil, pentru a nu permite, într-un cadru oficial european, participanților pieței noastre (operatori, fabricanți, autorități) să trimită opinii, amendamente de teamă că nu ar mai putea să le ignore și să trebuiască să le ia în considerație. De teamă că, astfel, legea s-ar fi putut transforma în una care să se refere la securitatea rețelelor 5G și nu la interzicerea unor furnizori.

Probabil, și pentru a nu permite altor state membre UE sau chiar Comisiei Europene să emită vreun aviz detaliat, caz în care perioada de suspendare se prelungea la 4 luni. În acest caz România ar fi trebuit să ia în considerare avizele detaliate și să răspundă explicând acțiunile pe care intenționează să le ia ca răspuns. Ținând sema de marile lacune ale legii 5G invocate de operatori, așa numitele zone gri:

https://www.zf.ro/business-hi-tech/video-guvernul-citu-i-exasperat-gigantii-orange-vodafone-telekom-20044002

se pare ca aceasta era temerea - refacerii legii, printr-o consultare europeană, adevărtă (și nu simulacrul din august 2020) cu luarea în considerație a amendamentelor pieței, dificil de ignorat în acest context.   

 

România ar trebui să se conformeze directivei europene TRIS!

Legile propuse de Franța, Belgia și Estonia nu sunt standarde tehnice, se referă la fabricanți, dar totuși au fost comunicate Comisiei Europene pentru a respecta politica UE. România este în aceiași situație și nu o face !  

Ministrul Năsui a atras atenția public asupra greșelii și guvernul României ar trebui să se conformeze directivelor comunității europene și să notifice proiectul de lege 5G Comisiei, cât mai repede, așa cum fac țările membre. Suntem țară membră a UE și trebuie să ne comportăm ca atare.

Neconformitatea ar putea face ca proiectul de lege 5G să nu intre în vigoare și ar fi păcat să mai amânăm încă odată licitația 5G!