Lipsa conducătorilor profesioniști
a dus la un an 2021 catastrofal pentru telecomunicații!
2021 a fost cel mai nefast an postdecembrist pentru telecomunicațiile noastre, în continuare neguvernate, an marcat de evenimente cu impact negativ asupra pieței, uneori ireversibil. Este rezultatul numirii în funcții de conducere (ministru, secretar de stat, director) a unor politicieni fără pregătire specifică sectorului - PNL nu are specialiști, fapt confirmat recent. Astfel de persoane fără expertiză specifică execută întocmai ordinele primite pentru că nu înțeleg despre ce este vorba și pentru că știu că locul lor nu este acolo și pot fi demiși oricând.
1. Legea 5G, legea 163/2021 - lege neclară, cu impact nefast pe termen lung
Anul trecut a fost aprobată așa numita lege 5G, care, în premieră, își propune autorizarea furnizorilor de echipamente de telecomunicații scopul fiind eliminarea fabricanților chinezi de pe piața noastră, care s-ar restrânge, astfel, la doi mari funizori (duopol) - a se vedea blogul https://nicolaeoaca.blogspot.com/ la 16 feb 2020 și 29 octombrie 2020. Puternica scădere a competiției pe piața furnizării de echipament ar fi trebuit să determine Consiliul Concurenței să intervină.
Legea 5G reprezintă o intervenție brutală pe o piață liberă fiind în contradicție cu reglementările UE care prevăd doar autorizarea operatorilor de telecomunicații.
Dat fiind complexitatea și puterea mare de calcul, tehnologia 5G are vulnerabilități intrinseci la care se pot adăuga și amenințări din exterior, care ar fi cerut mai degrabă elaborarea unei strategii naționale, cum a făcut, de exemplu, Anglia. Deși se clamează, legea nu abordează problema securității rețelelor 5G, pentru care Uniunea Europeană a elaborat un ”toolbox”.
După ce a interzis fabricanții chinezi, Anglia s-a trezit în fața unei mari probleme, pentru care a creat o comisie - care vor fi furnizorii de rețele 5G, Samsung și NEC fiind departe de a fi considerați furnizori totali. Și România va avea această problemă, care este chiar una de securutate.
Efectele unei piețe cu puțini furnizori vor fi suportate de românii: investiții mărite care înseamnă tarife mărite, instalarea rețelelor întârziată, adoptarea servicilor întârziată și îngreunată și în final întârzierea digitalizării. Dacă o țară dezvoltată precum Anglia ar putea suporta mai ușor aceste probleme, nu același lucru se poate spune despre România, o economie în dezvoltare, unde salariul mic și puterea de cumpărare mai mică vor fi obstacole în achiziția noilor servicii, fiind așteptată creșterea decalajului digital, încetinirea dezvoltării economice.
Legea prevede și înlocuirea echipamentului instalat nespecificând cine despăgubește operatorii, cum se practică în alte țări. https://telecoms.com/513322/us-telcos-ask-for-5-6-billion-to-replace-huawei-zte-kit/ ANCOM, precum în SUA FCC? Ministerul de Finanțe? MCIDigitalizării? Sau, poate, in schimb, se acordă gratis licențele 5G? Se înlocuiesc și tablele (antenele) cum întreba reprezentantul unui mare operator?
Operatorii sunt nemulțumiți de lege având discuții și cu fostul prim ministru, din păcate fără rezultat. Ca atare, aceștia nu sunt prea optimiști cu privire la implementarea tehnologiei 5G. https://republica.ro/achilleas-kanaris-ceo-ul-vodafone-romania-zin-acest-moment-pot-sa-va-spun-ca-nu-sunt-foarte-optimist-cu
Păstrarea legii 5G pune în pericol implementarea tehnologiei 5G în România, adică digitalizarea, evoluția economică.
2. Achiziția fostului RomTelecom de către Orange Romania, greșeală fatală ireparabilă
Idila dintre Telekom Romania și Orange România începe în februarie 2016, când se anunța un acord ciudat - Telekom România acorda acces la rețeaua sa fixă (2 millioane locuințe cablate cu fibra optica) pentru a primi acces la rețeaua 4G Orange. Telekom oferea un activ pe care concurentul său nu-l putea avea niciodată (spuneam atunci) pentru un activ pe care îl avea, rețeaua de comunicații mobile, dar în care a neglijat să investească. De fapt, povestea de dragoste dintre Deutsche Telekom/DT și Orange este mai veche, iar rodul ei se numește Everything Everywhere, operator de comunicații mobile realizat în comun în Anglia și achiziționat de către British Telecom, sau BuyIn, parteneriat pentru achiziții lansat in oct 2011.
Revenind în România, în feb 2017 apare zvonul despre exitul DT din România, vânzarea Telekom România: fostul RomTelecom urmând a fi achziționat de către Orange România, iar fostul Cosmote România de către RCS&RDS.
Pregătind vânzarea în aug. 2017, Cosmote absoarbe Telemobil și Germanos, contractul de roaming cu Orange este terminat în feb. 2019 și Cosmote Romania este capitalizată.
În 9 nov 2020, comunicate OTE și Orange anunțau preluarea fostului RomTelecom de către Orange - €268 milioane pentru 54,01% din companie, evaluând compania la €497 milioane. Ciudat, RomTelecom pleca spre Orange Romania cu circa 0,9 milioane dintre clienți cu abonament ai fostului operator Cosmote Romania, lăsându-l pe acesta într-o situație delicată.
În 5 iulie 2021 conducerea OTE anunța prime de ”succes” pentru șefii din Atena la încasarea banilor de la Orange, pentru a marca eșecul din România, iar la 30 sept 2021, Orange Romania anunța preluarea RomTelecom, ultimul pas spre dispariția operatorului național.
Achiziția consolidează o poziție dominantă pe piața: Orange, 50% cotă de piață după venituri, care ar fi trebuit să alerteze Consiliul Concurenței și ANCOM pentru a bloca tranzacția.
Vânzarea fostului operator RomTelecom către Orange, pe lângă concentrarea nepermis de mare a pieței deschide calea spre disparația unui mare operator de pe piața noastră, Telekom România, prin posibila achiziție ulterioară a fostului Cosmote de către un operator existent pe piață, RCS&RDS. Astfel pe termen mediu pe piața noastră ar putea exista doar trei operatori Orange, Vodafone și RCS&RDS.
Cei care au ”nășit” dispariția, decesul fostului RomTelecom, groparii, sunt guvernanții români - toți cei care, în timp, au fost de acord cu vânzarea acestuia către Orange România: Ludovic Orban, prim-ministru și Lucian Bode, ministru de resort, care au fost de acord cu vânzarea, plus Florin Cîțu, prim-ministru și Ciprian Teleman, ministru de resort, sub patronajul cărora s-au obținut aprobările necesare și care mai puteau repara greșeala. Fără acordul acestora vânzarea nu era posibilă, statul român fiind un acționar deosebit. De remarcat că niciunul dintre aceștia nu avea expertiză specifică și totuși li s-a permis ...
Este, cred, singurul caz din Europa de dispariție a fostului operator național. Țările dezvoltate și-au păstrat operatorul național: Franța - France Telecom redenumit Orange, Grecia - OTE, Germania - DT, Anglia - BT, Spania - Telefonica, Olanda - KPN, Italia - Telecom Italia, Elveția - Swisscom, etc., dar și țări mai puțin dezvoltate, cam ca noi: Ungaria - Magyar Telekom, etc.
Achziția fostului RomTelecom de către Orange Romania lasă în urmă câteva întrebări:
• De ce s-a permis devalizarea fostului Cosmote prin trecerea a 0,9 milioane clienți cu abonament la Orange prin fostul RomTelecom? Pentru a fi slăbit și apoi vândut?
• Pe ce bază a acceptat România evaluarea fostului RomTelecom la €497 milioane și implicit valoarea pachetului de 45,99% la €229 milioane?
• Ce firmă de consultanță a consiliat România la această evaluare? România! Nu DT sau Orange?
• Ce se întâmplă cu fostul RomTelecom? Dispare prin absorbție în Orange?
• Dacă va fi absorbit: care va fi mărimea pachetului de acțiuni ce revine României în entitatea rezultată în urma absorbției fostului RomTelecom de către Orange Romania?
• Ce firmă de consultanță asistă România la determinarea mărimii pachetului său de acțiuni în noua entitate?
• Care a fost și cum s-a materializat rezultatul vânzării participației de 30% a fostului RomTelecom în fostul Cosmote Romania.
• Cum se va rezolva conflictul de interese dintre ministerul ”telecomunicațiilor” proprietar (fost RomTelecom, Radiocom, ...) și partener cu grupul Orange și ministerul ”telecomunicațiilor” strateg național și reglementator (tabel alocare frecvențe, ..) ?
3. Licitația 5G, în continuă amânare din 2018, încă un eșec
Pentru prima oară, în anul 2017 se propunea organizarea licitației 5G în 2018, pentru ca aceasta să fie amânată pentru anul 2019.
În anul 2019, trei mari obstacole au blocat licitația 5G:
- OUG114/2018, care își propunea doar bani pentru buget - €1 miliard din licențele 5G și €2 miliarde din reînnoirea licențelor 3G - o intervenție brutală a guvernului. Au fost șase luni pierdute, șase luni de tensiuni în care s-a pierdut șansa de a organiza licitația 5G înainte de semnarea memorandumului România-SUA.
- memorandumul Romania - SUA, prin care România se alătura războiului comercial SUA -China și care va bloca licitația pentru ceva vreme.
- desființarea ministerului ”telecomunicațiilor”, care a făcut ca telecomunicațiile să nu mai fie guvernate și să apară greșeli mari.
Anul 2020 a consemnat continuarea blocajului 5G prin proiectul așa numitei lege 5G, o nouă OUG114/2018 însă cu impact pe termen lung și care avea să bulverseze industria. În august are loc un simulacru de consultare asupra acestui proiect de lege, opiniile exprimate fiind preponderent ignorate.
Blocajul a continuat și în anul 2021. Proiectul de lege ”5G” avea să aprobat, mai întâi de către guvern în 15 aprilie 2021 fără a se lua în considerație opiniile pieței - operatori, fabricanți, autorități și apoi, în 12 mai, de către Camera deputaților cu respingerea tuturor amendamentelor într-un alt simulacru de consultare.
În 13 mai 2021, conducerea operatorilor Orange, RCS&RDS și Vodafone (nu și Telekom!) caveau să aibă o discuție cu prim-ministrul de atunci, Ludovic Orban, fără rezultate.
Luna noiembrie avea sa consemneze o reacție a pieței prin dezinteresul pentru licitația de frecvențe organizată de ANCOM care a oferit frecvențe disponibile în benzile de 800MHz, 2,6GHz și 3,4-3,6GHz. La licitație au participat doar RCS&RDS si Invite Systems SRL.
Fostul Cosmote România, care avea în banda de 800MHz doar un bloc de 2x5MHz, ar fi trebuit sa participe, dacă avea gânduri competitive, însă nu a fost intersat. Nici Orange, nici Vodafone ...
Dezinteresul pentru licitația ANCOM din 2021 ar putea fi repetat la licitația 5G de anul acesta dacă nu se schimbă contextul, astfel că apare întrebarea: vom avea licitație 5G? Una reușită?
Și anul 2021 a fost pierdut fără preparative pentru implementarea cu succes a tehnologiei 5G:
- nu există încă ghișeul unic online pentru aprobarea lucrărilor de infrastructură, astfel că licențele sunt inutile dacă operatorii nu vor putea instala rapid site-uri antene.
- niciun proiect pilot 5G - orașe inteligente, sănătate, educație, rețele particulare! De exemplu, Franța a finanțat 26 proiecte cu €131 milioane.
- nu s-a actualizat Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G ambele elaborate sub stresul OUG114/2018 (pentru bani la bugetul de stat și nu pentru succesul tehnologiei 5G) și, deci, nu s-au adaptat la nevoile țării și contextul actual (recuperarea rămânerii în urmă, acoperire rapidă, digitalizare, DESI2021, ...):
• prețuri de pornire care să stimuleze implementarea rapidă; mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Cel mai bine – licențe acordate gratis, cu impunerea unor condiții rapide de acoperire a noilor rețele.
• licențe naționale, dar și locale, pentru rețele particulare
• plata taxelor pentru licențe în timp rezonabil, ani, pentru accelerarea acoperirii
• taxe utilizare spectru reduse la jumătate
Dacă pentru tehnologia 5G nu s-a făcut mai nimic anul trecut, ceva deosebit s-a făcut, totuși – proiectul pilot 6G, semnalat in 6 septembrie 2021 pe blogul https://nicolaeoaca.blogspot.com. Avem astfel o explicație de ce ministerul de resort nu a lansat până acum niciun proiect pilot bazat pe tehnologia 5G (oraș inteligent, transport, sănătate, rețele private, agricultură de precizie, etc.) așa cum au făcut multe alte țări (mai dezvoltate și mai organizate decât noi) și a trecut direct la tehnologia 6G! Nu era vorba de lipsă de interes, nepricepere, amânarea repetată a licitației 5G, ci de de intuiție, de înțelegerea impactului tehnologiilor asupra societății. Acum înțelegem de ce s-a tot amânat licitația 5G - România va organiza direct licitație 6G, sărind peste tehnologia 5G!
4. Neimplementarea Codului European Comunicații Electronice, CECE
În 17 decembrie 2018 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene publica Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European si Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului European al Comunicațiilor Electronice, care urma a fi transpus în plan local de către țările membre până la 21 dec 2020. Cum la finele anului 2020 doar trei țări au notificat Comisia Europeană despre transpunerea în plan local a noului cod, în 4 februarie 2021, aceasta a deschis procedura de încălcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva restului de 24 de state membre, printre care și România, pentru netranspunerea în legislația locală a CECE.
CECE modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, sporind opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Stimulează investițiile operatrorilor în rețele de foarte mare capacitate, precum și oferă o predictibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale inovatoare.
Abia în noiembrie 2021 proiectul de lege avea sa fie avizat de comisiile de specialitate din parlament, proiect în care s-a introdus ”discret” o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, fapt criticat în public.
Unul dintre motivele amânării licitației 5G în 2022, unul official, a fost și netranspunerea în plan local a noului cod al comunicațiilor.
S-ar putea spune că nu este un capăt de țară netranspunerea la termen a codului mai ales că nici alte țări nu au făcut-o. Aceasta totuși trădează ceva: neînțelegerea rolului telecomunicațiilor, al rețelelor de mare viteză în dezvoltarea economiei naționale, în digitalizare, dezinteresul pentru telecomunicații, lipsa specialiștilor în rândul politicienilor.
5. Retrogradarea României in clasamentul digitalizării DESI2021 – certificarea eșecului guvernanților
În anul 2021 România a suferit o retrogradare cu două locuri în clasamentul DESI (Digital Economy and Social Index) al digitalizării țărilor membre UE, ajungând pe ultimul loc fiind întrecută într-un an de Bulgaria și Grecia. DESI este un index compozit format din patru parametri care descriu gradul de digitalizare a unei țări: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.
Ciudat este că aceasta s-a produs în anul în care politicienii au vorbit, mai mult ca oricând, despre digitalizare, semn că la noi doar se vorbește și nu se face mai nimic.
Retrogradarea României în clasamentul digitalizării DESI2021 reprezintă certificarea incom-petenței guvernaților, a politicienilor, chintesența eșecului clasei politice în a administra țara.
6. Desființarea INSCC - Institutul Național pentru Studii și Cercetări în Comunicații
Desființarea INSCC a fost propusă de guvernul Orban și pusă în practică de guvernul Cîțu în 15 aprilie 2021, prin HG414/12 april 2021. Astfel, disparea ultima entitate care mai amintea de ”telecomunicații”, INSCC având in titulatură cuvântul COMUNICAȚII.
INSCC a fost absorbit de ICI, Institutul de Cercetări în Informatică. În loc să fie restructurat - numit un director de meserie (telecomunicații, nu filozof!), adăugate noi preocupări (economice, strategice, proiecte, etc.) la portofoliul existent, implicarea institutului în activitatea strategului național în telecomunicații, s-a preferat introducerea, precum a MCSI în MTIC acum doi ani și ceva, într-o instituție mai mare cu preocupări diferite, pas spre desființare. INSCC ar fi trebuit să aibă o implicare mai mare în activitatea strategului ”telecomunicațiilor”, acționând ca un consultant permanent al acestuia și chiar în calitate de coordonator sau executant al unor proiecte naționale deosebite. De exemplu, se putea lansa un proiect pilot de oraș inteligent folosind noua tehnologie 5G, proiect pilot care să stea la baza unui proiect pe termen lung România Intelgientă, de digitalizare a localităților țării. De asemena se puteau lansa și alte proiecte de interes pentru economia națională, bazate pe tehnologia 5G - sănătate, transport, etc. Restructurarea ar trebui să vizeze și refacerea forței de cercetare.
Oare, chiar așa de mare să fi fost ura guvernanților față de ”telecomunicații” încât să distrugă tot ce conține cuvântul comunicații, tot ce nu înțeleg?
7. Struțo-cămila numită MCID – ministerul Cercetării, Inovării și Digilizării
În istoria postdecembristă a României a existat aproape în permanență un minister al ”telecomunicațiilor”, rezultatul fiind o dezvoltare a acestei industrii evidențiată prin servicii de calitate la prețuri adecvate puterii de cumpărare a românilor: comunicații mobile de mare viteză cu acoperire națională, Internet de mare viteză, etc.
Trei au fost excepțiile de la această regulă, toate fiind opera PNL: prima în anul 1998 când PNL desființa ministerul ”telecomunicaților”, a doua în guvernarea Ludovic Orban, anii 2019 și 2020, când fostul MCSI devenea o direcție în ministerul mamut al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ideie nefericită de a introduce o industrie dinamică într-un minister mare, greoi, rușinea guvernărilor postdecembriste (ultimii în Europa la km autostradă, primii la accidente pe autostrăzi, trenuri cu viteze antebelice, etc.). Rezultatul - blocaj aproape total. Am spus la vremea respectivă că PNL nu are specialiști, fapt confirmat recent de un liberal și de incapacitatea PNL de a gasi un ministru profesionist la două luni de la învestirea guvernului Ciucă.
A treia excepție a început în 24 dec 2020, când guvernul liberal condus de Florin Cîțu nu a avut în componență un minister al telecomunicațiilor, acestea regăsindu-se sub forma unui colectiv într-un minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării!? Nici măcar în titlu nu se regăsesc!
A rezultat o struțo-cămilă - cercetare, inovare și digitalizare, care nu prea au multe în comun. Unde sunt telecomunicațiile fără de care digitializarea nu poate avea loc? Telecomunicațiile sunt suportul, rețelele, partea hard, prin care circulă informația - soft-ul, care realizează digitalizarea. În țările dezvoltate, cercetarea (mă refer la sectorul de stat) se face în marile centre universitare și ca atare ar fi trebuit atașată ministerului educației.
Incapacitatea de a numi un ministru prifesionst la două luni de la învestirea guvernului Ciucă dovedea că MCDI chiar este o struțo-cămilă.
Normal ar fi un minister al Educației și Cercetării si un altul al Comunicațiilor și Digitalizării. Digitalizare nu se poate fără telecomunicații! Normal ar fi ca la prima restructurare a guvernului să fie așezate lucrurile la locul lor normal.
Se pare că repetăm greșelile! S-ar putea și consecințele!
”Telecomunicațiile” sunt motorul dezvoltării economiilor naționale, țările dezvoltate având ”telecomunicații” dezvoltate (rețele de foarte mare viteză, societate digitală, etc.), iar acest minister reînființat trebuie să promoveze și realizeze transformarea digitală a României.
8. Retragerea RCS&RDS din Ungaria
După o prezență de 23 de ani în Ungaria și o poziție bună pe piața locală, RCS&RDS avea să anunțe anul trecut retragerea din cauza relațiilor tensionate cu autoritățile locale.
Astfel, la licitația 5G din 21 dec 2020 organizată de NMHH, autoritatea de reglementări, RCS&RDS nu se regăsea printre participanți, iar la 8 feb 2021, apelul operatorului contra deciziei NMHH de a-l exclude de la licitație era respins de curtea supremă a Ungariei. În 29 oct 2021 DIGI a formulat observatii scrise la Curtea Europeana de Justitie privind licitația 5G.
Poate ca o consecință, la 29 martie 2021 se agrează un acord preliminar pentru achiziția DIGI Távközlési Szolgáltató Ltd. şi a filialelor Invitel, I TV si DIGI Infrastructure de către 4iG.
Au loc o serie de achiziții (Balcani, ...) ce par a prefigura nașterea unui jucător regional - 4iG:
- la 12 iulie 2021 4iG, semnează un acord preliminar cu PPF Telecom Group pentru achiziția a 100% din Telenor Montenegro, al treilea mare operator mobil din țară.
- în 27 aug 2021 4iG semnează acord preliminar cu ministerul responsabil cu administrarea proprietății naționale pentru achiziția pachet majoritar în operatorul de infrastructură Antenna Hungaria,deținut de stat
- la 30 sept 2021, 4iG finalizează preluare a 100% din compania Invitech controlată de China CEE-Fund
- în 12 oct 2021, 4iG achiziţionează 51% din compania israeliană Spacecom, blocată de guvernul israelian pe motive de securitate din cauza legăturilor dintre 4iG și prim-ministrul Ungariei Viktor Orban.
- la 29 nov 2021 4iG finalizeaza preluarea filialei Digi din Ungaria pentru €625 milioane
- la 9 dec 2021, 4iG semnează un acord pentru 80.27% din ALBtelecom de la Cetel Telecom,
- în 28 dec 2021, 4iG anunță acordul final pentru achiziția One Telecommunications, Albania
- la 4 ian 2022, 4iG anunță finalizarea achiziției a 100% din Telenor Montenegro.
- în 26 ian 2022, Rheinmetall, companie germană din domeniul apărării, încheie un acord de achiziţie a unei participaţii de 25,12% din compania listată 4iG
4iG are în spate un vehicul de investiţii, Konzum Management, unde acţionar este unul dintre aliaţii premierului Viktor Orban - Lorinc Meszaros. După ce Orban a ajuns la putere, Meszaros a devenit rapid cel mai bogat om din Ungaria. Mulţi îl consideră pe Meszaros drept frontman-ul familiei Orban, gestionând afacerile prim-ministrului. (ZF, 3 dec 2021)
O stea telecom s-a născut! 4iG !!!
Ce achiziții urmează pentru 4iG? Fostul Cosmote din România?
9. Numirea in funcții de conducere a unor persoane fără pregătire specifică
Toate acestea greșeli catastrofale sunt rezultatul numirii în funcții de conducere (ministru, secretar de stat, director) a unor politicieni fără pregătire specifică sectorului (comunicații, TI) - PNL nu are specialiști, fapt confirmat recent. (De ce ar intra în politică profesioniști din ”telecomunicații”, cu salarii mult mai mari decât media pe țară?). Astfel de persoane fără expertiză specifică execută întocmai ordinele primite pentru că nu înțeleg despre ce este vorba și pentru că știu că locul lor nu este acolo și pot fi demiși oricând. Lucian Bode, Ciprian Teleman, pentru a da doar două exemple, nu au pregătire specifică și totuși au fost numiți miniștri, li s-a permis să conducă cel mai dinamic sector al oricărei economii cu rezultate catastrofale.
Numirea unor profesioniști la conducerea „telecomunicațiilor” ar fi dus la evitarea acestor greșeli. De exemplu, Vittorio Colao, fost director general grup Vodafone, este ministrul digitalizării în Italia din februar 2021. Revenind la România, numirea ca miniștri a unor personalități gen Vittorio Colao, ar fi evitat aceste greșeli, primul ministru nepermițându-și să ceară orice unei personalități. Și chiar dacă și-ar fi permis, acesta i-ar fi spus precum un celebru liberal ”Aiasta nu se poate măria ta!” și i-ar fi explicat de ce. Dacă totuși primul ministru nu ar fi fost convins, ministrul își va da demisia din guvern și va face publică...
România are nevoie de profesioniști la conducerea ministerului ”telecomunicațiilor”. Florin Talpeș, Daniel Dines, Liviu Drăgan, Radu Georgescu, sau chiar Liudmila Climoc sunt câteva nume dintre care s-ar putea alege ministrul care să salveze România, să o digitalizeze, să modernizeze societatea și economia noastră.
Am mai spus că PNL nu are specialiști, fapt confirmat de un liberal dar și de incapacitatea PNL de a gasi un ministru profesionist la două luni de învestirea guvernului Ciucă (nici Marcel Boloș nu este un mare specialist în ”telecomunicații”!), însă insistența în a conduce un sector motor al dezvoltării economiei naționale pe care nu-l înțeleg se dovedește catastrofală pentru economia și societatea românescă.
Articol publicat, în versiune scurtată, pe www.marketwatch.ro la http://www.marketwatch.ro/articol/17600/2021__cel_mai_nefast_an_pentru_telecomunicatiile_romanesti/
