România refuză conformitatea cu directiva 2015/1535, TRIS
La 7 octombrie 2015 intra în vigoare Directiva UE 2015/1535 cu scopul de a preveni crearea de noi bariere tehnice în calea comerțului între statele membre ale UE. Directiva cere statelor membre să notifice toate proiectele de reglementări tehnice privind produsele industriale și agricole, precum și serviciile societății informaționale, înainte de adoptarea în legislația națională, prin sistemul TRIS - Technical Regulations Information System.
Directiva UE 2015/1535 - sistemul de informații privind reglementările tehnice, TRIS
https://enterprise.gov.ie/en/What-We-Do/EU-Internal-Market/TRIS/
Notificările statelor membre prin TRIS se fac în etapa de proiectare, adică, atunci când textul mai poate fi modificat. În cazul legislației primare, procedura de notificare ar trebui să aibă loc înainte ca versiunea finală a proiectului de lege să fie transmisă Guvernului spre aprobare:
- notificarea declanșează o perioadă de 3 luni, timp în care proiectul de lege nu poate fi adoptat de statul emitent. In acest timp Comisia Europeană, alte state membre și publicul pot examina proiectul și prezenta un comentariu sau chiar un aviz detaliat (Comisia și statele membre) la proiect, dacă consideră că textul notificat poate crea bariere în calea liberei circulații a mărfurilor sau a furnizării libere a serviciilor societății informaționale.
- dacă nu există nicio reacție, proiectul poate fi adoptat imediat după expirarea celor 3 luni.
- dacă se emite un comentariu, statul care notifică nu are nicio obligație formală de a răspunde, comentariile trebuind luate în considerare pe cât posibil în lucrările sale ulterioare la proiectul de lege. Acesta poate fi adoptat după expirarea celor 3 luni.
- dacă Comisia sau un stat membru emite un aviz detaliat, perioada de suspendare se prelungește la 6 luni pentru produse și 4 luni pentru serviciile societății informaționale. Statul care notifică trebuie să ia în considerare avizul detaliat și să răspundă explicând acțiunile pe care intenționează să le ia ca răspuns. Poate propune: revocarea proiectului, justifica păstrarea acestuia sau poate propune modificarea anumitor dispoziții, astfel încât acestea să fie compatibile cu legislația UE.
- perioada de suspendare permite un dialog cu statul notificant, care continuă atâta timp cât proiectul nu a fost adoptat.
- Comisia poate bloca un proiect pentru 12 luni, sau chiar 18 luni dacă, în același domeniu, sunt planificate, sau sunt în desfășurare lucrări de armonizare ale CE.
Procedura de notificare se încheie la adoptarea regulamentului, iar textul final al legislației este comunicat Comisiei de către statul membru.
Nenotificarea unei reglementări relevante poate face ca aceasta să nu fie aplicabilă.
Notificarea in UE a actelor privind securitatea rețelelor 5G
Începând cu anul 2019, mai multe țări membre UE, care au avut în vedere elaborarea unor acte privind securitatea retelelor 5G, le-au notificat CE în temeiul directivei TRIS.
https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/
Astfel, Belgia notifica in 1 aprilie 2021
proiectul de lege privind introducerea unor măsuri de securitate adiționale pentru furnizarea de servicii mobile 5G, care restricționează utilizarea elementelor de rețea provenite de la furnizori cu risc ridicat. Acesta stabilește un sistem care solicită operatorilor de rețele mobile 5G să obțină autorizare prealabilă din partea miniștrilor în cauză înainte de a începe instalarea rețelelor 5G. Dacă operatorii au început instalarea rețelelor 5G vor trebui să depună o cerere de regularizare miniștrilor în cauză: prim-ministrul, ministrul telecomunicații-lor, ministrul apărării, ministrul justiției, ministrul de interne și ministrul afacerilor externe.
La aceiași dată a mai fost trimisă o notificare
Decret regal privind implementarea în siguranță a rețelelor 5G., stabilind restricții privind utilizarea elementelor de rețea sau a serviciilor anumitor furnizori. Se specifică componența dosarului care urmează a fi prezentat în scopul obținerii autorizației ministeriale și ipotezele în care este necesară o autorizare în cazul actualizării software-ului sau hardware-ului legat de un element de rețea.
Finlanda trimitea in 8 martie 2021 o notificare privind un proiect de reglementare privind părțile critice ale rețelei de comunicații, în spiritul EU Toolbox. Standard tehnic!
Scopul proiectului este de a oferi o definiție tehnică detaliată a părților critice ale rețelei de comunicații menționate în secțiunea 244a din Legea 917/2014 privind serviciile de comunicații electronice.
Conform Legii, părțile critice ale unei rețele de comunicații sunt acele funcții cheie și măsuri ale rețelei care controlează sau ghidează accesul la rețea și traficul de rețea într-un mod esențial.
Proiectul include o definiție generală neutră tehnologic a părților critice ale rețelei, precum și specificații pentru cele mai noi tehnologii de rețea mobilă, rețelele 4G și 5G. Regulamentul a fost pregătit pe baza standardelor ETSI și a specificațiilor tehnice 3GPP.
Mai include obligații pentru companiile de telecomunicații și operatorii de rețele dedicate de a identifica și documenta părțile critice ale rețelelor de comunicații, precum și componentele rețelelor de comunicații și ale serviciilor utilizate în acestea.
Motivație: Agenția finlandeză de transport și comunicații va emite reglementări detaliate privind definiția tehnică a rețelelor de comunicații, în special a părților critice ale acestora, ținând seama de recomandările Comitetului consultativ pentru siguranța rețelei.
Proiectul ghidează companiile de telecomunicații și operatorii de rețele dedicate în proiectarea rețelelor, în achiziționarea de echipamente de rețea și în construirea, întreținerea și gestionarea rețelelor.
Scopul reglementării părților critice ale rețelei de comunicații este de a asigura siguranța rețelelor de comunicații din perspectiva securității naționale. Regulamentul mai urmărește să ia în considerare abordarea comună a UE cu privire la problemele de securitate legate de rețelele 5G.
Proiectul contribuie la implementarea unui set comun de instrumente de securitate pentru rețelele 5G ale Uniunii Europene, care se aplică protecției părților critice ale rețelei.
La aceiași referință mai întâlnim notificări din partea:
Germaniei (https://ec.europa.eu/growth/toolsdatabases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=818.)
Austriei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2019&num=136.) , Finlandei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=574) și
În Romania – încă de la început guvernul refuză consultarea europeană
În România a fost propus proiectul de lege 5G și lansat într-o așa zisă consultare publică în august 2020: vara când lumea era în concediu, două săptămâni pentru consultare în loc de patru și, în final, ignorarea marii majorității amendamentelor primite!
La 15 aprilie 2021 proiectul de lege 5G cu modificări minore și fără a lua în considerare reacția pieței (operatori, fabricanți, autorități) era aprobat de guvern, după ce fusese avizat și de CSAT.
A urmat trimiterea acestuia în parlament la începutul ultimei săptămâni din aprilie 2021 și cerută o procedură rapidă de aprobare - amendamente acceptate doar până în a treia zi după Paști, în ciuda criticilor dure ale operatorilor de comunicații mobile.
Deși a avut mult timp la dispoziție, din august 2020 și până în aprilie 2021, guvernul României nu a notificat Comisia Europeană despre acest proiect de lege conform directivei 2015/1535. Cel care avea să sesizeze greșeala avea să fie ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care în 6 mai 2021 cerea parlamentului amânarea dezbaterilor privind adoptarea legii 5G, pe motiv că Guvernul nu ar fi respectat toţi paşii procedurali, înainte de trimiterea către Legislativ.
„Ministerul Economiei a primit mesaje de atenţionare atât din partea Comisiei Europene, cât şi din partea operatorilor economici, referitoare la obligativitatea respectării procedurii de notificare a proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G”, se arată în adresa trimisă de Claudiu Năsui preşedintei Senatului în 27 aprilie.
Ministrul susţine că Guvernul României nu a urmat parcursul normal pentru un astfel de act: „Procedura de notificare prevăzută de Directiva 2015/1535 este aplicabilă tuturor proiectelor de acte normative care conţin reglementări tehnice elaborate la nivel naţional în sensul că acestea nu pot fi adoptate decât ulterior parcurgerii respectivei proceduri de notificare”. „Menţionăm că în 2019-2021, mai multe state membre au notificat proiecte de acte normative care reglementează această problematică. Având în vedere că proiectul de act normativ a fost avizat de către Guvern să intre pe ordinea de zi a celor două Camere ale Parlamentului, vă informăm că procedura parlamentară de adoptare trebuie amânată, proiectul de act normativ urmând a fi transmis instituţiei noastre în vederea notificării la Comisia Europeană şi statele membre. Adoptarea actului urmează a se relua după parcurgerea perioadei de status-quo prevăzută de actul comunitar”.
În aceiași zi au apărut reacții contra ale unor membri ai guvernului și în urma discuțiilor avute ministrul Năsui renunță la consultarea europeană a proiectului legii 5G.
Astfel, dispărea ultima șansă de intrare în normalitate, de luare în considerare a opiniei pieței: în urma consultării naționale marea majoritate a opiniilor, amendamentelor trimise de princi-palii actori ai pieței au fost ignorate, astfel că singura șansă rămânea consultarea europeană.
De ce a evitat și încă evită România conformitatea cu o directivă europeană?
România a avut timp suficient pentru a notifica legea 5G (august 2020 - aprilie 2021) și chiar de a suporta perioada de consultare de 3 luni și totuși nu a făcut-o. Deși a fost atenționată și de către Comisia Europeană să notifice proiectul de lege 5G, guvernul nu a făcut-o. Chiar și în al 12-lea ceas, când s-a atras atenția public, guvernul refuză să o facă! Dacă nu timpul a fost cauza, atunci care? Teama de modificări!?
Probabil, pentru a nu permite, într-un cadru oficial european, participanților pieței noastre (operatori, fabricanți, autorități) să trimită opinii, amendamente de teamă că nu ar mai putea să le ignore și să trebuiască să le ia în considerație. De teamă că, astfel, legea s-ar fi putut transforma în una care să se refere la securitatea rețelelor 5G și nu la interzicerea unor furnizori.
Probabil, și pentru a nu permite altor state membre UE sau chiar Comisiei Europene să emită vreun aviz detaliat, caz în care perioada de suspendare se prelungea la 4 luni. În acest caz România ar fi trebuit să ia în considerare avizele detaliate și să răspundă explicând acțiunile pe care intenționează să le ia ca răspuns. Ținând sema de marile lacune ale legii 5G invocate de operatori, așa numitele zone gri:
se pare ca aceasta era temerea - refacerii legii, printr-o consultare europeană, adevărtă (și nu simulacrul din august 2020) cu luarea în considerație a amendamentelor pieței, dificil de ignorat în acest context.
România ar trebui să se conformeze directivei europene TRIS!
Legile propuse de Franța, Belgia și Estonia nu sunt standarde tehnice, se referă la fabricanți, dar totuși au fost comunicate Comisiei Europene pentru a respecta politica UE. România este în aceiași situație și nu o face !
Ministrul Năsui a atras atenția public asupra greșelii și guvernul României ar trebui să se conformeze directivelor comunității europene și să notifice proiectul de lege 5G Comisiei, cât mai repede, așa cum fac țările membre. Suntem țară membră a UE și trebuie să ne comportăm ca atare.
Neconformitatea ar putea face ca proiectul de lege 5G să nu intre în vigoare și ar fi păcat să mai amânăm încă odată licitația 5G!