România, ultima din Uniunea Europeană

la folosirea tehnologiei digitale

Comisia Europeană a publicat în 25 februarie 2016

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/digital-scoreboard

indexul DESI 2016 (Digital Economy and Society Index) 20160212-main-ranking.png în care România se găsește, ca și anul trecut, pe ultimul loc.

Dacă la conectivitate nu stăm foarte rău, probleme mari avem la folosirea rețelelor și a tehnologiei digitale - folosirea Internetului, servicii publice digitale și mai ales Integrarea tehnologiei digitale, care țin mai degrabă de voința și implicarea statului în modernizarea societății.

Pe primele locuri în clasamenul economiei și societății digitale se află Danemarca, Olanda și Suedia, raportul dintre prima clasata, Danemarca cu 0,68, și ultima clasată, România cu 0,35, fiind aproape 2.  

UE progresează încet

Cu un index mediu de 0,52 în 2016, țările UE realizează o ușoară creștere față de anul 2015 când indexul era 0,50, câștigurile notabile fiind la Integrarea tehnologiei digitale (0,035 creștere față de 0,023 cu un an înainte) și conectivitate.

radial-eu-two-years.png

Stadii diferite de evoluție

Austria, Germania, Estonia, Malta, Olanda și Portugalia sunt performerii creșterii in ultimul an la polul opus fiind Suedia, Danemarca cu creșteri mai mici

România se poate consola, totuși, la ideia că deși este ultima din UE are totuși un ritm de creștere mai mare decât Bulgaria. Cum ritmul de creștere al Bulgariei a fost mai mic decât al nostru ar exista speranța că am putea părăsi ultmul loc dacă se păstrează actualele ritmuri.

desi-score-vs-speed-15-16.png

România în continuare pe utimul loc

Cu un punctaj global de 0,35 România se situează pe locul ultim dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Față de anul trecut, a crescut ponderea populației care folosește Internetul. Nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale.

Creșterea ar trebui să fie impulsionată de stat prin adoptarea tehnologiei digitale pentru  relaționarea facilă și prietenoasă a cetățeanului român cu autoritățile statului, pentru funcționarea mai eficientă a societății. Greu de crezut într-un an electoral și cu un guvern cu durată și inițiativă limitată. 

Primul parteneriat Vodafone - Liberty Global în Olanda

Conform Mobile World Live din 16 februarie 2016

http://www.mobileworldlive.com/featured-content/home-banner/vodafone-and-liberty-combine-dutch-assets/?utm_campaign=MWL_20160216&utm_medium=email&utm_source=Eloqua

parteneriatul Vodafone - Liberty Global, în discuție de multă vreme, prinde viață în Olanda. Cele două mari grupuri își vor uni operațiunile din Olanda formând un parteneriat (joint venture) 50%-50%.

Parteneriatul va opera sub ambele mărci Vodafone și Ziggo și va avea peste 15 milioane de unități generatoare de venituri, din care 5,3 milioane sunt din comunicații mobile, 4,2 milioane sunt din Tv, 3,2 milioane sunt servicii de Internt și 2,6 milioane sunt telefonie fixă.

Ziggo va oferi servicii triple-play clienților Vodafone, in timp ce clienții săi vor beneficia de serviciile Vodafone de comunicații mobile.

Vodafone va plăti Liberty €1 miliard pentru a egaliza valorile proprietaților în parteneriat, reflectând diferența de €2 miliarde în valoarea capitalului propriu celor două companii.

Este de așteptat ca parteneriatul să genereze reduceri de cheltuieli operaționale și de capital (sinergii) de €280 milioane/an, echivalente cu o valoare actuală netă de aproximativ €2,5 miliarde fără costurile de integrare.

Sursele principale pentru sinergii includ utilizarea infrastructurii existente pentru a oferi servicii clienților fiecărei entități la un cost mai mic în comparație cu capabilitățile dinaintea fuziunii, precum și o combinație de infrastructuri de rețea regionale și naționale și a sistemelor informatice. Pentru a realiza acestea sunt așteaptate costurile de integrare de aproximativ €350 milioane, mai ales în primii trei ani.

Consiliul de supraveghere al noii entității va fi, probabil, format din trei reprezentanți Liberty Global, trei din Vodafone și două desemnați de Consiliul de întreprindere. Postul de președinte va fi ocupat alternativ, câte 12 luni, de un director desemnat de Liberty Global sau Vodafone. Funcțiile de conducere vor fi anunțate după finalizarea tranzacției, condiționată de aprobarea autorității de reglementare, care se așteaptă să încheie până la sfârșitul anului.

Ce s-ar putea întâmpla pe piața românească? Aici cele două companii sunt prezente și au aceiași probleme ca în Olanda - infrastructuri complementare (Vodafone - rețea mobilă, UPC - rețea fixă) - prin unirea cărora s-ar putea oferi pachetul maxim cu 2x3 servicii: telefonie, Internet și TV la punct fix și mobil.

Vodafone România avea 9.101.292 clienţi la 31 decembrie 2015, din care 8.463.213 sunt utilizatori ai serviciilor mobile și circa €675 milioane venituri din servicii în anul 2015. Vodafone deține și operează rețele de compunicații mobile folosind tehnologiile GSM, UMTS și LTE, primele două cu acoperire națională.

UPC România avea la 31 decembrie  2015 peste 2 milioane de servicii vândute - 883.800 clienţi cablu TV, 350.600 utilizatori ai televiziune prin satelit Focus Sat, 404.300 clienţi telefonie fixă și 488.800 abonaţi internet. Numărul total de servicii vândute a crescut cu 11% la 2,127 milioane, iar numărul de clienţi cu 5% la 1,243 milioane. Creşterea a avut loc şi pe fondul unor achiziţii (județe Prahova și Suceava), dar și al extinderii ariei de acoperire a serviciilor cu aproximativ 300.000 case, circa 13% creștere faţă de finalul anului 2014. Serviciile UPC sunt disponibile la 2,647 milioane de gospodãrii din România. Veniturile UPC au crescut cu 9,2% în 2015, la peste 633 milioane lei sau €142,4 milioane.

Printr-un parteneriat Vodafone Romania - UPC Romania (departe de a fi unul 50:50) ar rezulta o entitate capabilă să ofere pachetul maxim cu 2 x 3 servicii, cu peste 11 milioane servicii vândute, cu venituri totale de circa €900 milioane pe an (la nivelul anului 2016), valoare apropiată de veniturile primilor doi operatori Orange și Telekom. Ar rezulta, deci, o echilibrare a competiției la vârf între cei trei marii operatori de pe piața noastră, dar și o distanțare serioasă față de restul operatorilor de pe piață.  

După finalizarea fuziunii operațiunilor din Olanda ar fi de așteptat replicarea acesteia în alte piețe din Europa, dat fiind faptul că în Olanda se află conducerea operațiunilor din Europa. În acest caz, șansele pentru replicarea în Romania ar putea fi destul de mari dat fiind poziția delicată a celor doi operatori: Vodafone este singurul dintre marii operatori fără rețea fixă și fără posibilitatea de a oferi pachetul maxim cu 2x3 servicii, iar UPC Romania, companie cu creștere continuă în ultima vreme, și-ar vedea rezolvată problema accesului la o rețea de comunicații mobile.

RCS&RDS performerul portărilor

Marți 9 februarie 2016, ANCOM a publicat un comunicat

http://www.ancom.org.ro/peste-2000000-de-numere-mobile-portate-n-romnia-_5518

prin care anunța depășirea cifrei de două milioane de numere de telefonie mobilă portate până la finele anului trecut.

Comunicatul prezintă și un grafic cu evoluția în timp a numerelor de telefonie mobilă portate începând cu anul 2008, anul lansării serviciului.

Sursa: ANCOM

Din grafic se observă un punct de inflexiune în anul 2014, care nu poate să nu fie asociat cu intrarea în vigoare a acordului de roaming național dintre RCS&RDS și Vodafone, în aprilie 2014. Acordul de roaming, care i-a oferit operatorului RCS&RDS și clienților săi acoperire națională (peste 99%), corelat cu tarifele oferite de RCS&RDS, cele mai scăzute de pe piață, au provocat ca aproape jumătate, 348.328 mai exact, din portările anului 2015, în total 723.443, să fie făcute în rețeaua RCS&RDS. 

Într-o piață sensibilă la prețuri, RCS&RDS capitalizează avantajul unor pachete interesante (telefonie și acces Internet) la tarife mult mai mici decât ale competitorilor săi și al calitatății foarte bune (acoperire, etc.) a rețelei unui concurent.

Cum acordul de roaming national cu Vodafone expiră în aprilie 2016, am putea asista anul acesta la un proces invers, migrare de la RCS&RDS către alte rețele de telefonie mobilă, dacă RCS&RDS nu va reuși să păstreze calitatea serviciilor - acoperirea în primul rând.  

Analizând cele 723.443 de portări numere de telefonie mobilă din anul 2015, pe lângă cele 348.328 portări către RCSRDS mai constatăm că Vodafone a primit prin portare 153.772 de noi utilizatori, Orange - 128.160, Telekom Romania Mobile Communications - 76.676 și Telekom Romania Communications - 16.459.

Dacă RCS&RDS este surpriza pozitivă, fostul Cosmote este surpriza negativă a anului trecut. Și aceasta în ciuda trecerii la marca Telekom din septembrie 2014 și a mult trâmbițatului succes cu vânzarea pachetul total de servicii Magenta ONE. Explicația poate fi găsită în usurința cu care,, la schimbarea mărcii în Telekom, fostul Cosmote ”a sărit în barca Orange, Vodafone” din punctul de vedere al tarifelor. Operatorul a adoptat imediat tarife asemănătoare tarifelor Orange sau Vodafone fără a avea aceiași calitate a serviciilor - acoperire și mai ales viteză. Această strategie a contribuit la scăderea numărului de SIMuri vândute de fostul Cosmote, la creșterea ponderii clienților cu abonamente și la scăderea veniturilor în 2015, fiind încă un factor care a ajutat RCS&RDS în atragerea a aproape jumătate din numărul total de portări din 2015.

Rămâne de văzut cum își vor repoziționa strategiile cei doi operatori în 2016 pentru a face față provocărilor pieței, care pare a reîncepe creșterea - fostul Cosmote pentru a oprii scăderea, mai ales că are un nou director executiv și RCS&RDS pentru a păstra acumulările de clienți din perioada acordului de roaming national cu Vodafone.     

Schimbări în echipa excutivă Orange Europa

Prin comunicatul din 4 fev 2016,

http://www.orange.com/en/Press-and-medias/press-releases-2016/Orange-to-reinforce-its-European-leadership-team

grupul Oange anunța schimbări în echipa sa excutivă Europeană, condusă în continuare de Gervais Pellissier, Director General Adjunct si Director Executiv pentru Europa.

Schimbările intră în vogoare de la 1 mai 2015 incluzând

- Bruno Duthoit, in prezent director executiv Orange Polonia, se va alătura echipei de management  a lui Gervais Pellissier în funcția de director executiv adjunct pentru Europa, responsabil pentru Europa Centrală.

- Jean-François Fallacher, în prezent director executiv Orange România, va deveni director executiv Orange Polonia.

- Liudmila Climoc, în prezent director executiv Orange Moldova, va prelua conducerea Orange România în funcția de director executiv.

- Julien Ducarroz, în prezent Director Comercial Orange România, va deveni noul director executiv al Orange Moldova.

Orange are activități în șapte țări europene - Franța, Spania, Polonia, Belgia, România, Slovacia, Moldova și Luxemburg.

De la 1 mai 2016, componența echipei executive pentru țările zonei Europa, ca urmare a acestor modificări, va fi alcătuită din:

Gervais Pellissier - director executiv adjunct Grup Orange & director executiv pentru Europa

Bruno Duthoit - director executiv adjunct pentru Europa, responsabil pentru Europa Centrală

Laurent Paillassot - director executiv Orange Spania (de la 1 martie)

Jean-François Fallacher - director executiv Orange Polonia

Jean-Marc Harion - director executiv Mobistar

Liudmila Climoc - director executiv Orange România

Pavol Lancaric - director executiv Orange Slovensko

Julien Ducarroz - director executiv Orange Moldova

Werner De Laet - director executiv Orange Luxemburg

Toate modificările sunt supuse aprobării organismelor de conducere ale companiilor.

România este destul de bine reprezentată în acest comunicat, Jean-François Fallacher, actualul director executiv Orange Romania fiind promovat în funcția de director excutiv Orange din Polonia, țară ce pare a fi rampa de lansare în echipa executivă a Europei. Julien Ducarroz, actualul director comercial Orange România va fi promovat director executiv Orange Molodova. Este răsplata rezultatelor bune obținute de echipa Jean-François Fallacher în mandatul de cinci ani, mandat analizat pe blogul meu - Mandatul Fallacher.

Mandatul Fallacher

Jean-François Fallacher prelua Orange Romania în iunie 2011 din postura de lider de piață după numarul de clienți telefonie mobilă și venituri, iar la plecare, în 2016, lasă operatorul tot în postura de lider de piață dar mai distanțat de competitorii săi. Dacă la sosirea sa operatorul oferea pachetul cu două servicii (telefonie și Internet la punct mobil dar și fix/mobilitate și viteză limitată), acum la plecare operatorul oferă pachetul maxim cu 2x3 servici - telefonie, Internet și Tv la punct fix și mobil adăugând în oferta sa și Internetul prin rețeaua fixă RomTelekom, adică cu viteze de până la 1Gb/s.

SIMuri vândute

În perioada mandatului Fallacher Orange și-a păstrat aproape constantă baza de clienți, în ton cu piața. A fost perioda de recesiune de după 2009, o perioadă de punere pe costuri a tarifelor de terminare în rețele mobile.

Ca atare și cota de piață după SIMuri a operatorului Orange Romania s-a menținut aproape constantă în perioada mandatului.

Mai importante decât SIMurile, clienții sunt însă veniturile realizate de operator în mandatul Fallacher.

Venituri

În primul an de mandat, 2011, Orange înregistra venituri totale de €953 milioane, pentru ca în 2014 să raporteze venituri de €984 milioane în condițiile în care piața a scăzut începând cu anul 2009, anul declanșării crizei economice. Pentru 2015 este de așteptat o valoare mai mare, poate peste €1 miliard, dar și revenirea pe creștere a pieței. Veniturile sunt cele comunicate de Ministerul Finanțelor, adică după standardul contabil românesc.

Prestația operatorului Orange se vede mai bine analizând cotele de piață, care au crescut permanent de la 25,7% în 2011 la 28,1 în 2014, în ultimii ani mărindu-și avansul față de Vodafone și ceilalți operatori.   

Dacă însă considerăm foștii operatori RomTelekom și Cosmote un singur operator, Telekom, (încă nu au fuzionat) situația este diferită. Telekom era lider de piață în 2014, poziție pe care ar putea să o piardă în 2015.  

Jean-François Fallacher pleacă în momenetul în care Orange este aproape de a întrece grupul Telekom și a deveni lider de piață după venituri.

Parteneriate

Jean-François Fallacher este autorul unor parteneriate care vor favoriza operatorul Orange Romania pe termen mediu și lung. Un prim parteneriat este cel semnat cu Vodafone și anunțat pe 31 iulie 2013 pentru partajarea infrastructurii de retea vizând mai ales rețeaua 4G. În urma acestui acord Orange, dar și Vodafone vor avea unele cheltuieli de capital, dar și operaționale, reduse la jumătate, fapt ce-i avantajează față de ceilalți doi competitori - Telekom și RCS&RDS, putând deci practica tarife de retail mai mici sau obține profit mai mare. 

Un al doilea parteneriat, poate mai important și anunțat în decembrie 2015, este cel cu operatorul Telekom prin care aceștia îşi oferă acces la re­ţea­ua fixă, respectiv mobilă 4G - Telekom are acces la reţeaua 4G a Orange printr-un contract de roaming naţional, iar Orange va putea oferi servicii fixe prin infrastructura Telekom.

Ce nu a reușit Jean-François Falacher? Să obțină acces la rețeaua RCS&RDS, deși a cerut acest lucru, împreună cu conducerea Vodafone, foarte insistent autorității naționale. Acordul cu Telekom este însă mai bun decât unul cu RCS&RDS, pentru că oferă ”marcaj om la om pe tot terenul” principalului competitor și îi va permite să se distanțeze de acesta în clasamentul pe venituri. Orange va avea acces la o rețea fixă cu acoperire națională în care fibra optică înlocuiește tot mai mult cablul simetric, obținând astfel un mare avantaj competițional și față de Vodafone. Din acest acord Orange ar putea avea mai mult de câștigat decât Telekom prin structura clienților, de exemplu. Cu o structură deosebită a clienților (pondere mare clienți cu abonament, sau companii) Orange va putea oferi pachetul maxim de servicii - ”double triple play” (telefonie, Internet și Tv la punct fix și mobil), având astfel ocazia de a oferi noi servicii vechilor clienți sau de a atrage noi clienți. Deja au apărut vești despre acest pachet, care pare a se lansa peste o săptămână sau două. În urma acestui acord dintre Orange și Telekom vom putea asista la detașarea operatorului Orange Romania în fruntea clasamentului după venituri.

Ce a mai reușit Jean-François Fallacher? Să împiedice sau să amâne mult timp pătrunderea operatorilor mobili virtuali pe piața noastră, România fiind, până la finele anului 2014, una dintre puținele țări, dacă nu singura, din Uniunea Europeană fără operatori de rețele mobile virtuale. Totuși, în 2015, un jucător international, LycaMobile, a spart blocada beneficiind de prevederile licitației de spectru din anul 2012 și de rețeaua Telekom Mobile.

 

A fost un mandat deosebit pentru operator, iar plecarea în Polonia, care este mai aproape de Franța decât România, este o promovare meritată pentru Jean-François Fallacher!   

Radiocom și investițiile

Pornind de la scurta mea analiză ”WiMAX???” publicată pe http://nicolaeoaca.blogspot.ro  canalul TV Digi24 a realizat ieri 4 februarie 2016 o emisiune care se poate urmări la  

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Gadget/Stiri/Internetul+prin+unde+radio+un+pariu+pierdut+de+stat

dedicată investițiilor WiMAX efectuate de SNR - Radiocom. €45 milioane potrivit postului citat.

Au fost investiții făcute într-o perioadă de mare ”veselie investițională”, adică cu garanția statului, făcute ”inginerește   ” fără un plan de afaceri supus validării băncilor creditoare, care au făcut din Radiocom o ”gaură neagră” a economiei noastre - datorii de circa €180 milioane in 2011 la cifră de afaceri de circa €80 milioane. Radiocom s-a dovedit capabilă să cheltuiască nu să investească.

Justificarea domnului ministru referitoare la lansarea prea târzie a serviciilor bazate pe tehnologia WiMAX pare inadecvată. Servicii WiMAX lansate mai devreme sau mai tâziu în aceleași condiții - tehnologie inadecvată, împrumut garantat de stat, ”inginerește nu economicește”, etc. duceau la același rezultat. Dacă se lansa mai devreme pierderile erau mai mari. Fără o echipă de conducere (manageri nu ingineri) care să înțelegă afacerea Radiocom și sub protecția statului (împrumuturi garantate, licențe, etc.) rezultatul ar fi fost același.

Mai degrabă domnul ministru trebuia să se întrebe de ce s-a ales o tehnologie ”insulă tehnologică” în UE și care pierdea teren.

Cordonul ombilical care a legat și încă mai leagă Radiocom de stat i-a făcut și îi face mult rău într-o economie de piață, iar aceasta s-a văzut și anul trecut prin eșecul trecerii la Tv digitală terestră. 

Parteneriat Vodafone - Liberty

Light Reading anunța marți 2 februarie 2016

http://www.lightreading.com/video/video-services/vodafone-and-liberty-go-dutch/d/d-id/720792?itc=lrnewsletter_mobiledaily

discuții între două mari grupuri cu operațiuni în telecomunicații - Vodafone și Liberty Global. Scopul acestor discuțiii se vrea a fi crearea unui partneriat - "the creation of a joint venture in the Netherlands that would incorporate both companies' local operating businesses." Cele două companii au precizat că discuțiile sunt în desfășurare și sunt limitate la piața olandeză.

Vodafone Group plc, care are acoperire 4G națională în Olanda, avea la sfârșitul lunii septembrie 2015 - 5,13 milioane clienți comunicații mobile și 73.000 Internet la punct fix, generând venituri de £693 milioane (US$997 milioane) în cele șase luni terminate la 30 septembrie.

Liberty Global Inc, prin Ziggo, are 4,1 milioane clienți la serviciile de televiziune, 3,1 milioane clienți Internet (până la 200 Mbit/s), 2,5 milioane clienți telefonie fixă și 181.000 clienți telefonie mobilă. Ziggo generează venituri de aproximativ US$2.8 miliarde pe an.

În cazul în care două companii a finaliza o fuziune, s-ar crea un rival foarte puternic pentru operatorul național KPN Telecom NV.

Deși cei doi operatori au declarat că discuțiile se referă doar la piața olandeză nu putem să nu ne gândim un pic mai departe, la piața românească, unde cele două companii sunt prezente și au cam aceiași problemă - infrastructuri complementare - prin unirea cărora s-ar putea oferi pachetul maxim cu 2 x 3 servicii: telefonie, Internet și TV la punct fix și mobil.

Vodafone România avea 9.053.810 clienţi  la 30 septembrie 2015, din care 8.432.970 sunt utilizatori ai serviciilor mobile și peste €500 milioane venituri din servicii în primele 9 luni ale anului 2015. Vodafone deține și operează rețele de compunicații mobile folosind tehnologiile GSM, UMTS și LTE, primele două cu acoperire națională.

UPC România depășea la 30 septembrie 2015 granița celor 2 milioane de servicii vândute raportând cifra de 2,039 milioane distribuită astfel - 870.900 clienţi cablu TV, 326.300 utilizatori ai platformei de televiziune prin satelit Focus Sat, 370.600 clienţi telefonie fixă și 471.000 abonaţi internet. Tot la 30 sept 2015, UPC România anunța venituri de US$117,7 milioane și extinderea ariei de acoperire a serviciilor - într-un an, aria de acoperire a serviciilor digitale a crescut cu aproape 14%, sau 300.000 noi case, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. Serviciile digitale UPC sunt disponibile la aproximativ 2,5 milioane de gospodãrii din România.

Prin fuziunea operațiunilor Vodafone Romania și UPC Romania ar rezulta un operator capabil să ofere pachetul maxim cu 2 x 3 servicii, cu peste 11 milioane servicii vândute, cu venituri de circa €950 milioane pe an (la nivelul anului 2016), valoare foarte apropiată de veniturile primilor doi operatori Orange și Telekom. Ar rezulta, deci, o echilibrare a competiției la vârf între cei trei marii operatori de pe piața noastră, dar și o distanțare serioasă față de restul operatorilor de pe piață.  

Dacă se va realiza fuziunea operațiunilor din Olanda sunt șanse pentru replicarea acesteia în alte piețe din Europa, dat fiind faptul că în Olanda se află conducerea operațiunilor din Europa. În acest caz, șansele pentru replicarea în Romania ar putea fi destul de mari dat fiind poziția delicată a celor doi operatori - Vodafone pare să fi rămas singurul dintre marii jucători fără rețea fixă și posibilitatea de a oferi pachetul maxim cu 2x3 servicii, iar UPC Romania și-ar vedea rezolvată problema accesului la o rețea de comunicații mobile.

WiMAX???

Astăzi 2 februarie 2016, TeleGeography

https://www.telegeography.com/products/commsupdate/articles/2016/02/02/final-nail-in-the-coffin-for-us-wimax-network-clearwire-switch-off-to-conclude-on-31-march/?utm_source=CommsUpdate&utm_campaign=a3fd512fa3-CommsUpdate+02+February+2016&utm_medium=email&utm_term=0_0688983330-a3fd512fa3-8850141

anunța închiderea rețelei Clearwire ce folosea tehnologia WiMAX.

Să reamintim că acum câțiva ani și timp de mullți ani, Clearwire a fost port-drapelul tehnologiei WiMAX, cu un puternic sprijin financiar din partea INTEL, iar închiderea rețelelor sale poate fi privită ca decesul oficial al tehnologiei WiMAX, care a pierdut lupta cu familia tehnologică GSM/UMTS/LTE.

România pare o excepție în acest context fiind una dintre puținele țări în care încă se mai folosește această tehnologie prin SNR (Radiocom). De câțiva ani Radiocom insistă în a opera o rețea WiMAX (pare-se WiMAX fix) oferind acces Internet la punct fix, numărul clienților nefiind prea mare (la 31 mai 2013: 2263 clienti persoane fizice si 570 clienti persoane juridice) dacă comparăm cu UPC Romania (471.000), Telekom (1,2 milioane) sau RCS&RDS (circa 2 milioane). Nu-mi dau seama dacă această linie de servicii constituie o afacere lucrativă, ținând sema de investițiile în rețea, de tehnologie, de numărul de clienți, de venituri, bănuind că nu.

Noul ministru al telecomunicațiilor, printre altele, și-a propus întărirea guvernanței corporative la companiile în administare, iar Radiocom este una dintre ele, una cu mari probleme - de exemplu, eșecul trecerii la Tv digitală care a făcut ca România să încalce un acord internațional. Poate că ar fi cazul, în cadrul acestui proces, să fie analizate toate liniile de afaceri Radiocom renunțând la cele nerentabile. WiMAX, de exemplu!