marți, 24 septembrie 2019


În atenția guvernului,
În atenția domnului ministru Alexandru Petrescu,

Nu distrugeți competiția în telecomunicații!

Astăzi a apărut în presă știrea că s-ar fi agreat vânzarea fostului RomTelecom către Orange și că ar mai fi nevoie și de acordul statului român.
Iar pentru aceasta, conform acestei știri, a fost creat un grup interministerial din care fac parte reprezentanți ai Ministerelor Comunicațiilor, Justiției, Finanțelor, Consiliului Concurenței, SRI și SIE, fiind convocată prima ședință mâine, miercuri 25 septembrie. Curios, din acest grup lipsește tocmai ANCOM, autoritatea de monitorizare a telecomunicațiilor, care s-ar putea trezi în fața unui fapt împlinit!

De ce m-am temut nu am scăpat - ”vânzarea pe bucăți a operatorului Telekom”! Deținerile OTE din România se vor vinde pe bucăți - fostul RomTelecom către Orange Romania, rezultând astfel un furnizor total de servicii de telecomunicații, iar fostul Cosmote România către ... ???. RCS&RDS, Spas Roussev, sau ..?

Vânzarea întregii afaceri (comunicații la punct fix și la punct mobil) nu ar fi fost o problemă. S-ar fi schimbat doar structura acționariatului, rămânând tot patru operatori de comunicații mobile. Foarte, foarte periculoasă este ”vânzarea pe bucăți” - afacerea de comunicații mobile, fostul Cosmote Romania, unui operator de comunicații mobile din România: RCS&RDS, de exemplu. O astfel de vânzare ar duce la dispariția de pe piață a unui operator de comunicații mobile, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone și RCS&RDS.

S-ar crea o concentrare puternică pe piața comunicațiilor mobile, care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a preturilor. Cu efecte ireversibile! După achiziție și fuziune, ar putea urma, pe termen mediu (unu sau doi ani), creșteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicații, mai ales la punct mobil, care dacă nu vor fi însoțite de creșteri la fel de serioase ale salariiilor vor afecta românii consumatori de servicii de telecomunicații.

In tările vest europene sunt de regulă patru operatori. Sunt țări care au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă și unde foarte greu a intrat al patrulea. Franta are patru operatori, prin intrarea Iliad, intrare târzie și dificilă din cauza opoziției operatorilor existenți. În anul 2004, Franţa avea una dintre cele mai mici densităţi ale telefoniei mobile din vestul Europei, 70%, o piaţă cu trei operatori: Orange (cca ½ din utilizatori), SFR (cca 1/3) şi Bouygues. Conform Financial Times din 14 iulie 2004, piaţa franceză era într-un “echilibru stabil, dacă nu chiar un cartel”. Astfel că autoritatea de reglementări din Franţa a amendat cei trei operatori cu peste €600 milioane pentru dominare colectivă și a demarat preparativele pentru introducerea operatorilor de rețele mobile virtuale. Problema competiției s-a rezolvat însă mai târziu, după intrarea Iliad, un fel de RCS&RDS francez!
Germania a avut șase operatori după licitația 3G din anul 2000, acum au ramas doar patru. Patru sunt si in Anglia, deși în anul 2000 s-au acordat cinci licențe 3G.
Patru este cifra minima pentru o competiție decentă (indexul Herfidhal Hirschman cere șase operatori!) și nu ar trebui sa renuntam la ea, deși unii operatori din Europa doresc concentrarea pietei. Sa ne aminitm ce a insemnat pentru competiția din Romania intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, dupa acordarea licenței 3G în anul 2006, cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor.

De regulă în cazul unor achiziții și fuziuni între mari companii se cere acordul statului în care opereaza entitatea achiziționată, sau chiar al Comisiei Europene, cum a fost cazul achiziției a unor active Liberty din Europa de catre Vodafone. În cazul nostru, va trebui să se ceară mai întîi aprobare de la autoritățile competente naționale: Consiliul Concurenței, ANCOM, dar și de la guvern, care deține un pachet important de acțiuni (45,99%) din RomTelecom și indirect și în Cosmote Romania și care are preemțiune în cazul vânzării. Aprobarea ar trebui să asigure că nu se vor produce perturbări competiționale, concentarea pieței.

Ce ar trebui făcut ? Grupul interministerial ar trebui să decidă asupra vânzării deținerilor OTE din România NUMAI după ce PRIMEȘTE și OFERTA DE VÂNZARE a fostului COSMOTE ROMÂNIA. Și ar putea să aprobe tranzacțiile doar dacă oferta de vânzare a fostului Cosmote România asigură existența în continuare a PATRU operatori de comunicații mobile în România.

Dacă de la un guvern lacom după bani (să ne amintim de OUG114/2018 și lupta pentru abrogarea aberațiilor care afectau telecomunicațiile) nu am prea mai speranțe, îmi pun însă speranțe în cei care cunosc si înteleg piața telecomunicațiilor : ministerul de resort, Consiliul Concurenței, ANCOM, etc.
Domnule președinte Bogdan Chirițoiu, sper ca autoritatea de concurență să înțeleagă alterarea puternică a competiției prin achiziția fostului Cosmote Romania de către un operator de comunicații mobile din România și să nu fie de acord cu o astfel de tranzacție.
Sper ca în acest grup să fie primit URGENT și ANCOM și, astfel, să poată să-și spună punctul de vedere, pentru a nu fi pus în situația ca decizii privind piața și competiția în telecomunicații să fie luate de alții și să ”moștenească” o situație cu care poate nu ar fi fost de acord - concentrarea pieței.
Domnule ministru Alexandru Petrescu, sper să nu permiteți distrugerea competiției în telecomunicațiile noastre. Ideia cu grupul interministerial este bună, cu o excepție - lipsește o entitate importantă - ANCOM, care ar putea fi pusă într-o situație inedită: să ”moștenească” decizii asupra pieței pe care o monitorizeaza de la entități fără expertiză și responsabilități în telecomunicații.    
Domnule ministru sper să nu rămâneți în istorie ca cel care a semnat actul care să ducă la dispariția unui operator de comunicații mobile, contribuind ireversibil la slăbirea compețiției și la creșterea tarifelor, în detrimentul românilor consumatori de servicii de telecomunicații.
.
Dr. Nicolae Oacă  

marți, 10 septembrie 2019


În atenția ANCOM!

Tarife de terminare în rețelele mobile la nivelul României, nu al UE!

Prin comunicatul din 12 august 2019, ANCOM lansa în consultare publică până în 11 sept
proiectul de reducere a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile, incepand cu 1 ianuarie 2020, propunând din nou o ”mare” reducere de €0,0008/minut: de la €0,0084/minut la €0,0076/minut!!!
”Ca masura tranzitorie, pana la adoptarea unui tarif de terminare a apelurilor la puncte mobile unic la nivel european, ANCOM propune aplicarea unui tarif maxim reglementat de 0,76 eurocenti/minut, comparativ cu 0,84 eurocenti/minut, cat este in prezent. Noul tarif a fost determinat pe baza de analiza comparativa („benchmark”) la nivel european. Astfel, tariful s-a calculat ca medie a tarifelor de terminare a apelurilor la puncte mobile stabilite in statele membre ale Uniunii Europene care au utilizat un model de cost LRIC pur. Noul tarif se va practica incepand cu data de 1 ianuarie 2020.”

România - tarife peste media UE, Franța, Anglia, Spania, Olanda???
Este dificil de înțeles argumentația ANCOM și mai ales cu care dintre statele europene s-a făcut comparația de vreme ce tariful de terminare in rețelele mobile din România, €0,0084/minut, este de mai mulți ani și chiar și în acest an 2019, mai mare decât mediile UE, sau decât tarifele din Franța, Anglia, Spania, Olanda, etc.  


 

Cu noul tarif de terminare de €0,0076/minut propus pentru anul 2020 România poate ajunge la nivelul mediei UE din acest an 2019 deși din punct de vedere economic (PIB, salariu mediu, putere de cumpărare, etc.) suntem în coada UE. Foarte probabil că și alte țări vor reduce acest tarif în anul 2020 astfel că anul viitor, iar ne vom afla unde nu ne este locul - peste media UE. Ținând seama de dezvoltarea economică, România ar fi trebuit să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețelele mobile din UE, deoarece au cele mai mici cheltuieli operaționale (salarii, etc.).

Telefonia mobilă - reglementare târzie, România și mai târzie
De ce? Telefonia mobilă a fost lansată la câţiva ani după primele mişcări de liberalizare a telefoniei fixe din SUA şi Anglia, dar înainte de liberalizarea din Europa. Nu s-a considerat necesară reglementarea acestei noi pieţe, deoarece, având de la început mai mulţi competitori, era considerată competitivă. Aceasta a făcut ca tarifele să fie stabilite de către operatori, care speculând marele avantaj al telefoniei mobile, mobilitatea, au impus tarife mari  în interiorul reţelei, dar mai ales spre alte rețele. În timp tarifele au scăzut odată cu creșterea utilizării, iar din anul 2007 Comisia Europeană a intervenit decisiv în reglementarea tarifelor (roaming, terminare). Incă de la începutul reglementării tarifelor de către UE, România a avut mari probleme în a urmări tendința Uniunii Europene de a pune pe costuri tarifele de terminare în rețelele de comunicații mobile, tarifele noastre fiind aliniate la cele din UE cu foarte mari întârzieri. Astfel, ANCOM stabilea noi tarife de terminare în rețelele mobile, €0,0096/minut de la 1 aprilie 2014, cu o întârziere de cel puțin 15 luni. În noiemebrie 2017, Comisia Europeană deschidea o investigație https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/commission-opens-depth-investigation-romanian-wholesale-fixed-and-mobile-termination-markets asupra modului în care România adopta noi tarife de terminare: ”marea” reducere a tarifului de la €0,0096/minut la €0,0084!

”Efectul de club”, sau trafic pentru propria rețea!
Analizând tarifele din telefonia mobilă din România observăm că au fost construite pentru a ţine captiv în rețeaua de origine a consumatorului acestor servicii: sute de minute în reţea, apoi mii de minute sau, mai târziu, nelimitat la tarife rezonabile şi mari taxe vamale care să-i oprească să ’iasă’ din reţea la depăşirea minutelor alocate: Cosmote €0,223/minut la abonament de €8,8/lună, Orange €0,15/minut la abonament de €8/lună şi Vodafone €0,21/minut la abonament de €9 în anul 2013. Efectul de club, sau ”stimularea” românilor să se conecteze în rețeaua în care erau cei mai mulți dintre prieteni sau cunoscuți! S-a ajuns în decursul timpului ca România să aibă patru reţele de comunicaţii mobile care nu prea comunicau între ele - în decembrie 2014 circa 80% din traficul originat de rețelele mobile se termina în propria reţea şi doar 13.6% se termina în alte reţele mobile, fapt ce nu denota eficienţă. 
Date: ANCOM 

A urmat o intervenție concertată pentru a convinge operatorii să mai ”lase traficul să iasă din rețelele lor”, astfel că la finele anului 2018 un procent ceva mai mic, dar totuși mare - 55,4% - din trafic se termina în propria rețea. Chiar și în aceste condiții penetrarea telefoniei mobile depășea 100% - 116% la finele anului 2018.


Date: ANCOM

Aşa au ajuns românii, în încercarea de a vorbi cu persoane conectate în alte reţele, să aibă în buzunar două sau trei telefoane mobile contectate în reţele diferite pentru a evita marile tarife de terminare. Astfel, numărul mare de SIMuri tradus printr-o penetrare mare, peste 100% cum este în Romania, dar şi în alte ţări, nu ar trebui să fie un motiv de mândrie naţională, ci dimpotriva ar trebui socotit un eşec al pieţei de vreme ce românii plătesc mai mult pentru telefonia mobilă având două sau chiar trei telefoane mobile conectate în diferite reţele. Nu acelaşi lucru se întâmplă în telefonia fixă unde, tarifele rezonabile de terminare, dar și substituția fix-mobil, nu îi face pe români să aibă mai multe telefoane fixe, deşi sunt mai multe reţele de telefonie fixă.

Marii operatori avantajați, subvenționați prin tarife de terminare mari!
Marile tarifele de terminare în rețelele mobile din România, anomalie de mult prea mult timp, au făcut ca operatorii de rețele fixe dar și unii operatori de rețele mobile să subvenționeze marii operatori de comunicații mobile mărindu-le veniturile pe seama utilizatorului final, a economie naționale. Operatorii cu un număr mare de utilizatori vor avea mai multe apeluri terminate în propria rețea comparativ cu operatorii cu mai puțini utilizatori. De exemplu, în rețeaua Vodafone, 9 milioane utilizatori, se vor termina mai multe convorbiri decât în rețeaua RCS&RDS, 3,4 milioane, sau în rețeaua UPC România, 0,58 milioane. În plus, ultimul ”beneficiază” și de un tarif de terminare în rețelele fixe mult mai mic, €0,0014/minut, care se constituie în alt dezavantaj pentru telefonia fixă.

Date: operatori, ANCOM

Menținând tarife mari de terminare se continuă subvenționarea marilor operatori de comunicații mobile de către restul operatorilor și cheltuieli în plus, nejustificate, pentru întreaga societate românescă. Un studiu KPMG din toamna 2013, comandat de AOMR, arăta că prin reducerea tarifelor de interconectare cu rețelele mobile propusă de ANCOM în august 2013 de la €0,0307/minut la €0,0086/minut, România va plăti cu 206 milioane/an mai puțin pentru aceste servicii. Altfel zis, România plătea mai mult, nu doar pentru aparatele telefonice, ci mai ales pentru conectarea lor în mai multe reţele, costurile în plus evidențiate de studiul KPMG de 206 milioane/an, sau circa €10/an pentru fiecare din cei circa 20 milioane de români. 

De ce ar trebui să aibă Româna tarife de terminare în rețelele mobile mai mari decât în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Suedia, Franța, Austria, Portugalia, Spania sau media UE28? Cu ce este România peste aceste țări? Cu salariul? Nu! Cu PIB-ul? Nu! Cu puterea de cumpărare? Nu! Cheltuielile de capital în România ar putea fi cel mult la fel de mari (deși licențele de frecvențe ar trebui să fie mai ieftine la noi) în timp ce cheltuielile operaționale sunt mult mai mici în România, poate cele mai mici din UE! De ce aceste tarife mari? Doar pentru că Germania, ca să dau un exemplu, are tarife de terminare mai mari decât România și operatorii noștri de comunicații mobile ar fi dezavantajați printr-o balanță de plăți negativă cu aceștia? Dar românii, utilizatori ai serviciilor, nu sunt și ei dezavantajați?

Studiul AXON Partners: €0,0014/minut tarif terminare pentru România 
Consultantul AXON Partners a fost angajat de Comisia Europeana să elaboreze un modelul de cost în vederea determinării și impunerii unui tarif unic de terminare în rețelele mobile la nivel european începând cu anul 2021. La 28 mai 2019, AXON Partners prezenta rezultatele modelului de calcul Comisiei Europene, forma modelului fiind aproape finală. Conform modelului dezvoltat costul terminării apelului în rețelele mobile din UE variază între c€0,05 și c€0,20 în intervalul de timp 2017-2025, cu o ușoară tendință de scădere în timp.
Pentru România se poate vedea din graficul de mai jos, dreapta, ca nivelul estimat al costului este de circa 0,14 Eurocenti în anul 2018. Adică de ȘASE ORI mai mic decât tariful de 0,84 Eurocenti practicat în România în anul 2019!!! 


Noul tarif de terminare pentru România anului 2020 – €0,002/minut
Comisia Europeană va impune, probabil din anul 2021, un tarif unic de terminare a apelurilor in rețelele mobile din UE astfel că anul 2020 ar fi unul de tranziție și probabil că acest tarif unic va fi sub €0,002/minut.
Ținând seama de costurile mult mai mici ale terminării apelurilor vocale in rețelele mobile evidențiate de studiul AXON, ar trebui ca noul tarif de terminare in rețelele mobile din România anului 2020 să fie de €0,002/minut.