Pentru o competiție echilibrată în comunicațiile electronice românești
Vineri 25 sept 2015, chiar în ultima zi a consultării privind dereglementarea accesului la rețelele fixe lansată de ANCOM în 13 august, Ziarul Financiar publica poziția critică a marilor operatori de telefonie mobilă față de această intenție a autorității de a dereglementa piața comunicațiilor fixe, invocând dezechilibre competiționale și cerând acces la ce nu au - rețele fixe - după ce până acum au avut acces reglementat la rețeaua Telekom/RomTelecom dar nu l-au folosit. Era poziția firească a unor mari operatori de a încerca să ofere pachetul maxim de servicii, de a-și întări poziția pe piață, care vine însă în contradicție cu dezideratul unei piețe competitive - jucători cât mai mulți și cât mai egali.
Totuși probleme competiționale și dezechilibre sunt!
O piață cu o competiție perfectă este una cu foarte mulți competitori cu cote de piață egale, astfel că dimensiunea oricărui competitor este mică față de întreaga piată, fiecare dintre aceștia nefiind în stare să influențeze decisiv piața. Nu este cazul comunicațiilor electronice unde condiții specifice (investiții mari, licențe spectru, etc.) reduc sever numărul competitorilor. Este cazul și al pieței comunicațiilor electronice din România, care deși, conform ANCOM, are peste 750 furnizori de servicii de Internet, circa 40 pentru telefonie fixă și câțiva pentru comunicații mobile, este departe de a fi (perfect) competitivă. De ce? Pentru că cei mai mulți dintre competitori sunt mici, au prezență locală, oferă puține servicii și au, deci, o mică contribuție la competiție, care se desfășoară la nivel național și în oferirea tuturor serviciiilor - telefonie fixă și mobilă, Internet fix și mobil, Tv fix și mobil. Astfel numai câțiva operatori contează în această competiție. În primul rând operatorii de rețele mobile naționale (Orange, Vodafone, Telekom și parțial RCS&RDS) care pot oferi și servicii la punct fix, apoi câțiva operatorii de rețele fixe cu acoperire regională (nu națională) - RCS&RDS, UPC, DCS, etc. Să mai spunem că serviciile oferite la punct mobil sunt un puternic substitut pentru cele la punct fix și că numai tarifele încă mari ale serviilor mobile și viteza de transmisie la Internet, le fac pe ultimele încă atractive.
Așadar, principalii operatori care oferă servicii de comunicații electronice sunt - Telekom, care oferă intregul pachet (3x2) de servicii, telefonie, Internet și Tv, la punct fix și mobil prin cele două entități, Telekom și Telekom M, în curs de fuziune, Orange care oferă intregul pachet (3x2 servicii) folosind pentru aceasta și televiziunea prin satelit, RCS&RDS, care deasemena oferă pachetul complet de servicii cu mențiunea că acoperirea rețelelor fixe și mobile este departe a fi națională, Vodafone, care nu poate oferi servicii Tv la punct fix și de aici o problemă, UPC și DCS, care oferă cele trei servicii numai la punct fix, fapt care este o problemă mult mai mare. Și bineînțeles, restul de operatori mai mici, care oferă numai servicii la punct fix, au această mare problemă.
Orange Romania cu €909 milioane venituri este lider de piață conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, dar adevăratul lider este grupul Telekom cu venituri cumulate de peste €1 miliard (din păcate Ministerul Finanțelor nu a publicat statisticile anului 2014 pentru Telekom și Telekom M).
Sursă - Ministerul Finanțelor, estimări autor
Cota de piață a grupului Telekom a scăzut continuu în timp, cauzată mai ales de reducerea continuă a veniturilor din telefonie fixă, în timp ce marii operatori și-au cam menținut cota de piață. RCS&RDS și-a mărit în ultimii ani cota de piață, ajutat și de rețeaua mobilă, probabil, în detrimentul Telekom.
Sursă - Ministerul Finanțelor, estimări autor
Se observă un ”oarecare echilibru” între primii patru operatori (Telekom, Orange, Vodafone și RCS&RDS) și un mare dezechilibru între aceștia și restul operatorilor. La finele anului 2014 grupul Telekom avea o cotă de piață de 12,4+17,2=29,6% urmat de Orange cu 25,7%, Vodafone cu 25,7%, RCS&RDS cu 18,3%, UPC cu 4,2% și DCS cu 1,4%. Dacă am lua în considerare toți operatorii, adică întreaga piață, aceste cote de piață ar fi ceva mai mici. Calculând indexul Herfindahl Hirschmann cu grupul Telekom o singură entitate, rezultă o valoare de 2328, valoare mai mare decât limita de 1800 pentru piață competitivă.
Din primele grafice se observă o importantă contribuție a comunicațiilor mobile - venituri de circa €2,2 miliarde, incluzând aici și contribuția RCS&RDS, sau circa 60% din veniturile totale ale comunicațiilor electronice românești. Aceasta se datorează și acoperirii mult mai bune a rețelelor mobile decât a celor fixe - 99,9% pentru rețelele 2G, etc. Serviciile mobile pot astfel pătrunde aproape în fiecare casă. Unele servicii mobile (Internet de exemplu) sunt încă mai scumpe decât cele fixe fapt care contribuie la factură, dar întârzie adopția. Însă cel mai important factor este mobilitatea, avantajului esențial al comunicațiilor mobile asupra celor fixe - serviciile accesibile aproape de oriunde. Astfel, consumatorul alege predilect servicii la punct mobil pentru accesibilitate, dar mai ales pentru mobilitate. Acesta este un avantaj competitiv decisiv pentru operatorii de rețele mobile față de operatorii de rețele fixe și explică veniturile mai mari.
Faptul că pachetele totale cu 3x2 servicii fixe și mobile sunt din ce în ce mai folosite și că acestea sunt mult mai accesibile operatorilor de rețele mobile (prin LTE+, Tv prin satelit) decât operatorilor de rețele fixe (rețea mobilă?) constituie un alt mare avantaj competitiv al operatorilor de rețele mobile.
Din grafice se observă o mare diferență de cotă de piață între operatorii de rețele mobile și operatorii exclusiv de rețele fixe, explicabilă prin lipsa rețelelor mobile pentru ultimii și deci de imposibilitatea accesării întregii piețe potențiale cu întreg pachetul de 3x2 servicii.
Ce ar fi de făcut?
Cum principala problemă competițională este lipsa accesului operatorilor de rețele fixe la rețelele mobile cu acoperire națională, ANCOM ar trebui URGENT să reglementeze(inclusiv tarife și condiții rezonabile) accesul acestora la rețelele mobile cu acoperire națională. În felul acesta operatorii mici, UPC, DCS, etc. ar putea căpăta acoperire națională și deci acces la aproape oricare potențial client. Și bineînțele ar putea oferi și servici la punct mobil. Nu numai aceștia, ci și operatorii de rețele mobile virtuale inexistenți în România până în 2014. România, era una dintre puținele țări (Bulgaria?) din UE fără operatori de rețele mobile virtuale din UE, deși în ultima vreme marii operatori clamau că ar fi deschis rețelele! . Era rezultatul refuzului de peste 10 ani al marilor operatori de rețele mobile de a deschide rețelele altor operatori, evitând astfel noi competitori. Astăzi există un singur operator virtual, Lycamobile, care a căpătat recent acces la rețeaua Telekom M,
O altă anomalie a pieței noastre de comunicații mobile o constituie marile tarifele de terminare în rețelele mobile - de prea mult timp, mult prea mari și mai mari decât tarifele de terminare în rețelele fixe, care fac ca operatorii mici de rețele fixe să subvenționeze marii operatori mărindu-le veniturile pe seama utilizatorului final. Eforturile CE de a pune pe costuri tarifele de terminare a dus la micșorarea acestora în ultimii ani în UE. Astfel, ANCOM stabilea noi tarife de terminare în rețelele mobile, €0,0096/minut de la 1 aprilie 2014, cu o întârziere de cel puțin 15 luni. Pe lângă marea întârziere a punerii pe costuri a tarifelor de terminare in rețelele mobile, adică venituri mărite pentru marii operatorii mobili încă minim 15 luni, ANCOM s-a lăsat convinsă de marii operatori să pună tarife de terminare mai mari decât în țările vest europene, €0,0096/minut, mult prea mari pentru România, neglijând astfel diferențe de dezvoltare economică care se regăsesc și în structura costurilor serviciilor (cheltuieli operaționale mai ales) dar și în puterea de cumpărare a românilor. Ținând seama de dezvoltarea economică, România ar tebui să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețelele mobile din UE.
Tarife de terminare în rețelele mobile la 1 ianuarie 2015, BEREC
Acum câteva zile autoritatea de reglementare din Belgia propunea reducerea tarifelor de terminare in rețele mobile la €0,0074/minut pe baza modelului LRIC. Ținând seama de diferențele de dezvoltare economică, ANCOM ar trebui să propună, chiar în acest an, un tarif de terminare în rețele mobile românești de €0,005/minut.
Mai mult, pe termen mediu ANCOM ar trebui să ia în considerare reducerea până la zero a tarifelor de terminare în rețelele mobile pentru a echilibra competiția.
În raportul privind accesul la elemente de infrastructură, anexă la consultarea lansată în 13 august 2015, ANCOM sesiza corect că nu există probleme competiționale privind rețelele fixe. Urmează să sesizeze că problemele sunt la rețelele mobile și să le remedieze rapid.
