luni, 12 august 2019


Continuă joaca de-a reducerea tarifelor de terminare!

Prin comunicatul din 12 august 2019, ANCOM lansa în consultare publică
proiectul de reducere a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile, incepand cu 1 ianuarie 2020.

”Ca masura tranzitorie, pana la adoptarea unui tarif de terminare a apelurilor la puncte mobile unic la nivel european, ANCOM propune aplicarea unui tarif maxim reglementat de 0,76 eurocenti/minut, comparativ cu 0,84 eurocenti/minut, cat este in prezent. Noul tarif a fost determinat pe baza de analiza comparativa („benchmark”) la nivel european. Astfel, tariful s-a calculat ca medie a tarifelor de terminare a apelurilor la puncte mobile stabilite in statele membre ale Uniunii Europene care au utilizat un model de cost LRIC pur. Noul tarif se va practica incepand cu data de 1 ianuarie 2020.”

Îmi este greu să înțeleg cu ce țări s-a făcut comparația de vreme ce tariful de terminare in rețelele mobile din România, €0,0084/minut, este în acest an 2019 mai mare decât mediile UE, sau decât tarifele din Franța, Anglia, Spania, Olanda, etc.  


Cu noul tarif de terminare de €0,0076/minut valabil din 2020 România este la nivelul mediei UE din acest an 2019 deși din punct de vedere economic (PIB, salariu mediu, putere de cumpărare, etc.) suntem în coada UE. Probabil că și alte țări vor reduce acest tarif astfel că iar ne vom afla unde nu ne este locul - peste media UE. Ținând seama de dezvoltarea economică, România ar fi trebuit să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețelele mobile din UE.
 
În felul acesta se continuă subvenționarea marilor operatori de comunicații mobile de către restul operatorilor și cheltuieli în plus, nejustificate, pentru întreaga societate românescă, evaluate în anul 2013  la circa 200 milioane pe an de către AOMR! 

Noul tarif de terminare din anul 2020 in rețelele mobile din România, tarif de trecere spre tariful unic UE probabil din 2021 și probabil sub €0,002/minut, ar fi trebui să fie sub €0,004/minut. Pentru o trecere lină. 

marți, 30 iulie 2019


Prețurile de pornire pentru licitația 5G, mai mari decât cele de la licitația din anul 2012?

Astazi 30 iulie 2019 au apărut informații despre prețurile de pornire la licitația 5G
planificață pentru acest an.


La o primă vedere, fără a intra în calcule detaliate, prețurile par un pic mai mari dacă le comparăm cu prețurile de pornire de la licitația 4G din 2012.
De exemplu, prețul pentru un bloc de 2x5MHz din banda de 800MHz cu o durată de 10 ani, conform sursei de mai sus, este de 30 milioane euro față de 35 milioane euro pentru o durată de 15 ani la licitația din 2012.

Astfel un operator care va achiziționa blocul respectiv va fi discriminat/dezavantajat, plătind mai mult decât operatorii care au achiziționat blocuri similare in anul 2012, fapt care ar putea duce la contestații (a se vedea licența Iliad din Franța).  
     
Dacă aceste valori sunt corecte, creșterea prețului de pornire pentru banda de 800 MHz este de 30*15/10 / 35= 1,29. Noul preț de pornire a crescut în 7 ani cu 29%, creștere pe care foarte probabil o vom regăsi în tarifele noilor servicii.

duminică, 7 iulie 2019



De ce ar cumpăra operatorii noștri noile frecvențe 5G?

Recenta lansare comercială a servicilor 5G de către doi operatori de comunicații mobile pare a schimba peisajul înainte de lansarea documentației licitației 5G din România planificată pentru finele acestui an și ridică semne de întrebare asupra atractivității noilor frecvențe. De ce? Iată câteva argumente ....

5G se poate oferi în orice bandă de frecvențe!
De mai mult timp benzile de frecvențe sunt neutre tehnologic, astfel că se poate folosi orice tehnologie în orice bandă de frecvențe. De exemplu, banda de 900MHz, denumită și banda GSM pentru că inițial a fost alocată numai pentru tehnologia GSM, poate fi folosită astăzi pentru orice tehnologie – 3G, 4G, 5G.
Astfel, renunțarea la unele tehnologii (2G sau 3G) va elibera spectru care ar putea fi folosit de noile tehnologii - 4G sau 5G. În mai 2016, grupul Vodafone anunța inchiderea în anul 2020 a rețelelor sale 3G din Europa, marcând terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013 pentru a îmbunătăți calitatea rețelelor sale. Deci, Vodafone va închide rețeaua 3G și în România!
                                         
Serviciile oferite de rețelele 5G în SUA, Asia în 2019: acces bandă largă!!!
Anul acesta au fost lansate comercial primele rețele 5G în SUA, Asia, iar serviciul oferit de noile rețele a fost banalul acces de bandă largă! Substitut pentru fibra optică!
Astăzi, nu există un ”killer application” pentru 5G! Accesul de viteză mare, substitut fibra optică nu poate fi!

Poate fi accesul de bandă largă motiv pentru achiziția benzilor 5G în România?
România este relativ bine conectată la fibră optică, mai ales în zona urbană: RCS&RDS a conectat cu fibră optică 5,7 milioane locuințe dintre cele 9 milioane existente la finele anului 2018, UPC România avea circa 3,1 milioane locuințe conectate cu fibra optică, iar Telekom circa 2,8 milioane. Mai sunt și alți operatori (DCS/AKTA, etc.) care au deasemenea rețele cu fibră optică.
În orașe, zonele vizate de noua tehnologie 5G, operatorii noștri oferă viteze mari (1Gb/s), prin rețele cu fibră optica, România fiind bine situată în diferite clasamente mondiale pentru viteza de acces. Astfel principala țintă a noii tehnologii 5G, acoperirea orașelor pentru oferirea de acces de bandă largă, nu pare foarte interesantă. Poate, doar pentru operatorii care nu au rețele fixe. Orange?
În fine, în zonele rurale este nevoie în primul rând de acces Interent, și nu neapărat la viteze de 1Gb/s! Iar acesta poate fi oferit și de tehnologia LTE, cu acoperire destul de bună.
Astăzi accesul de banda largă nu pare a fi un motiv pentru achiziția noilor frecvențe 5G în România!

Un motiv ar putea fi totuși - achiziția de spectru nou, mai ales de către operatorii cu spectru mai puțin (RCS&RDS, de exemplu, sau fostul Cosmote Romania), ar fi deținerea de spectru pentru extinderea rețelelor!

Vodafone și  RCS&RDS au lansat 5G în benzile deținute!
Marți 26 iunie 2019 și joi 28 iunie, operatorii Vodafone, respectiv RCS&RDS (operatorul cu cea mai mică deținere de spectru!!!) au lansat comercial servicii 5G folosind desigur spectrul pe care îl posedă, trimițând un semnal clar către autorități: ne descurcăm cu ce avem!

Piața românescă nu cere cu ardoare noul spectru 5G!
Raportul de forțe pare a se schimba în favoarea operatorilor, care prin lansările 5G arată că pot lansa rețele și servicii 5G folosind spectrul pe care deja îl au.

Autoritățile trebuie să .... convingă operatorii să cumpere!
Astfel, misiunea autorităților devine mai delicată - trebuie să convingă operatorii să cumpere noile licențe oferite prin licitația 5G planificată spre finele acestui an.
Cum pot autoritățile să convingă operatorii să participe la licitație și să cumepere frecvențe? În primul rând punând prețuri de pornire atractive. Apoi, tarife anuale de utilizare a spectului rezonabile. Aceasta era prevazută în proiectul Strategiei 5G pentru România și ar reduce costurile cu spectrul ale operatorilor noștri, s-ar putea transfera în prețurile cu amănuntul și ar ajuta ANCOM să nu mai aibă excedent bugetar (peste 200 milioane euro acum doi ani !).
Dacă România dorește să accelereze procesul de transformare digitală, (suntem printre ultimii în Europa in clasamentul DESI - ne ”batem” cu bulgarii pentru ultimul loc) licențierea gratuită a spectrului și reducerea tarifelor anuale de utilizare, în anumite condiții dezvoltare a rețelelor 5G și de oferire a serviciior, par fi cea mai bună soluție. Economia 4.0!!!
Să reamintim că România, țară membră UE, trebuie să ofere acces de mare viteză (30Mb/s) tuturor cetățenilor săi până în anul 2020 (Agenda 2020)! 
Pentru ca noile frecvențe să poată fi folosite ar trebui înființat ghișeul unic de autorizare construcție infrasctructură înainte de licitație, ar trebui prezentat angajamentul ferm al guvernanților în adoptarea noilor servicii 5G în toate entitățile de stat (educație,cultură, sănătate, energie, România Inteligentă, etc.), în stimularea implementării, ...  
Autoritățile (Ministerul de Finanțe, etc.) trebuie să înțeleagă că rolul lor nu se rezumă doar la încasarea contravalorii licențelor pentru spectru și că ”telecomunicațiile” trebuie considerate motor de dezvoltare economică și de transformare digitală și nu sursă de venituri pentru ”găurile negre” ale economiei naționale.

În acest joc de șah, operatorii au mutat. Este rândul autorităților!