Telecomunicațiile românești în primul an al guvernării PNL

   

În 4 noiembrie s-a împlinit un an de când a fost învestit guvernul condus de premierul Ludovic Orban, an în care România s-a confruntat cu o criză sanitară, dar și una economică indusă de aceasta. Cum au evoluat telecomunicațiile românești în acest timp? Ce evenimente, decizii sau factori au influențat evoluția acestora? Sunt întrebări la care voi căuta răspuns în cele ce urmează.

 

1. Desființarea ministerului telecomunicațiilor, greșeala capitală a guvernări liberale

Cea mai mare greșeală comisă de guvernarea PNL a fost desființarea ministerului ”telecomunicațiilor”. Odată cu învestirea guvenului PNL din 4 noiembrie 2019 dispărea ministerul ”telecomunicațiilor”, în locul lui apărând un departament într-un minister mamut, al  transporturilor, rușinea guvernărilor postdecembriste (ultimii în Europa la km autostradă, primii la accidente pe autostrăzi, trenuri cu viteze de acum un secol, etc.) O industrie exrem de activă într-un minister anchilozat!

Eram în 2019 și părea că istoria se repeta, prima dată fiind în guvernarea CDR, la finele anului 1998. Atunci un ministru ”liberal” din afara telecomunicațiilor și neînțelegând industria, decide sa transforme ministerul telecomunicațiilor într-o agenție guvernamentală. Acest personaj nu mai există pe scena politică, dar se pare că fantoma lui încă mai bântuie prin PNL de vreme ce s-a decis să nu se reînființeze ministerul ”telecomunicațiilor” nici în guvenul învestit în martie 2020. Mi se confirma, astfel, că desființarea ministerului telecomunicațiilor se datora faptului că PNL nu avea specialiști. 

Guvernanții nu înțeleg că telecomunicațiile sunt motorul dezvoltării economiilor naționale, că țările dezvoltate au ”telecomunicații” dezvoltate (rețele de foarte mare viteză, etc.). Că un minister al ”telecomunicațiilor” este cel care ar trebui să promoveze și să realizeze transformarea digitală a României. Se uită că suntem printre ultimii din UE în clasamentul DESI, indexul economiei și societății digitale!

Pot înțelege nevoia de simplificare, de economii (oare cât s-a economisit prin retrogradarea telecomunicațiilor de la rangul de minister la cel de departament?) dar dacă vom aborda problema doar din punct de vedere contabil, reducerea cheltuielilor, s-ar putea să pierdem din vedere dezvoltarea țării. Un minister al ”telecomunicațiilor” înseamnă o investiție în viitorul economiei naționale, al digitalizării țării. Un minister al ”telecomunicațiilor” înseamnă recunoașterea oficială pe care țara o acordă acestui sector vital, dezvoltării economice.

Cât s-a economisit prin retrogradarea telecomunicațiilor de la rangul de minister la cel de departament - un salariu de ministru? Cât s-a pierdut? Un an, cel puțin ...

 

2. Numirea secretarului de stat pentru Comunicații - după TREI LUNI!!!

După lupte seculare care au durat aproape trei luni, în fine ”telecomunicațiile” aveau secretar de stat în persoana domnului Dragoș C.L. Preda, numit în funcție la 21 Ianuarie 2020, care trebuia să de confrunte cu problemele rămase de la vechea guvernare - implementarea tehnologiei 5G, etc., dar și de la noua guvernare - reînființarea ministerului telecomunicațiilor, administrarea activelor de telecomunicații, etc.. Ce a realizat? Llicitația 5G ...

 

3. Amânarea licitației 5G - eșec al guvernanților

Guvernul PNL prelua de la guvernul PSD câteva problema majore - reluarea licitației 5G,  memorandumul Romania - SUA și securitatea retelelor, condiții pentru implementarea tehnologiei 5G (ghiseul unic autorizare infrastructura, proiecte pilot 5G, Strategia 5G pentru România, etc.), primele provocate mai ales de OUG114/2018, a lăcomiei guvernului PSD care vedea în alocările de spectru numai bani - €1 miliard din licitația 5G și €2 miliarde de la prelungirea licențelor 3G. Lăcomie, dar și incompetență!

S-au rezolvat aceste probleme? Niciuna! O spun chiar operatorii https://www.zf.ro/business-hi-tech/zf-digital-summit-2020-operatorii-de-telecom-striga-in-cor-19732867

Amânarea licitației 5G din anul 2019 a fost un eșec al guvernării PSD (OUG114/2018, etc.), iar situația a continuat astfel că amânarea licitației 5G din acest an este un eșec al guvernării PNL, unul dintre motive fiind memorandumul România-SUA și securitatea rețelelor 5G - legea 5G.

În 29 ianuarie 2020 Comisia Europeană prezenta ”toolbox”-ul, măsuri pentru securitatea rețelelor 5G: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, arătând astfel că se poate colabora cu furnizori considerați de risc, iar Anglia prezenta, cu o zi mai devreme, propria strategie privind securitatea rețelelor 5G și de colaborare cu furnizorii considerați de risc: https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6, (limitarea la 35% a cotei de piață Huawei, interzicerea în zonele delicate) la care părea a se ralia și alte țări (Franța, ...), arătând astfel că se poate colabora cu furnizori considerați de risc.

Proiectul de ”lege 5G”, la fel ca OUG114/2018 - obstacol major în calea tehnologiei 5G

În 4 august 2020, pe site-ul ministerului transporturilor era publicat proiectul de ”lege 5G”, ce propunea, în premieră în Uniunea Europeană, autorizarea furnizorilor de echipamente, și care, la fel ca OUG114/2018 anul trecut, a bulversat telecomunicațiile, provocând amânarea cu încă un an a licitației 5G.

Proiectul de lege a fost lansat in consultare publică ”șmecherește”, (în clasicul stil românesc ce aduce aminte de faimoasa OUG 13/2017, aprobată noaptea. Unii noaptea, alții vara!), la început de august, când lumea pleacă în concediu. Și, în aceiași notă mioritică, perioada de consultare a fost scurtată (dacă tot este lumea în concediu!) - două săptămâni în loc de 30 zile, cutuma din telecomunicații și nu numai.

Proiectul de ”lege 5G” a fost elaborat in pripă, ”pe genunchi”, fără o documentare tehnico-economică și fără un studiu de impact, având ca scop eliminarea fabricanților chinezi și nu rezolvarea problemei securității cibernetice:

- este o intervenție brutală pe piața liberă a comunicațiilor mobile, afectând competiția, mărind costurile (cca €1 miliard) și provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică și economică  https://nicolaeoaca.blogspot.com/

- deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos și afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea și competitivitatea telecomunicațiilor 

- nu este însoțit de un studiu de impact

- nu specifică cum se vor recupera prejudiciile, întârzierile

- este în contradicție cu reglementările Uniunii Europene pentru piață comună și liberă,  cu armonizarea legislației comunitare

- nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii

- nu rezolvă problema securității cibernetice.

Ca atare, proiectul a fost primit cu multă critică, iar astăzi rar se mai vorbește despre el.

Proiectul de ”lege 5G” trebuie retras deoarece afectează profund și pe termen lung:

- competiția pe piața furnizării de echipamente și de servicii de telecomunicații din România

- implementarea tehnologiei 5G în România

- transformarea digitală

- dezvoltarea economică a țării.

Ce a pierdut România? Întârziere de încă un an în implementarea tehnologiei 5G, investiții, locuri de muncă, digitalizare și toate acestea în contextul crizei economice indusă de pandemia de coronavirus.

În noiembrie 2020, niciuna dintre problemele enumerate mai sus - reluarea licitației 5G,  memorandumul Romania - SUA & securitatea retelelor, condiții pentru implementarea tehnologiei 5G (ghiseul unic de autorizare infrastructura, proiecte pilot 5G, Strategia 5G pentru România, etc.) - nu s-a rezolvat. Nu se mai vorbește nimic despre licitația 5G, nu se știe când va avea loc, și poate, prevăzător, ANCOM o va pune, din nou, în planul de lucru pe anul următor, spre finele anului.

S-a simțit lipsa unei voci a telecomunicațiilor la masa guvenului, a unui ministru al telecomunicaților!  

 

4. Numirea unui doctor în filosofie la conducerea INSCC!

Din 16 octombrie 2020, INSCC, Institutul National pentru Studii și Cercetări pentru Comunicații, http://www.inscc.ro, are un nou director în persoana doamnei doctor în folosofie Carmen Elena Cîrnu, o persoană cu un CV http://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2019/03/CV_CarmenCirnu-docx.pdf, mai degrabă de politician decât de cercetător în comunicații. Înscăunarea a fost făcută de secretari de stat din ministerul educației și cercetării.

Absolventă a facultății de Filolosofie a Universității din București și doctor al aceleiași universități (Școala Doctorală de Filosofie), noul director al INSCC, a mai obținut câtva titluri academice în stilul politicienilor noștri (să fie, că dă bine în CV), fără prea mari legături între ele: diploma absolvire cursuri formare în Politici Publice de la Institutul pentru Politici Publice București, diploma de Master în Drept Comunitar de la Universitatea Spiru Haret, București, (cândva numită fabrica de diplome!!!), certificat de absolvire Politică externă și diplomație de la Institutul Diplomatic Român.

Cariera domniei sale pare mai degrabă specifică unui apropiat al unui politician decât unui cercetător în ”telecomunicații”- mutată în diverse funcții, care nu prea au legatura una cu alta și mai ales cu cercetarea în comunicații: director adjunct Universitatea Spiru Haret București, consilier parlamentar Camera Deputaților, cercetător Universitatea Națională de Apărare Carol I, editor șef Journal of Advanced Distributed Learning Technology, cercetător ICI, etc.

Ce o califică pe doamna doctor în filosofie sa să fie directorul INSCC? Cunoștiințele în telecomunicații - nu! Experiență managerială? Nu! Vreun MBA de la Stanford sau Harvard University? Nu! Doar susținerea PNL o califică. Fiind un institut de cercetare în ”telecomunicații” nimerit ar fi fost o persoană cu pregătire în telecomunicații și eventual experiență în cercetare. Numirea unei astfel de persoane pare a fi făcută pentru a desființa institutul. Dacă nu știu cum să-l folosească, îl distrug !

 

Bilanțul telecomunicațiilor din primul an de guvernare PNL este catastrofal - nu s-a făcut nimic, totul este blocat! Suntem în aceiași situație de anul trecut. Telecomunicațiile nu au mai fost guvernate. Lipsește o gândire strategică! Se pare avem o echipă executivă fără înţelegerea rolului ”telecomunicațiior”, a tehnologiei în dezvoltarea economiei și societății, deși, în contextul pandemei, vorbesc deseori despre digitalizare. Nu au înțeles că ”telecomunicațiile” sunt motorul dezvoltării economiilor naționale, că un minister al ”telecomunicațiilor” este cel care trebuie să realizeze transformarea digitală a României. Că tehnologia 5G are un rol important în acest proces de digitalizare. Că liberalismul economic nu înseamnă intervenții brutale pe piață, care pot distorsiona competiția, eficiența economică și viitorul țării.

România are mare nevoie de un guvern cu o gândire liberală, pentru ieșirea mai rapidă din criză și, mai ales, de un minister al ”telecomunicațiilor care să reușească să implementeze tehnologia 5G, să digitalizeze România!

 

PS. Ultima ispravă a guvernării PNL! Dispariția RomTELEKOM, anunțată recent prin achiziția RomTelecom de către Orange. Suntem, cred, singura țară din Europa în care dispare fostul operator național. Se deschide calea spre o concentare puternică și irevesibilă a pieței, care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a prețurilor O scurta analiza am publicat pe blogul meu in 4 decembrie 2019. https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-01-09T09:55:00%2B02:00&max-results=7&start=14&by-date=false   

Sper să revin curând cu o analiză detaliată a impactului acestei ultime isprăvi ....