Securitatea rețelelor 5G este o problemă tehnică,
care trebuie rezolvată de tehnicieni
În 4 august 2020, era publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor spre consultare publică ” Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G”
Proiectul de lege reprezinta o intervenție brutală a politicului pe o piață care de la apariție a fost una liberă, limitându-se, astfel, accesul unor furnizori în loc de a lua în considerație monitorizarea pentru înlăturarea posibilelor riscuri de securitate. Scopul proiectului de lege este eliminarea, a priori, a unor furnizori, fabricanții chinezi, posibile surse de insecuritate, fără a pune în discuție o modalitate de monitorizare și determinare a riscurilor cibernetice.
Efectele proiectului de lege – prejudicii, întârzierea digitalizării
Eliminarea unor furnizori de pe piața echipamente de rețea din Romania ar putea conduce la un duopol cu efecte economice analizate anterior https://nicolaeoaca.blogspot.com/ - costuri mărite cu circa €1miliard și întârzieri în implementare de circa un an, adică rămâneri în urmă în procesul de transformare digitală. Costurile vor fi suportate în primă instanță de operatori care le vor transfera către societate prin tarife mai mari, rezultând o adoptare mai lentă pentru o piață senzitivă la preț (salarii mici!).
Efectele economice - ignorate!
Proiectul de lege nu a analizat efectele economice ale interzicerii fabricanților chinezi. Ce se întâmplă cu piața prin eliminarea unor jucători importanți? De ce ar trebui autorizați/eșiminați de la început? Ce se întâmplă cu competitivitatea? Ce ar trebui făcut pentru păstrarea competitivității?
Dacă efectul economic al interzicerii fabricanților chinezi (costuri mărite, întârzieri) poate fi suportat mai ușor de către economia din SUA, o piață mare (populație - cca 328 miloane locuitori, PIB - US$62,800/locuitor) și pe care deja s-au lansat servicii comerciale 5G încă din anul 2019, nu același lucru se poate spune despre economiile mai mici și în diferite stadii de dezvoltare din Europa și unde lansarea comercială a serviciilor 5G se face mai încet.
De exemplu, Regatul Unit al Marii Britanii cu o populație de circa 68 milioane locuitori și un PIB nominal de circa US$41,000/locuitor (anul 2018) ar putea suporta ceva mai greu interzicerea fabricanților chinezi de vreme ce operatori precum Vodafone atenționa guvernul britanic asupra întârzierilor și costurilor. Din aceste considerente, la începutul anului guvernul britanic prezenta o strategie națională care permitea accesul limitat al fabricanților chinezi – 35% cotă de piață, interzicerea accesului în zone critice) și monitorizarea securității cibernetice de către NCSC - National Cyber Security Centre, argumentând că fabrucanții chinezi pot fi păstrați. Ca urmarea a unor presiuni externe puternice guvernul britanic avea să renunțe la o soluție care asigura comptitivitatea și securitate rețelelor.
România este o țară mai mică și mai săracă - circa 20 milioane locuitori, PIB nominal de circa US$12.500/locuitor (2018), venitul mediu €6/SIM, ultimii doi indicatori fiind printre cei mai mici din Uniunea Europeană, astfel că impactul interzicerii fabricanților chinezi ar fi și mai puternic: întârzieri și costuri și mai mari, adopție mai groaie a noilor servicii, distanțarea României în coada clasamentului DESI, al utilizarii tehnologiei informației în economie și societate și aceasta în contextul în care guvernanții noștrii pronunța tot mai des cuvântul digitalizare, presați de pandemia de coronavirus.
Implementare tehnologiei 5G în România ar insemna, potrivit Strategiei 5G pentru România, deja în întârziere cu un an, creștere economică, noi locuri de muncă, digitalizare, care se văd astfel întârziate prin interzicerea unor fabricanți importanți.
Interzicerea fabricanților chinezi în România sau în țări europene ar duce la scăderea competitție și prin urmare la mărirea decalajului dintre SUA și Europa în ce privește utilizarea tehnologiei 5G în procesul de trensformare digitală, și deci la la mărirea decalajului economic.
Soluția problemei securității cibernetice și a memorandumul Romania-SUA
Pentru rezolvarea problemei securității rețelelor 5G, ar trebui definit un cadru instituțional pentru monitorizarea securității noilor rețelele 5G din România:
- o agenție națională responsabilă pentru securitate cibernetică, (monitorizare securitate rețele 5G): CERT.ro, de exemplu și
- măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice, cele preconizate de Comisia Europeană, de exemplu. Comisia Europeană a prezentat în acest an un set de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures,
Agenția națională securitate cibernetică ar trebui să fie cea care să decidă asupra problemelor de securitate cibernetică, luând măsuri în funcție de gravitatea incidentelor.
Securitatea rețelelor 5G este o problema tehnică, care trebuie rezolvată de cei care se pricep, de către tehnicieni și nu de către politicieni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu