joi, 9 ianuarie 2020

Denominarea în LEI a tarifelor serviciilor de comunicații mobile!

Telecomunicațiile românești sunt marcate de o anomalie care durează de multă vreme, chiar de la lansarea telefoniei mobile și pe care o tot semnalez de peste 10 ani - denominarea în EURO a tarifelor pentru serviciile de comunicații mobile. Tarifele serviciilor de comunicații fixe au fost și au rămas denominate în lei. Astfel pe facturile comune cu servicii de comunicații la punct fix și mobil se poate observa constanța relativă în timp a tarifelor în lei pentru comunicații fixe, care au tarifele denominate în lei și variația continuă, lunară a tarifelor în lei a servicilor de comunicații mobile, după cursul de schimb al monedei naționale.
Marii operatori Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS au tarifele serviciilor de comunicații mobile denominate în Euro, în timp ce operatorii de comunicații fixe UPC România, RCS&RDS, RomTelekom, AKTA, etc. au tarife denominate in lei (telefonie, Internet, TV). Chiar și ANCOM, autoritatea de reglementări a telecomunicațiilor, denomineaza în Euro tarifele (terminare, etc.), prețurile (licențe, etc.) !
De ce sunt denominate în EURO tarifele din comunicații mobile atâta vreme cât moneda națională este Leul? Din comoditate ? Din neîncredere în moneda națională? Unii operatori de comunicații mobile motivează aceasta prin cheltuieli de capital mai ales, care se fac in Euro, fluctuația parității monedei naționale față de euro făcând imprevizibilă suma în lei a importurilor în Euro. Oare pentru rețele de comunicații la punct fix nu se fac importuri în Euro și nu apare aceiași problemă? Este o poziție și de comoditate a operatorilor noștri, care transferă astfel riscul valutar către cele circa 26 milioane SIMuri existente pe piața noastră, adică către cele 20 milioane de români utilizatori. Ca urmare, utilizatorii finali nu știu ce sume au de plătit (lunar) pentru servicii cu tarife denominate în Euro. Mai mult, în perioade de turbulențe ale monedei naționale utilizatorii finali plătesc mai mult pentru același serviciu, alimentând astfel inflația. Deprecierea continuă din ultimii ani a leului față de euro a scumpit continuu serviciile de comunicații mobile.
De ce ar trebui denominate în lei tarifele serviciilor de comunicații mobile? In primul rând, pentru că moneda națională este leul. Ca urmare, marea majoritate a românilor au salariile denominate in lei și nu în Euro, astfel că tarife denominate în Euro devin impredictibile la plată. Marea majoritate a bunurilor, produselor și serviciilor pe care românul le cumpără din salariul denominat și plătit în lei au prețurile denominate in lei. Ceapa, merele, roşiile, chiar şi cele importate, au preţuri în lei. Tarifele celorlalte servicii consumate de români sunt denominate în lei: apa, electricitate, gaze, servicii medicale, etc. Apoi, în România contabilitatea companiilor, inclusiv a operatorilor de telecomunicații, se ține în moneda națională, leul. În fine, un ultim argument poate fi și faptul că trecerea la moneda națională Euro nu pare iminentă, pentru a spera prea curând la denominarea în Euro a salariilor.  
Câteva considerente macroeconomice - în ultimii ani leul a pierdut constant teren în raport cu Euro (de la 4,4450 lei/euro valoare medie în anul 2015 la 4,7452 lei/euro în anul 2019), iar inflația s-a menținut la valori de 3-4%, astfel că riscul pentru utilizatori este în creștere. Nici viitorul nu arată prea bine pentru românul utilizator al serviciilor de comunicații mobile - predicțiile spun ca leul va continua să piardă teren fața de euro! Ca atare români vor continua să plătească mai mult în lei pentru serviciile de comunicații mobile. Trebuie spus că pentru predictibilitatea cheltuielilor in lei aferente importurile denominate în Euro, operatorii noștrii de telecomunicații au la îndemână hedging-ul care minimizează riscul și cheltuielile financiare. Nu și românii utilizatori finali!
Telecomunicațiile din România ar trebui să revină la normalitate, la tarife denominate în lei, așa cum era înainte de lansarea pe scară largă a servicilor de telefonie mobilă.
Tonul ar trebui să-l dea autoritățile și în primul rând ANCOM, autoritatea de reglementări, și ”ministerul telecomunicațiilor”, care ar trebui să-și denomineze în lei toate tarifele și prețurile cu care lucrează: tarife de interconectare, tarife de închiriere, tarife de utilizare a spectrului, prețurile licențelor, etc. și să ceară operatorilor să facă același lucru.
Apoi, Consilului Concurenței ar trebui să analizeze dacă nu sunt create probleme concurențiale pe o piața cu tarife denominate în mai multe monede, dacă nu sunt create avantaje prin utilizarea unor monede.
Și nu în ultimul rând, ANPC, care are menirea să protejeze utilizatorii finali având printre atribuții ”să propună Guvernului spre adoptare şi să avizeze proiecte de acte normative în domeniul protecţiei consumatorilor…”, ar trebui să propună guvernului, împreună cu celelate autorități, un proiect de act normativ pentru protejarea consumatorul român de servicii de comunicații mobile prevăzând obligativitatea denominării tarifelor în lei, moneda națională a României.
Sau, poate însuși guvernul va decide sa ia măsuri pentru înlăturarea acestei anomalii!

miercuri, 4 decembrie 2019


În atenția domnului prim ministru Ludovic Orban,
În atenția domnului ministru Lucian Nicolae Bode,

Nu distrugeți competiția în telecomunicații!

Astăzi, 4 decembrie 2019, a apărut în presă știrea că o delegație Deutsche Telekom a avut o discuție cu decidenți de vârf din guvernul României reiterând problema vânzării activelor Telekom Romania, solicitând probabil acordul statului român, acționar Telekom Romania.

Vânzarea întregii afaceri (comunicații la punct fix și la punct mobil) aceluiași cumpărator nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acționariatului, rămânând tot patru operatori de comunicații mobile. Foarte, foarte periculoasă este ”vânzarea pe bucăți” - afacerea de comunicații mobile, fostul Cosmote Romania, unui operator de comunicații mobile din România: RCS&RDS, de exemplu. O astfel de vânzare ar duce la dispariția de pe piață a unui operator de comunicații mobile, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone și RCS&RDS.

S-ar crea o concentrare puternică pe piața comunicațiilor mobile, care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a preturilor. Cu efecte ireversibile! După achiziție și fuziune, ar putea urma, pe termen mediu (unu sau doi ani), creșteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicații, mai ales la punct mobil, care dacă nu vor fi însoțite de creșteri la fel de serioase ale salariiilor vor afecta românii consumatori de servicii de telecomunicații.

In tările vest europene sunt de regulă patru operatori. Sunt țări care au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă și unde foarte greu a intrat al patrulea. Franta are patru operatori, prin intrarea Iliad, intrare târzie și dificilă din cauza opoziției operatorilor existenți. În anul 2004, Franţa avea una dintre cele mai mici densităţi ale telefoniei mobile din vestul Europei, 70%, o piaţă cu trei operatori: Orange (cca ½ din utilizatori), SFR (cca 1/3) şi Bouygues. Conform Financial Times din 14 iulie 2004, piaţa franceză era într-un “echilibru stabil, dacă nu chiar un cartel”. Astfel că autoritatea de reglementări din Franţa a amendat cei trei operatori cu peste €600 milioane pentru dominare colectivă și a demarat preparativele pentru introducerea operatorilor de rețele mobile virtuale. Problema competiției s-a rezolvat însă mai târziu, numai după intrarea Iliad, un fel de RCS&RDS francez!
Germania a avut șase operatori după licitația 3G din anul 2000, acum au ramas doar patru. Patru sunt si in Anglia, deși în anul 2000 s-au acordat cinci licențe 3G.
Patru este cifra minima pentru o competiție decentă (indexul Herfidhal Hirschman cere șase operatori!) și nu ar trebui sa renuntam la ea, deși unii operatori din Europa doresc concentrarea pietei. Sa ne aminitm ce a insemnat pentru competiția din Romania intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, dupa acordarea licenței 3G în anul 2006, cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor.

De regulă în cazul unor achiziții și fuziuni între mari companii se cere acordul statului în care opereaza entitatea achiziționată, sau chiar al Comisiei Europene, cum a fost cazul achiziției a unor active Liberty din Europa de catre Vodafone. În cazul nostru, va trebui să se ceară mai întîi aprobare de la autoritățile competente naționale: Consiliul Concurenței, ANCOM, dar și de la guvern, care deține un pachet important de acțiuni (45,99%) din RomTelecom și indirect și în Cosmote Romania și care are preemțiune în cazul vânzării. Aprobarea ar trebui să asigure că nu se vor produce perturbări competiționale, concentarea pieței.

Ce ar trebui făcut? Decizia asupra aprobării vânzării deținerilor OTE din România ar trebui să se ia NUMAI după ce se  PRIMEȘTE și OFERTA DE VÂNZARE a fostului COSMOTE ROMÂNIA. Și să se aprobe tranzacțiile doar dacă această ofertă de vânzare a fostului Cosmote România asigură existența în continuare a PATRU operatori de comunicații mobile în România. Ambele oferte ar trebui analizate împreună.

Domnule prim ministru Ludovic Orban, domnule ministru Lucian Bode, sper să nu permiteți distrugerea competiției în telecomunicațiile noastre.  Domnule ministru sper să nu rămâneți în istorie ca cel care a semnat actul care să ducă la dispariția unui operator de comunicații mobile, contribuind ireversibil la slăbirea compețiției și la creșterea tarifelor, în detrimentul românilor consumatori de servicii de telecomunicații.

Știu că guvernul are mare nevoie de bani, dar nu sacrificați ireversibil viitorul încercând a ”cârpi prezentul”!

sâmbătă, 23 noiembrie 2019

România - lungul drum spre tehnologia 5G

În cadrul dezbaterii ”5G - Tehnologie pentru viitor” care a avut  loc joi 21 noiembrie 2019 la Palatul Parlamentului am susținut prezentarea ”România - lungul drum spre tehnologia 5G”, dedicată abordării românești pentru introducerea tehnologiei 5G, analizând problemele cu care încă ne confruntăm și sugerând soluții.