Denominarea în LEI a tarifelor serviciilor de comunicații mobile!

Telecomunicațiile românești sunt marcate de o anomalie care durează de multă vreme, chiar de la lansarea telefoniei mobile și pe care o tot semnalez de peste 10 ani - denominarea în EURO a tarifelor pentru serviciile de comunicații mobile. Tarifele serviciilor de comunicații fixe au fost și au rămas denominate în lei. Astfel pe facturile comune cu servicii de comunicații la punct fix și mobil se poate observa constanța relativă în timp a tarifelor în lei pentru comunicații fixe, care au tarifele denominate în lei și variația continuă, lunară a tarifelor în lei a servicilor de comunicații mobile, după cursul de schimb al monedei naționale.

Marii operatori Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS au tarifele serviciilor de comunicații mobile denominate în Euro, în timp ce operatorii de comunicații fixe UPC România, RCS&RDS, RomTelekom, AKTA, etc. au tarife denominate in lei (telefonie, Internet, TV). Chiar și ANCOM, autoritatea de reglementări a telecomunicațiilor, denomineaza în Euro tarifele (terminare, etc.), prețurile (licențe, etc.) !

De ce sunt denominate în EURO tarifele din comunicații mobile atâta vreme cât moneda națională este Leul? Din comoditate ? Din neîncredere în moneda națională? Unii operatori de comunicații mobile motivează aceasta prin cheltuieli de capital mai ales, care se fac in Euro, fluctuația parității monedei naționale față de euro făcând imprevizibilă suma în lei a importurilor în Euro. Oare pentru rețele de comunicații la punct fix nu se fac importuri în Euro și nu apare aceiași problemă? Este o poziție și de comoditate a operatorilor noștri, care transferă astfel riscul valutar către cele circa 26 milioane SIMuri existente pe piața noastră, adică către cele 20 milioane de români utilizatori. Ca urmare, utilizatorii finali nu știu ce sume au de plătit (lunar) pentru servicii cu tarife denominate în Euro. Mai mult, în perioade de turbulențe ale monedei naționale utilizatorii finali plătesc mai mult pentru același serviciu, alimentând astfel inflația. Deprecierea continuă din ultimii ani a leului față de euro a scumpit continuu serviciile de comunicații mobile.

De ce ar trebui denominate în lei tarifele serviciilor de comunicații mobile? In primul rând, pentru că moneda națională este leul. Ca urmare, marea majoritate a românilor au salariile denominate in lei și nu în Euro, astfel că tarife denominate în Euro devin impredictibile la plată. Marea majoritate a bunurilor, produselor și serviciilor pe care românul le cumpără din salariul denominat și plătit în lei au prețurile denominate in lei. Ceapa, merele, roşiile, chiar şi cele importate, au preţuri în lei. Tarifele celorlalte servicii consumate de români sunt denominate în lei: apa, electricitate, gaze, servicii medicale, etc. Apoi, în România contabilitatea companiilor, inclusiv a operatorilor de telecomunicații, se ține în moneda națională, leul. În fine, un ultim argument poate fi și faptul că trecerea la moneda națională Euro nu pare iminentă, pentru a spera prea curând la denominarea în Euro a salariilor.  

Câteva considerente macroeconomice - în ultimii ani leul a pierdut constant teren în raport cu Euro (de la 4,4450 lei/euro valoare medie în anul 2015 la 4,7452 lei/euro în anul 2019), iar inflația s-a menținut la valori de 3-4%, astfel că riscul pentru utilizatori este în creștere. Nici viitorul nu arată prea bine pentru românul utilizator al serviciilor de comunicații mobile - predicțiile spun ca leul va continua să piardă teren fața de euro! Ca atare români vor continua să plătească mai mult în lei pentru serviciile de comunicații mobile. Trebuie spus că pentru predictibilitatea cheltuielilor in lei aferente importurile denominate în Euro, operatorii noștrii de telecomunicații au la îndemână hedging-ul care minimizează riscul și cheltuielile financiare. Nu și românii utilizatori finali!

Telecomunicațiile din România ar trebui să revină la normalitate, la tarife denominate în lei, așa cum era înainte de lansarea pe scară largă a servicilor de telefonie mobilă.

Tonul ar trebui să-l dea autoritățile și în primul rând ANCOM, autoritatea de reglementări, și ”ministerul telecomunicațiilor”, care ar trebui să-și denomineze în lei toate tarifele și prețurile cu care lucrează: tarife de interconectare, tarife de închiriere, tarife de utilizare a spectrului, prețurile licențelor, etc. și să ceară operatorilor să facă același lucru.

Apoi, Consilului Concurenței ar trebui să analizeze dacă nu sunt create probleme concurențiale pe o piața cu tarife denominate în mai multe monede, dacă nu sunt create avantaje prin utilizarea unor monede.

Și nu în ultimul rând, ANPC, care are menirea să protejeze utilizatorii finali având printre atribuții ”să propună Guvernului spre adoptare şi să avizeze proiecte de acte normative în domeniul protecţiei consumatorilor…”, ar trebui să propună guvernului, împreună cu celelate autorități, un proiect de act normativ pentru protejarea consumatorul român de servicii de comunicații mobile prevăzând obligativitatea denominării tarifelor în lei, moneda națională a României.

Sau, poate însuși guvernul va decide sa ia măsuri pentru înlăturarea acestei anomalii!