Zile negre pentru ”telecomunicațiile” românești
De ceva vreme ”telecomunicațiile” noastre sunt ”bântuite” de forțe malefice, care, rând pe rând, au produs:
-OUG114/2018 – șase luni pierdute in tensiuni și care a dus la ratarea licitației 5G în 2019
-desființarea ministerului ”telecomunicațiiilor” și transformarea acestuia într-un departament în ministerul mamut și neperformant al transporturilor, infrastructurii și COMUNICAȚIILOR
- acordul pentru vânzarea fostului RomTelecom către Orange, care va duce la dispariția unui operator important în urma achiziției ulterioare a fostului Cosmote de către un operator de comunicații mobile local
- proiectul de lege 5G, o nouă OUG114/2018, care ține de ceva vreme blocată licitația 5G
- desființarea departamentului ”telecomunicațiilor” și trecerea activelor și pasivelor acestuia în ministerul cercetării, inovării și digitaliării, dispărând din titulatură cuvântul COMUNICAȚII
- ideia de desființare a INSCC, Institutul Național de Studii și Cercetării în Comunicații.
În acest context, ieri marți, 13 aprilie 2021, aveam să primesc două vești rele, una mai rea decât alta: desființarea INSCC și discutarea proiectului de lege 5G în ședința de guvern.
Desființarea INSCC
Desființarea INSCC a fost propusă de vechiul guvern și o pune în practică actualul guvern începând cu 15 aprilie 2021, potrivit HG414/12 april 2021. Astfel dispare ultima entitatea care mai amintea de ”telecomunicații”, INSCC având in titulatură cuvântul COMUNICAȚII.
Oare, chiar așa de mare să fie ura guvernanților față de ”telecomunicații” încât să distrugă tot ce conține cuvântul comunicații?
INSCC urmează a fi absorbit de ICI, Institutul de Cercetări în Informatică. În loc să fie restructurat - numit un director de meserie (nu filozof!), adăugate noi preocupări (economice, strategice, proiecte, etc.) la portofoliul existent, implicarea institutului în activitatea strategului național în telecomunicații, s-a preferat introducerea, precum a MCSI în MTIC acum un an și ceva, într-o instituție mai mare cu preocupări diferite, pas spre desființare. INSCC ar trebui să aibă o implicare mai mare în activitatea strategului ”telecomunicațiilor”, acționând ca un consultant permanent al acestuia și chiar în calitate de coordonator sau executant al unor proiecte naționale deosebite. De exemplu, s-ar putea lansa în 2021 un proiect pilot de oraș inteligent folosind noua tehnologie 5G, proiect pilot care să stea la baza unui proiect pe termen lung România Intelgientă, de digitalizare a localităților țării. De asemena s-ar putea lansa și alte proiect de interes pentru economia națională, bazate pe tehnologia 5G - sănătate, transport, etc. Restructurarea sa ar trebui să vizeze și refacerea forței de cercetare.
Proiectul de lege 5G nu se retrage, se discuta în ședința de guvern?!?
A doua știre rea este discutarea proiectului de lege 5G
https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/04/LG-4.pdf
în ședința de guvern de astăzi
Să reamintim că proiectul de lege 5G a fost supus unui simulacru de consultare în august 2020, înițiatorii neținând seama de opiniile factorilor importanți consultați: piața (operatori, fabricanți), autorități (Consiliul Concurenței, Ministerul Justiției, Consiului Economic Social).
Și atunci ce rost a mai avut consultarea și pierderea de timp (circa 9 luni)? Doar de dragul ”bifării” cerințelor Comisiei Europene (directive!) de transparență - opacă?
Am mai scris despre proiectul de lege 5G
https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-08-25T15:39:00%2B03:00&max-results=7&start=23&by-date=false 7 august 2020
analizând impactul intervenției brutale de a guvernului în piața liberă a furnizării de echipamente de telecomunicații:
- scopul nu este securitatea rețelelor 5G, ci eliminarea prin autorizare a unor fabricanți de echipament 5G care ar conduce la perturbări puternice și decalaje în evoluția digitalizării, economiei și societăți
- nu abordează problema securității rețelelor 5G, printr-o strategie națională, o autoritate responsabilă cum recomandă Comisia Europeana, care a abordat subiectul securității printr-un cadru adecvat de monitorizare a securității https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures și nu prin eliminarea unor furnizori.
- nu este o lege europeană, fiind în contradicție cu scopul UE, de piață comună, liberă. Prin limitarea participării unor furnizori se intră în contradicție cu liberalismul economic, cu spiritul reglementărilor Comisiei Europene de piață liberă, comună.
- efectele proiectului de lege - prejudicii, întârzierea digitalizării și dezvoltării. Eliminarea unor furnizori de pe piața echipamente de rețea din Romania ar putea conduce la un duopol cu efecte economice - costuri mărite cu circa €1 miliard, întârzieri în implementare, adică rămâneri în urmă în procesul de transformare digitală a economiei, a societății. Pentru a evita acestea proiectul ar fi trebuit să ia în considerație efectul interzicerii unor fabricanți asupra furnizării de echipament 5G, cum o face Anglia. Anglia a adoptat, în urma presiunilor exercitate, în iunie 2020 hotărârea de a interzice fabricanții chinezi și acum își pune problema cum să îi înlocuiască
https://www.ft.com/content/16714950-2d81-4045-b38c-fcbd8b44c56a
Ce fabricanți să mai atragă pe piață în afară de cei doi mari – Ericsson și Nokia? Iar pentru aceasta a creat o echipă specială! Să amintim că piața engleză este mult mai atractivă – de circa 20 de ori mai mare decât piața noastră. Ce vom face noi?
- nu se vorbește nimic despre despăgubirea păgubiților - operatorii de comunicații mobile. Despăgubirea ar trebui să fie fie în bani, fie prin acordarea gratuită a noilor frecvențe 5G și decontarea costurilor cu înlocuirea echipamentului neautorizat.
Dacă totuși noile licențe 5G nu vor fi oferite gratuit în contextul interzicerii unor fabricanți, interesul operatorilor pentru noile frecvențe ar putea fi redus din cauza investițiilor mărite, a unei implementări și adoptări greoaie a noilor servicii, adică din cauza unei afaceri riscante. Ca atare s-ar putea să nu fie achiziționate toate frecvențele oferite, cu efecte multiple: venituri mai mici la bugetul statului, dezvoltare mai greoaie a noilor rețele 5G, adoptare întârziată a noii tehnologii, a digitalizării, rămânerea în urmă a țării noastre.
Sau, s-ar putea ca licitația să se amâne încă odată.
Prin adoptarea acestei legi perdanții vor fi operatorii de comunicații mobile, dar mai ales societatea și economia românească, primii fiind obligați la condiții dificile în implementarea noii tehnologii, iar ultimele prin accesul mai dificil la noua tehnologie.
Guvernanții nu înțeleg că nu se poate face digitalizare fără rețele de telecomunicații performante!
Soluția – retragerea proiectului de lege 5G
Pentru a evita un eșec în implementarea tehnologiei 5G, ar trebui ca proiectul de lege 5G să fie retras urmând a fi reanalizat de autorităţile de profil cu luarea în considerație a opiniilor celor implicați și afectați - operatori, furnizori de echipament, etc. - pentru o nouă versiune, care să abordeze problema securității rețelelor 5G și permită astfel realizarea licitației 5G în acest an.
P.S.: Zilele negre produse de ”forțele malefice” despre care vorbeam la început nu au picat din cer. Sunt rezultatul societății noastre, al clasei noastre politice, al modului cum numesc partidele conducătorii (miniștri, secretari, etc.) - fără expertiză în domeniu pentru a putea fi controlați mai ușor. Un astfel de conducător nu va putea contraargumenta deciziile greșite primite deoarece: 1. nu are argumente pentru că nu se pricepe și 2. știe că va fi schimbat pentru că nu a fost numit în funcție pe merit, conform expertizei sale. Așa a fost posibilă aprobarea vânzării fostului RomTelecom către Orange România, desființarea ministerului telecomunicațiilor, etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu