În atenția noului guvern,

 

O propunere de strategie de guvernare pentru ”telecomunicații”

1. Guvernanța 

 

1.   Reînființarea ministerului ”telecomunicațiilor” – Ministerul Comunicațiilor și Digitalizării

În istoria postdecembristă a României a existat aproape în permanență un minister al ”telecomunicațiilor”, rezultatul fiind o dezvoltare a acestei industrii evidențiată prin servicii de calitate la prețuri adecvate puterii de cumpărare a românilor: comunicații mobile de mare viteză cu acoperire națională, Internet de mare viteză, etc.

Două au fost excepțiile de la această regulă, ambele fiind opera PNL: prima  în anul 1998 când un ministru liberal desființa ministerul ”telecomunicaților” și a doua în ultima guvernare, anii 2019 și 2020, când guvernul nu a mai avut în componență ministerul. Astfel, fostul minister MCSI devenea o direcție în ministerul mamut al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ideie nefericită de a introduce o industrie dinamică într-un minister mare, greoi, rușinea guvernărilor postdecembriste (ultimii în Europa la km autostradă, primii la accidente pe aînceput utostrăzi, trenuri cu viteze antebelice, etc.) Rezultatul - blocaj aproape total.

”Telecomunicațiile” sunt motorul dezvoltării economiilor naționale, țările dezvoltate având ”telecomunicații” dezvoltate (rețele de foarte mare viteză, societate digitală, etc.), iar acest minister reînființat trebuie să promoveze și realizeze transformarea digitală a țării României 

 

A treia excepție a început în 24 dec 2020, când guvernul condus de liberali nu a avut în componență un minister al telecomunicațiilor, acestea regăsindu-se sub forma unui departament într-un minister al Cercetării, Inovării și Digilizării!? Nici măcar în titlu nu se regăsesc!

Din păcate a rezultat o struțo-cămilă - ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Ce au în comun cercetarea, inovarea și digitalizarea? Nu prea mult. Unde sunt telecomunicațiile fără de care digitializarea nu poate avea loc? Telecomunicațiile sunt suportul, rețelele, partea hard, prin care circulă informația - soft-ul, care realizează digitalizarea. În țările dezvoltate, cercetarea (mă refer la sectorul de stat) se face în marile centre universitare și ca atare cercetarea ar fi trebuit atașată ministerului educației. De ce este ”Inovarea” în denumirea unui minister și ”telecomunicațiile” nu? Care ar fi obiectivele inovării? Cum  ar trebui obținute?

Alegerile din decembrie au dus la un nou guvern în care ar fi trebuit să se regăsească ministerul ”telecomunicațiilor” pentru a relua activitatea într-o industrie foarte dinamică:

- deblocarea licitației 5G:

- implementarea tehnologiei 5G în România

- administrarea profesionistă a activelor de telecomunicații ale statului

- achiziționarea Telekom și apoi listare la bursă, sau vânzarea unui pachet de acțiuni

- transpunerea în plan național a Codului European al Comunicațiilor Electronice

- România Inteligentă - proiect național pe termen lung pentru transformarea digitală a localităților țării (orașe inteligente)

- digitalizarea administrației țării și societății (a se vedea DESI!)

- accesul de bandă largă în sfera serviciului universal, ...

- denominalizarea în lei a tarifelor din comunicații mobile

Normal ar fi fost un minister al Educației și Cercetării si un altul al Comunicațiilor și Digitalizării. Aceasta pentru că telecomunicațiile sunt cele care asigură suportul, ”hard”-ul - rețele de mare viteză, prin care circulă informația necesară digtalizării – ”soft”-ul. Digitalizare nu se poate fără telecomunicații! Normal ar fi ca la prima restructurare a guvernului să fie așezate lucrurile la locul lor normal.

Se pare că repetăm greșelile! S-ar putea și consecințe!    

 

2.   Administrarea activelor de telecomunicații deținute de România

2.1 Cumpărarea operatorului Telekom Romania oferit spre vânzare de OTE

Vânzarea fostului RomTelecom către Orange Romania anunțată în 9 nov 2020 de către Orange ca având girul guvernului României ar putea fi urmată de vânzarea fostului Cosmote România către RCS&RDS, ducând la dispariția unui operator puternic de pe piața noastră, și afectând profund și pe termen lung competiția. Este o greșeală majoră a fostului guvern cu efecte ireparabile pe termen lung (tarife mărite, calitate scăzută, etc.) analizate în https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-11-20T19:19:00%2B02:00&max-results=7&start=4&by-date=false, greșeală, care ar trebui reparată de actualul guvern prin achiziționarea Telekom, de exemplu.

Valoarea scăzută a fostului operator RomTelecom €497 milioane, care conduce la un preț de €268 milioane pentru pachetul de acțiuni de 54,01% pe care România nu-l deține, ar trebui să determine guvernul român să cumpere acest pachet. Și fostul Cosmote are o valoare mică, circa €300 milioane. Dacă pierde 881.000 clienți cu abonament ar putea fi achiziționat ulterior la o valoare de circa €200 milioane, RomTelecom deținând 30% din Cosmote. Astfel statul român ar putea achiziționa Telekom România pentru circa €500 milioane!

Ce ar trebui să facă guvernul României pentru prezervarea comptiției? Să cumpere operatorul și să-l revândă mai tâziu! Pe bursă sau unui investitor.

O primă problemă ar fi banii - de unde bani pentru achiziție, investiții, de vreme ce guvernul nu are bani pentru cheltuielile planificate? Se poate rezolva: emisiuni de titluri de stat cu termen mediu (2-4 ani), care au mare căutare, sau, banii care se vor obține din licitația 5G, 

O a doua problemă, mult mai dificilă: va fi în stare guvernul român să administreze operatorul național și să-l facă profitabil, interesant? Să reușească unde nu a reușit Deutsche Telekom? Experiența de până acum (guvernanții au trimis în consiliul de administrație Telekom Romania clientelă politică, fără expertiza specifică) mă face să fiu sceptic. Oportunitatea există, dar o va folosi guvernul? 

Cu o schimbare de abordare se poate totuși rezolva problema:

- se păstrează actuala echipa executivă,

- se va selecta (firme de head hunting) un consiliu de administrație format din profesioniști (economișiti, finanțiști, ”telecomunicaționiști”, juriști, etc. de la firme de consultanță, bănci și fonduri de investiții, operatori, etc.) cu rolul de a administra și pregăti operatorul pentru listarea la bursă. Niciun ”expert” de partid!

- un contract de management cu un operator sau altă entitate ar fi util.

Costul total al achiziției Telekom ar fi de circa €500 milioane, poate fi ”recuperat” prin păstrarea costurilor cu serviciile de telecomunicații timp de doar doi ani: 2x€350 milioane = €700 milioane economii pe care le-ar face societatea noastră. https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-11-20T19:19:00%2B02:00&max-results=7 Mai mult, prin listarea la bursă după doi, trei ani (sau vânzare parțială către o companie) o parte din banii imprumutați pot fi recuperați,

Este de datoria noului ministru care păstorește telecomunicațiile să convingă guvernul și să întreprindă aceste demersuri. Va fi un proces mult mai complicat decât vânzarea, care ni se propunea de către vechiul ministru, care nu a înțeles nici telecomunicațiile și nici consecințele nefaste ale acțiunilor sale asupra telecomunicațiilor și României. Acesta ar fi fost un motiv pentru ca ministrul telecomunicațiilor să aibă și rangul de vice prim-ministru.

Achiziția Telekom România de către statul român este singura șansă a României să păstreze o piață a telecomunicațiilor competitivă cu PATRU mari operatori, dar pentru aceasta ar trebui un guvern cu un minister al ”telecomunicațiilor”, care, în primul rând, să înțeleagă rolul telecomunicațiilor în economia viitorului și apoi să renunțe la practicile de până acum numind profesioniști în administrarea companiilor de stat.

2.2 S.N. Radiocomunicații

Radiocom are probleme - isi poate pierde curând obiectul muncii: televiziunea terestra digitală este sub semnul intrebării (si deci rațiunea de a fi a operatorului) de vreme 103,5% dintre gospodării, în iunie 2020 potrivit ANCOM, pot recepționa programele naționale prin alte tehnologii (cablu, IP, DTH). Și prin internet se pot accesa posturile naționale. Si atunci care ar mai fi rațiunea de a fi pentru Radiocom? De ce ar trebui românii sa finanțeze un serviciu care nu mai este util?

Ca atare se impune o restructurare a activității companiei introducând noi linii de afaceri

- servicii prin tehnologia 5G (acces mare viteza), in locul WiMAX (nu stiu daca mai este folosit) folosind spectrul deținut (banda C) si permisiune prin neutralitatea tehnologică. Radiocom are spectru propice 5G și nu trebuie să se bazeze pe expediente - inchirierea spectrului către RCS&RDS, pentru care se așteaptă implementarea noului cod european. O strategie de restructurare viabila trebuie sa se bazeze pe servicii proprii nu pe expediente. Operatorul ar mai putea achiziționa spectru (local) la viitoarea licitație 5G.

-operator de turnuri, bazat pe expertiza existentă, intr-o companie separată.

În prezent Radiocom are personal care se ocupă cu instalarea și operarea de echipamente radio (radioreleee, turnuri, antene, etc.) în principal pentru companie, fiind dificil de obţinut contracte de la ceilalţi operatori competitori.

Externalizarea acestui personal prin crearea unei noi entitaţi cu obiect de activitate instalarea, menţinerea şi operarea infrastructurilor și echipamenetelor radio, prezintă avantaje:

- fiind o companie specializată şi nu un operator cum este astăzi Radiocomunicaţii, va putea aborda întrega piaţă, adică toate companiile care folosesc astfel de echipamente; operatori de comunicații mobile (Vodafone, Orange, Telekom, RCS&RDS), de comunicații la punct fix (fostul RomTelecom, RCS&RDS, etc.) sau furnizori de Internet, oferind servicii de instalare, menţinere şi operare infrastructură și echipamente radio și nu numai. Compania ar putea oferi infrastructura (turnuri antene, ..) 5G unică pentru toți operatorii de comunicații mobile.

- noua entitate ar putea intra chiar şi în administrarea turnurilor cu antene, afacere care este posibil să apară și în România urmare a saturării pieţei de comunicații mobile, fază în care reducerea costurilor va impune externalizarea activităţilor ‘non-core’.  

- ar creşte eficienţa, cifra de afaceri şi valoarea de piaţă a operatorului Radiocomunicații.

Primul client al noii entităţi va fi Radiocomunicaţii care va asigura contracte pentru o perioadă limitată, 6 luni de exemplu, urmând ca acesta să devină independentă prin atragerea de contracte din piaţă.

Pentru început acţionar în noua entitate va fi SN Radiocomunicaţii, singur sau împreună cu statul român prin ministerul telecomunicațiilor, urmând ca pe termen mediu în structura acţionariatului să fie atras un partener strategic şi/sau fonduri de investiţii.

Noua companie s-ar creea prin detaşarea de angajaţi şi active aferente activităţii, care se constituie în capital, aport al companiei mamă.

România are nevoie de inca un jucator puternic, Radiocom, pe piata ”telecomunicatiilor”, mai ales dacă ar dispărea Telekom  ...

Este o șansa, altfel Radiocom ar putea dispărea nemaiavând obiectul muncii. Desigur vor fi probleme de finanțare, dar cu un plan de afaceri lucrativ și o echipă executivă profesionistă se poate obține. Pe lângă partenerul strategic ar putea fi considerată și listarea la BVB.

2.3 INSCC, Institutul național de Studii și Cercetări în Comunicații

INSCC urma a fi absorbit de ICI, Institutul de Cercetări în Informatică la 1 ianuarie 2021, fapt care nu s-a întâmplat, existând încă speranțe că ar putea supraviețui HG36/2020.

Este o instituție care avea contracte și cu fostul MCSI (orașe inteligente, etc.). În general rezultatul contractelor INSCC nu au avut o utilitate practică - studii, care uneori erau citite și care, de cele mai multe ori, au zăcut uitate prin sertarele din minister.

Supraviețuirea INSCC este legată de o restructurare a activităților sale și de o reconsiderare a rolului său de către potențialii beneficiari – ministerul ”telecomunicațiilor, etc. INSCC ar trebui să aibă o implicare mai mare în activitatea ministerului ”telecomunicațiilor”, acționând ca un consutant permanent al acestuia și chiar în calitate de coordonator sau executant al unor proiecte naționale deosebite. De exemplu, INSCC împreună cu ICI, ar putea lansa în 2021 un proiect pilot de oraș inteligent folosind noua tehnologie 5G, proiect pilot care să stea la baza unui proiect pe termen lung România Intelgientă, de digitalizare a localităților țării. De asemena s-ar putea lansa și alte proiect de interes pentru economia națională, bazate pe tehnologia 5G - sănătate, transport, etc. Restructurarea sa ar trebui să vizeze și refacerea forței de cercetare.

   

3.   Menținerea competitivității pieței

O piață este competitivă dacă are suficienți competitori - minim 6 pentru ca valoarea indexului Herfindhal Hirschman să fie 1800, maximul pentru o piață competitivă. Lipsa competitivității duce la creșterea tarifelor cu amănuntul, scăderea calității serviciilor, etc.

În telecomunicații, unde înainte de liberalizare rețeaua de telefonie era unică - monopol natural - este dificil de avut 6 operatori cu acoperire națională și afaceri lucrative. În Europa au fost la un moment dat 5 sau 6 operatori prin acordarea licențelor 3G în anul 2000. Astăzi situația este alta. Germania a avut șase operatori după licitația 3G din anul 2000, acum au rămas doar patru. Patru sunt și in Anglia, deși în anul 2000 s-au acordat cinci licențe 3G.

Patru este o cifră minimă pentru o competiție rezonabilă (indexul Herfidhal Hirschman ar fi putea fi 2500) și nu ar trebui sa renuntam la ea, deși unii operatori din Europa doresc concentrarea pietei. Pentru a înțelege ce ar putea urma prin dispariția unui operator, să ne aminitm ce a insemnat pentru competiția din Romania intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, după acordarea licenței 3G în 2006, cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor. Sau, intrarea Iliad pe piața din Franța.

Fostul RomTelecom a fost oferit spre vânzare și fostul guvern a fost de acord cu achiziția sa de către Orange România, fără a înțelege ce face. Va urma vânzarea fostului Cosmote Romania, RCS&RDS exprimându-și dorința de de a-l achiziționa. În felul acesta ar dispărea operatorul Telekom, numărul competitorilor reducându-se la TREI, valoare mult prea mică, indexul Herfidhal Hirschmann crescând la circa 3400.

Ce ar trebui făcut? Decizia asupra aprobării vânzării deținerilor OTE din România ar trebuit luată NUMAI după ce se PRIMEȘTE și OFERTA DE VÂNZARE a fostului COSMOTE ROMÂNIA. Și să fi fost aprobată doar dacă se asigură existența în continuare a PATRU operatori de comunicații mobile în România. Ambele oferte trebuie analizate împreună. Dacă acest lucru nu este posibil singura soluție ar fi ca statul român să cumpere fostul RomTelecom și fostul Cosmote, costul total ridicându-se la circa €500 milioane.

Nici piața furnizării de echipament (rețele de telecomunicații) nu stă prea bine. Avem câțiva mari furnizori - Ericsson, Huawei, Nokia, care totalizeaza circa 90% din piață și funizori mai mici - Intrarom, Cisco, ZTE, etc. Dar nu toți dintre aceștia furnizează soluții complete pentru  rețele 5G. Proiectul de lege 5G, transpunerea în plan local a memorandumului România-SUA, lansat în consultare vara în vreme de concedii, își propune, în premieră europeană, autorizarea fabricanților, vizând eliminarea fabricanților chinezi astfel că s-ar reduce puternic oferta și competiția pe această piață cu efecte dramatice asupra telecomunicațiilor și economiei românești - întârzieri, cheltuieli mai mari cu circa €1miliard, etc., adică creșterea decalajului digital al țării noastre față de restul tărilor europene, analizate în https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7&start=2&by-date=false      

Ce ar trebui făcut? Ar trebui rezolvată problemei securității rețelelor 5G și a memorandumului România-SUA. Dat fiind complexitatea noii tehnologii și multitudinea de obiecte care se pot conecta la rețelele 5G, securitațea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare, securitatea noilor rețele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din Uniunea Europeană.

Este necesar un cadru instituțional - o agenție națională responsabilă pentru securitatea cibernetică: CERT.ro, de exemplu, sau preconizatul DNSC și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice: setul de măsuri privind securitatea rețelelor prezentat de Comisia Europeană https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures. De menționat că, în acest document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant, ci doar la securitatea cibernetică.

Atâta vreme cât la orizont încă nu au apărut înlocuitori de același calibru pentru fabricanții chinezi cu soluții totale 5G – Samsung, NEC și Fujitsu cresc, însă nu suficient de repede pentru a-i putea înlocui total – fabricanții chinezi ar trebui păstrați cu măsuri de precauție.