Dacă România elimină fabricanții chinezi,
cum va recupera prejudiciile?
Marti 16 iunie 2020, presedintele ANCOM, Sorin Grindeanu,
într-o intervenție publică,
atrăgea atenția guvernului/parlamentului asupra
faptului că și anul acesta s-ar putea amâna licitația 5G dacă nu va fi transpus
urgent în legislația națională memorandumul România - SUA, pe care îl consideră
important pentru securitatea rețelelor.
Neliniștea președintelui ANCOM este
justificată - să ne amintim că anul trecut licitația 5G a fost amânată pentru
anul 2020 din același motiv - NEtranspunerea în legislație națională a
memorandumul România - SUA.
Timpul presează - licitația 5G ar trebui
precedată de lansarea în consultare publică a documentației licitației (trebuie
neapărata modificată documentația, aceasta fiind elaborată anul trecut sub
stresul OUG117/2018, a lăcomiei guvernului și completată cu ce lipsește:
securitatea rețelelor, ghișeul unic online aprobare infrastructură, operatorii
de rețele virtuale, etc.https://www.economica.net/tehnologia-5g-pentru-accelerarea-digitalizarii-romaniei_185957.html), consultarea putând dura câteva luni.
Mai spunea
președintele ANCOM că avem un partner strategic prin acest memorndum și trebuie
să ținem seama de spusele acestuia, fără a preciza dacă acest partener va
contrbui la acoperirea prejudiciilor ce pot rezulta din aplicarea
memorandumului.
Pentru ca
licitația să se țina în acest an documentația licitației ar trebui lansată în consultare
publica foarte repede - în lunile iunie sau iulie.
Securitatea noilor rețele 5G - nodul gordian!
Dat fiind
multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitațea
ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul
echipamentului și de memorandumul România - SUA. Ca atare guvernanții vor
trebui să prevadă un cadru - o agenție națională: CERT.ro, de exemplu și măsuri
pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. Cum a făcut, de exemplu,
Anglia care a desemnat NCSC cu supravegherea securității rețelelor https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6.
Și Comisia Eurpeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures.
Niciunul dintre aceste instrumente nu face, însă, referire la interzicerea vreunui
fabricant de echipamente de telecomunicații, ci doar la securitatea cibernetică.
În plus, recent Comisia
Europeană a anunțat că pune la dispoziție €38 milioane pentru proiecte în domeniul securitații rețelelor.https://ec.europa.eu/info/news/eu38-million-available-digital-security-research-projects-2019-mar-14_ro
Ce ar trebui să
facă România, țară membră a Uniunii Europene? Să aibă o abordare europeană (să
se ralieze practicilor europene) și să transpună URGENT în plan local unul
dintre cele două instrumente de securitate și să rezolve astfel problema securitații
rețelelor și astfel a memorandumului.
Chiar nu suntem în stare să o facem?
Sau, lipsa ministerului
”telecomunicațiilor” face dificil acest lucru?
Ce inseamnă eliminarea fabricantilor chinezi?
Memorandumul
România-SUA are în vedere eliminarea unor fabricanți care pot pune probleme de
securptate - fabricanții chinezi.
Efectele eliminării fabricanților chinezi de pe piața
noastra le-am analizat în detaliu în analiza
- scăderea competitivității pieței furnizării de rețele
de telecomunicații - ca urmare a creșterii cotelor de
piață ale furnizorilor importanți, indexul Herfindhal Hirschman, HHI, ar crește
de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricționării fabricanților chinezi,
valoare care poate fi asociată cu un duopol. Valoarea maximă pentru o piața
competitivă este 1800!
Surse: Ministerul Finanțelor, estimări autor
Surse: Oxford Economics, Ministerul Finanțelor, estimări
autor
- creșterea prețurilor și deci a investițiilor în noile
rețele cu valori între 8% și 19%, corespunzând unor scenarii de
investiții cu cost scăzut și mediu (utilizări banale (acces) sau moderate) . La
un cost mediu de €1 miliard/rețea
(Orange și Vodafone au investit fiecare câte €3miliarde în cele trei rețele -
2G, 3G și 4G), investițiile 5G ar crește cu valori între €80 și €190 milioane.
Pentru patru rețele ar putea rezulta valori între €320 și €760 milioane. Aceste
costuri suplimentare vor fi suportate imediat de către operatorii de
comunicații mobile, care le vor transfera ulterior către utilizatorii finali
prin tarife mărite, care ar putea afecta adoptarea noilor servicii. Costurile
suplimentare se vor resimți în toate produsele și servicile din România care vor
avea în structura de cost noile servicii, vor fi deci transferate către economia
națională, inflație, care se va vedea nevoită să plătească mai mult decât
trebuie.
- întârzierea accesului la noile servicii - creșterea costurilor investițiilor
ca urmare a restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele
5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației României în
următoarea decadă. Să amintimm că obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin
nerealizarea licitației 5G în anul 2019. Prin creșterea costului învestițiilor
necesare rețelelor 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor,
aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele
propuse. Astfel acoperirea propusă în Strategia
5G pentru România s-ar putea realiza cu o întrârziere de aproape încă un an
în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027!
- încetinirea
digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice - întârzierea
instalării rețelelor 5G și a adoptării noilor servicii va conduce la
încetinirea inovației tehnice și a creșterii economice. Aici situația este și
mai complicată dat fiind specificitatea României (economic, politic, ec.) fiind
dificil de concretizat (monetizat, ...) pierderile permanente în PIB-ul țării
din anul 2035. (Nu știu dacă există prognoze până în anul 2035!) Cel mult s-ar
putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării
tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada
clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană.
Nu am luat în considerație și înlocuirea echipamentului
furnizat de fabricanții chinezi și deja instalat in rețele existente (2G, 3G,
4G și 5G), pentru a avea un cost total.
Un cost al eliminării echipamentelor furnizate până acum
de către fabricanților chinezi pentru Anglia este estimat la £1.5 miliarde.
https://www.telegraph.co.uk/technology/2020/06/12/uk-plan-2023-huawei-cut-off-impractical-could-cost-15bn/
Greu de estimat acest cost al înlocuirii echipamentului
instalat și deci costul total pentru România.
Cum se vor recupera prejudiciile?
Concluzionând,
eliminarea fabricanților chinezi va conduce la costuri mai mari (cu valori
între €320 și €760 milioane doar
pentru noile rețele 5G) dar și la efecte care nu pot fi cuantificate imediat în
bani (intârzieri în adoparea serviciilor, încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a
creșterii economice), ci în încetinirea dezvoltării economice. Cum va recupera
România aceste prejudicii daca, în virtutea memorandumului cu SUA, ar elimina
fabricanții chinezi? Ar putea partenerul strategic invocat de domnul președinte
ANCOM, să suporte aceste pierderi, prejudicii, așa cum promite să o facă în unele
țări? De exemplu Brazilia. https://www.totaltele.com/506195/US-money-could-lock-Huawei-out-of-Brazil-and-more-countries-could-follow?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2016062020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=0250088446754429bb9d8a5c62dd46d4&elq=b5cc3038b36d411bb87cb4770cba42bc&elqaid=165203&elqat=1&elqCampaignId=51119
Poate că nu ar fi o problemă pentru partnerul stragtegic
sa suporte costurile suplmentare evidențiate mai sus (sub US$1 miliard), dar ce
se va întâmpla cu celelate prejudicii încă necuantificate și care ar putea
afecta dezvoltarea economiei noastre și competitivitatea ei?
Sau, dacă partenerul strategic nu va dori să suporte
costurile suplimentare (ar fi prea multe țări care ar putea dori despăgubiri
astfel că suma totală ar crește; delicat în condițiile actuale de criză!) ce va
face statul român pentru a minimiza prejudiciile? Va da licențe 5G gratuit,
pentru ca operatorii de comunicații mobile să recupereze o parte din costurile
suplimentare, în care caz România ar pierde o suma importantă? În acest caz ce
se va întâmpla cu celelate prejudicii, care ar putea afecta dezvoltarea
economiei noastre și competitivitatea ei? Cum se vor recupera (se vor mai
recupera) și cine va răspunde pentru aceste prejudicii?
Ce ar trebui să
facă România
URGENT ar trebui
să se rezolve problema monitorizării
securității rețelelor transpunând URGENT în plan local unul dintre cele două
instrumente de securitatate, prin crearea unui cadru adecvat - agenție
națională, CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea
atacurilor cibernetice.
Având astfel
asigurată (instituțional) securitatea rețelelor, România, țară membră a UE ar
trebui să se ralieze practicilor europene permițând participarea fabricanilor
chinezi la realizarea noilor rețele 5G în țara noastră, în condiții de
securitate, desigur. România, țară
membră a Uniunii Europene și în curs de dezvoltare nu își poate permite o
abordare proprie în privința memorandumului cu SUA, ci una comună cu țările
membre, pentru a păstra un ritm de dezvoltare adecvat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu