Provocările anului de telecomunicații 2022
Anul de
telecomunicații 2021 a fost unul catastrofal în bună parte rezultat al numirii
în funcții de conducere a unor politicieni fără pregătire specifică sectorului
- PNL nu are
specialiști, fapt recunoscut
public. Astfel de persoane fără expertiză specifică execută ”orbește”
ordinele primite pentru că nu au contraargumente neînțelegând despre ce este
vorba și pentru că știu că locul lor nu este acolo și pot fi demiși dacă nu
execută. Ce ne așteaptă în acest an?
1. Vom avea un minister al ”telecomunicațiilor” condus de un profesionist?
Apariția unui
minister al ”telecomunicațiilor” - comunicații și digitalizare - condus de un
profesionst ar putea debloca telecomunicațiile. Aceasta ar implica
reorganizarea activităților: trecerea Cercetării și Inovării acolo unde le este
locul la ministerul Educației pentru a apărea ministerul ”telecomunicațiilor” -
Comunicații și Digitalizare cu rol de a digitaliza societatea și economia
românească. Pentru aceasta ar mai fi nevoie de conducători (ministru, secretari
de stat, directori) care să știe despre ce este vorba, profesioniști. Cum
partidele nu au astfel de specialiști (De ce ar intra în politică profesioniști
din ”telecomunicații”, cu salarii mult mai mari decât media pe țară?) și pentru
a debloca un proces care a început acum ceva vreme cu efecte negative profunde,
la conducere ar trebui adus un profesionist, o personalitate a sectorului care
să-și poată impune ideile în fața oricărui prim ministru. De exemplu, in Italia,
Vittorio Colao, fost director grup Vodafone timp de 10 ani, a fost numit ministrul
digitalizării în februarie 2021. O astfel de personalitate ar fi nevoie la
conducerea telecomunicațiilor noastre pentru criza profundă din România și ar
putea fi aleasă dintre liderii sectorului particular Florin Talpeș, Daniel
Dines, Liviu Drăgan, Radu Georgescu, sau Liudmila Climoc cu contract ferm pentru
a salva România, a o digitaliza, a moderniza societatea și economia noastră. O
altă soluție ar putea fi și Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM, un bun
specialst, diplomat, însă nu știu dacă s-ar putea impune în fața primului
ministru. Ar fi momentul și pentru introducerea răspunderii ministeriale.
Numirea unei
astfel de personalități ar evita greșelile trecutului, primul ministru
nepermițându-și să-i ceară orice unei personalități. Și chiar dacă și-ar
permite, acesta i-ar spune precum un celebru politician român ”Aiasta nu se poate măria
ta” și i-ar explica de ce. Dacă primul ministru nu ar fi fost convins cu
argumente, ministrul ar demisiona din guvern și va face publică greșeala.
Trebuie să
terminăm cu amatorismul, diletantismul, cu joaca de-a guvernarea
telecomunicațiilor impusă de politicieni care nu înțeleg despre ce este vorba!
Recapitulând, primul
pas ar fi reînființarea ministerului telecomunicațiilor – comunicații și digitalizare,
iar pasul următor ar fi numirea unor specialiști în funcții de conducere.
Se va putea
întâmpla aceasta? Greu de spus.
2. Se va vinde fostul Cosmote Romania?
În februarie 2017 apare zvonul
despre exitul DT din România, vânzarea Telekom România: fostul RomTelecom urma
a fi achziționat de către Orange România, iar fostul Cosmote România de către
RCS&RDS.
Pregătind
vânzarea, în august 2017 Cosmote absoarbe Telemobil și Germanos, contractul de
roaming cu Orange este terminat în februar 2019 și apoi Cosmote Romania este
capitalizată.
În 9 nov 2020,
comunicate OTE și Orange anunțau preluarea fostului RomTelecom de către Orange
- €268 milioane pentru 54,01% din companie, evaluând compania la €497 milioane.
Pregătind vânzarea Cosmote, RomTelecom pleca spre Orange Romania cu circa 916.000
dintre clienți cu abonament (cei mai valoroși) ai fostului operator Cosmote
Romania, lăsându-l pe acesta într-o situație critică, parcă special slăbit pentru
a fi vândut.
OTE anunţa la 9 septembrie 2021, finalizarea achiziţiei
participaţiei de 30% a Telekom Romania Mobile Communications, deţinută de
Telekom Romania Communications pentru €58,9 milioane, ridicând participația la
100% și îndeplinind cerința Comisiei Europene.
În 30 sept 2021,
Orange Romania anunța preluarea RomTelecom, adeverindu-se prima tranzacție anunțată
în februarie 2017.
A doua zi, la 1 octombrie 2021, un comunicat Telekom Mobile anunța noua echipă executivă a operatorului -
Dina Tsybulskaya, CEO, Nicolas Mahler, Director Executiv Financiar, Andreea Cramer, Director Executiv
Comercial, Florina
Tănase, Director Executiv Resurse Umane, Juridic și Relații Externe, Alexander Jenbar, Director Executiv Tehnologie și Informație. O echipă mult
redusă - 5 membri față de 12 cât erau înainte de vânzarea exRomTelecom, sau cât
au ceilați operatori, echipă de conservare, echipă parcă pregătită să administreze
perioada până la vânzare.
Argumente
care sprijină ideia de vânzare a operatorului Telekom Mobile:
-
echipă executivă redusă, de menținere în viață, de asigurare a tranziției spre
noul client.
-
lipsa de interes a Telekom Mobile România față de dezbaterile la legea 5G
-
lipsa de interes a Telekom Mobile față de licitația de spectru de anul trecut.
Dacă participa putea achiziționa al doilea bloc de 2x5MHz din banda de 800MHz,
pentru a avea o deținere egală cu Orange sau Vodafone.
-
Telekom Mobile este singurul operator care nu a lansat servicii 5G, doar teste
-
îi va fi greu să reziste fără o rețea fixă pe o piață în care convergența
serviciilor (fix-mobil) a devenit norma
-
nu a avut o prestație deosebită (SIMuri, venituri) nici când era împreună cu
RomTelecom și ofereau servicii convergente
-
numărul mic de clienți, 3,69 milioane SIMuri, în special cu abonament, mai ales
după ce RomTelecom a plecat cu circa 0,9 milioane abonați, în condițiile în
care operatorul avea majoritar clienți cu cartele (circa 60%)
Care
ar putea fi cumpărătorul? RCS&RDS, cum spunea știrea din februar 2017, sau
4iG, noua stea a telecomunicațiilor din Europa Centrală apărută anul trecut?
RCS&RDS
a achiziționat anul trecut spectru, iar numărul SIM-urilor este în creștere
conducând detașat în clasamentul portărilor din 2021 - este un operator care
continuă să crească organic. În plus, nici Consiliul Concurenței și nici ANCOM
nu ar trebui să fie de acord cu reducerea la trei a numărului
operatorilor.
4iG a erupt anul trecut din Ungaria, după plecarea RCS&RDS cu o serie
de achiziții (operatori de comunicații mobile) în zona Balcanilor și cred că se
uită și spre România. Un impediment ar fi posibilele legături cu premierul
Ungariei, care tocmai a câștigat alegerile.
3. Vom avea licitație 5G reușită anul acesta?
Pentru a avea o
licitație 5G reușită operatorii trebuie să fie convinși că pot realiza afaceri
lucrative cu licențele 5G. Principalul obstacol în calea licitației 5G îl
constituie așa numita lege 5G, lege neclară cu impact nefast pe termen lung.
Un prim efect al
legii 5G este eliminarea
fabricantului Nokia de la ”utilizarea” de echipament 5G și admiterea unor
companii necunoscute. Cum legea 5G a fost destinată pentru eliminarea
fabricanților chinezi mă temeam că vom avea un duopol pe piața furnizării de
echipamant 5G. Temerea mea a fost infirmată – nu vom avea duopol, ci monopol,
dacă nu cumva va fi eliminat și fabricantul Ericsson.
Astfel, legea 5G
devine o jucărie periculoasă în mîinile unor persoane care nu se pricep, sau nu
vor ...
Se va abroga legea 5G pentru a asigura reușita implementării tehnologiei
5G?
Ca atare, pentru
reușita licitației 5G ar trebui abrogată legea 5G, pentru eliminarea hazardului
în aprobarea furnizorilor, pentru degrevarea operatorilor de cheltuieli inutile,
etc. Dificil de realizat în actualul context geopolitic.
Dacă se va
reînființa ministerul telecomunicațiilor și va fi numit ministru un
profesionist ar fi posibil să fie reanalizată și amendată legea 5G pentru a
putea fi restabilită competiția pe piața furnizării de echipament de
telecomunicații.
În situația în care legea nu se va abroga vor fi necesare
unele clarificari, amendamente:
- se elimină toți furnizorii indiferent de bonitate?
Există totuși criterii ?
- se înlocuiește și echipamentul pasiv (antene, table, ...)?
- cine despăgubește operatorii pentru echipamentul scos?
ANCOM precum FCC
în SUA? https://www.lightreading.com/here-is-every-company-asking-for-fcc-rip-and-replace-money/d/d-id/775162?_mc=RSS_LR_EDT
Sau Ministerul Finanțelor?
- cu cât timp înaintea licitației 5G ar trebui operatorii
să trimită estimarea despăgubirilor?
- cum se va trata problema securității rețelelor?
Folosind ”toolkit”-ul oferit de UE, strategia Angliei: https://www.ncsc.gov.uk/pdfs/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks.pdf
-
cadru instituțional:
NCSC, agenție națională și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor
cibernetice
-
restricții pentru
furnizorii cu risc: 35% cota piață și interzicere în zonele delicate
https://www.gov.uk/government/news/government-consults-on-legal-direction-to-restrict-huawei-in-uk-telecoms-networks
De asemena vor fi necesare condiții pentru folosirea
eficientă a licențelor oferite:
- ghișeul on-line unic pentru autorizare infrastructură
funcțional înainte de licitație! Licențele
fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au
nicio valoare! (A se vedea experiența RoNet!) Conform documentației
licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multor zeci de mii de noi
site-uri antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând
tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a
rezolvat. Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la
spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru
antene) ar fi util un act (OUG, lege,
etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine
operează ghișeul on-line. ANCOM? Germania a făcut aceasta din 2016. https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile
- Strategia
5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a
lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani pentru buget,
ar trebuie rescrise pentru a avea în
vedere reducerea decalajului digital al țării, vezi DESI2021 :
• Prețuri de pornire adecvate reducerii decalajului digital și care să stimuleze
implementarea rapidă - mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Oferirea
gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională
rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea
produce un/acest salt digital.
•
licențe naționale, dar
și locale, pentru rețele particulare
•
plata taxelor pentru licențe
în timp rezonabil, ani nu zile, pentru accelerarea acoperirii. A se vedea cazul
Italiei
•
taxe utilizare spectru
reduse la jumătate https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2019-12-04T19:08:00%2B02:00&max-results=7&start=6&by-date=false
4. Ce vor întreprinde ANCOM și
Consiliul Concurenței față de poziția dominantă a Orange România ?
Achiziția exRomTelecom de către
Orange Romania care s-ar putea finaliza prin dispariția, absorbția fostului
operator național de către Orange consolidează o poziție mai mult decât
dominantă - 50% cotă de piață după venituri, care ar trebui să determine
autoritățile ANCOM și Consiliul Concurenței (impasibile la achiziție) să ia
măsuri acum în ceasul al 13lea.
În astfel de cazuri
operatorului în cauză i se pot impune anumite obligații: vânzări de active, accesul
la rețeaua sa, etc.
Accesul la rețeaua fixă nu pare prea
interesant de vreme ce rețeaua de fibră optică RomTelecom, (aproape 3 milioane
locuințe conectate cu fibră) nu este prea dezvoltată. Rețeua de cupru este ceva
mai dezvoltată, circa 5 milioane locuințe, dar se pare că nu mai prezintă
interes de vreme ce Orange și-a propus să renunțe la ea în Franța. Fostul
Cosmote Romania ar putea fi interesat de accesul la rețeaua fixă, dacă ar avea
planuri pe termen lung.
Accesul la rețeaua mobilă pare mult mai
interesant, Orange având una dintre cele mai performante rețele de comunicații
mobile. Accesul la rețeaua mobilă Orange România (pentru operatorii de rețele mobile virtuale sau
un operator nou intrat) ar fi foarte important și pentru păstrarea competiției
pe piață, mai ales dacă fostul Cosmote România ar putea dispărea prin achiziția
de către un operator existent pe piața noastră.
5. Vor crește
tarifele serviciilor de telecomunicații încă din acest an ?
Creșterea tarifelor din energie
(electricitate, gaze, combustibil) se va transfera în toate bunurile și
produsele din economie și ca atare și în serviciile de telecomunicații cu
precădere la serviciile la punct fix care au
tarife denominate în lei, tarifele comunicaților mobile denominate în
euro fiind ceva mai protejate. Apoi, criza geopolitică provoacă perturbări și
în economia noastră.
Ținând seamă de procesul de
concentrare din cele două piețe (oferirea de servicii de telecomunicații prin dispariția/achiziția
exRomTelecom de către Orange și oferirea de echipament de telecomunicații prin
interzicerea fabricanților chinezi plus Nokia, prin legea 5G), ne putem aștepta
la creșteri de tarife, denominate în Euro, nu doar din cauza inflației ci și din
cauza scăderii competiției.
În măsura în care prevederile
legii 5G se vor aplica din acest an s-ar putea să asistăm la creșteri ale
tarifelor serviciilor de telecomunicații, operatorii începând să transfere
către consumatori noile cheltuieli. Să nu uităm nici de criza economică indusă
de invadarea Ucrainei de către Rusia...
6. Se va destrăma coaliția care
guvernează România?
Încetul cu încetul PNL a ajuns
la remorca PSD deși deține funcția de prim-ministru, fapt care se resimte și în
sondaje. Disputele aproape zilnice din coaliție, dar și posibila criză economică
ar putea determina spargerea actualei coaliții. Însă criza geopolitică din regiune,
masacrarea Ucrainei de către Rusia, ar putea fi un coagulant, sau un zgomot de
fond foarte puternic care ar putea acoperi problemele de guvernare și ar
permite trecerea unor legi (amnistiere plagiatori, etc.) care în vremuri de
pace nu s-ar îndrăzni ...
Rămâne de văzut ce va prevala -
interesul comun de a administra fonduri, de a trece astfel de legi ”delicate”, divergențele,
dorința de ”a da bine în ochii electoratului propriu”, sau stabilitatea
politică. Oricum, procesul de guvernare pare a fi afectat.
O nouă coaliție de guvernare ar
fi o șansă pentru apariția ministerului ”telecomunicațiior” condus, poate, de
un profesionist. Puțin probabil, astfel că este posibil încă un an nefast
pentru telecomunicațiile noastre.
