În atenția Consiliului Concurenței,

Nu permiteți vânzarea fostului Cosmote Romania

către Orange, RCS&RDS sau Vodafone!!!

În ultimele luni au tot apărut știri despre posibila vânzare a operațiunilor deținute de OTE în România: fostul RomTelecom, în care OTE deține 54,01%, fostul Cosmote România în care Cosmote Grecia deține 70%. Dacă la început știrile erau la modul general (se vorbea despre vânzare) în ultimele zile acestea au început a deveni tot mai detaliate - pentru accelerarea procesului de vânzare se vor vinde separat fostele RomTelecom și Cosmote Romania. Și au fost nominalizați chiar și potențialii cumpărători - Orange, RCS&RDS, fonduri de investiții din Rusia, ...

https://www.zf.ro/business-hi-tech/orange-rcs-bulgar-grup-rusia-lupta-activele-telekom-romania-deutsche-telekom-ote-grabesc-fuga-romania-ar-vrea-semneze-contractele-vanzare-pana-finele-lunii-august-18211932

De ce m-am temut se pare că nu am scăpat - ”vânzarea pe bucăți a operatorului Telekom”!

Vânzarea întregii afaceri (comunicații la punct fix și la punct mobil) nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acționariatului, rămânând tot patru operatori de comunicații mobile. Foarte, foarte periculoasă este ”vânzarea pe bucăți” - afacerea de comunicații mobile (fostul Cosmote Romania) unui operator de comunicații mobile din România și afacerea de comunicații fixe (fostul RomTelecom) altui operator, tot din România. O astfel de vânzare ar duce la dispariția de pe piață a unui operator de comunicații mobile, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone și RCS&RDS și poate a unui operator de comunicații la punct fix - ar rămâne RCS&RDS, UPC (care va fi absorbit de Vodafone), DCS, eventual cumpărătorul și operatori mici, locali.

S-ar crea o concentrare puternică pe piață, mai ales la comunicații mobile, care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a preturilor. Cu efecte ireversibile! După achiziție și fuziune, ar putea urma, pe termen mediu, creșteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicații, mai ales la punct mobil.

In tările vest europene sunt minim trei operatori. De regulă patru. Sunt țări care au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă și unde foarte greu a intrat al patrulea. Franta, dupa lupte seculare care au durat mai bine de 10 ani, are patru operatori, prin intrarea Iliad, intrare dificilă din cauza opoziției operatorilor existenți. La mijlocul anului 2004, Franţa avea una dintre cele mai mici densităţi ale telefoniei mobile din vestul Europei, 70%, o piaţă cu trei operatori: Orange (cca ½ din utilizatori), SFR (cca 1/3 din utilizatori) şi Bouygues. Conform Financial Times din 14 iulie 2004, piaţa franceză era într-un “echilibru stabil, dacă nu chiar un cartel”. Astfel, autoritatea de reglementări din Franţa a amendat cei trei operatori cu peste €600 milioane pentru dominare colectivă și a demarat preparativele pentru introducerea operatorilor de rețele mobile virtuale. Problema competiției s-a rezolvat însă mai târziu, numai după intrarea Iliad, un fel de RCS&RDS francez!

Germania a avut 6 operatori după licitația 3G din anul 2000, acum au ramas doar patru. Patru sunt si in Anglia, deși în anul 2000 s-au acordat cinci licențe 3G.

Patru este cifra minima pentru o competiție decenta (indexul Herfidhal Hirschman ar cere șase operatori!) și nu ar trebui sa renuntam la ea, deși unii operatori din Europa doresc concentrarea pietei. Sa ne aminitm ce a insemnat pentru competiția din Romania intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, dupa acordarea licenței 3G în anul 2006, cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor.

De regulă în cazul unor achiziții și fuziuni între mari companii se cere acordul statului în care opereaza entitatea achiziționată, sau chiar al Comisiei Europene, cum este cazul achiziției a unor active Liberty din Europa de catre Vodafone. Fără aceste acorduri achiziția și fuziunea ulterioară nu pot avea loc. Uneori aprobările de achiziții, în cadrul unor active mai complexe, se pot face numai cu anumite condiții (vânzarea unor active, în cazul suprapunerilor de activități, etc.) pentru prezervarea competiției.

În cazul nostru, cumpărătorul va trebui să ceară aprobare de la autoritățile competente - Consiliul Concurenței, ANCOM, guvern, aprobare care să asigure că nu se vor produce perturbări competiționale prin concentarea în cauză. În cazul în care prin tranzacție ar dispărea un operator poate ar fi nevoie și de intervenția Comisiei Europene.

În afară de aceste avize, dat fiind specificitatea cazului - prezența în acționariat a statului român, ar fi bine ca cel care vinde sau cumpără să discute, înainte de achiziție, cu acționarul român, pentru a preveni ostilitatea. Acordul statului român este util pentru funcționarea viitoare.

Ce ar trebui făcut ? Consiliul Concurenței (autoritatea care monitorizează competiția), ANCOM (autoritatea care monitorizează telecomunicațiile), guvernul (administrator în numele statului al unor active de telecomunicații) - statul român (proprietar al unor active de telecomunicații) - ar trebui să nu fie de acord cu vânzarea fostelor Cosmote România și RomTelecom unor operatori din România, pentru prezervarea competiției pe piața noastră și apărarea intereselor românilor consumatori de servicii de telecomunicații.

Domnule președinte Bogdan Chirițoiu, sper ca autoritatea de concurență să înțeleagă alterarea puternică a competiției prin achiziția fostului Cosmote Romania de către un operator de comunicații mobile din România și să nu avizeze o astfel de tranzacție. Situația de astazi este diferită de cea din anul 2009, achiziția Telemobil de către Cosmote Romania.

Doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, sper ca guvernul actual să nu intre în istorie ca cel care a asistat impasibil la dispariția unui operator de telecomunicații, contribuind ireversibil la slăbirea compețiției și la creșterea tarifelor, în detrimentul românilor consumatori de servicii de telecomunicații.

   Provocarile telecomunicatiilor romanesti in 2019 by Nicolae Oaca on Scribd

Vânzarea ”pe bucăţi” a operatorului Telekom ar conduce la concentrarea pieţei

In ziarul Bursa de astăzi 21 Iunie 2019 a fost publicat un interviu

http://www.bursa.ro/nicolae-oaca-vanzarea-38171pe-bucati38187-a-telekom-ar-putea-conduce-la-concentrarea-pietei-61804733

în care am analizat și comentat probleme actuale ale telecomunicațiile românești, dar și mondiale.

Astfel, am analizat impactul ”vânzării pe bucăți” a operatorului Telekom, urmare a mai multor zvonuri apărute în ultima vreme, confirmate astăzi 21 iunie 2019 prin știrea mandatării de către OTE a băncii de investiții Barclays pentru a găsi un cumpărător.

Apoi am analizat dacă România este pregătită pentru licitație 5G, în lumina evenimentelor  recente post OUG114/2018, licitație anunțată recent de autorități pentru anul acesta. Am trecut în revista problemele delicate pentru lansarea și adopția serviciilor 5G în România: infrastructură - ghișeu unic autorizare, prețuri licențe, etc.

Revenirea la normalitate!?

Ieri,13 iunie 2019, a fost publicat pe site-ul MCSI un proiect de modificare a ordonanței de urgență care stabilea modul de alocare a spectrului de frecvențe radio pentru comunicații mobile.  

https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/06/Proiect-OUG-pentru-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative.pdf

Acest proiect vine sa anuleze prevederile telecom ale mult hulitei OUG114/2018, care a bulversat timp de șase luni telecomunicațiile românești, și nu numai.

Ce prevede noul proiect de OUG? In primul rând că ANCOM este instituția care propune prețurile de pornire în licitațiile de spectru și nu contabilii de la Ministerul de Finanțe, conform pct 1 și pct 3. pag. 2. Sunt astfel create premizele unor prețuri de pornire rezonabile, care să-i determine pe operatorii noștrii să-și întoarcă fața către noua tehnologie 5G.

Apoi, proiectul mai prevede că tariful de monitorizare nu poate fi mai mare de 2%, formulare ambiguă însă de preferat tarifului de 3% stipulat în OUG114/2018. 0,4%, tariful oficial însă nefolosit în ultimii circa 10 ani de căte ANCOM, este mai mic decât 2% și poate fi folosit în continuare de către autoritate.  

Proiectul mai are încă o formulare ambiguă la pct. 1 pag. 2, unde nu se vorbește clar de prețuri de pornire pentru spectrul de frecvențe, deși pct. 2 din aceiați pagină face trimitere și referire la aceasta.

Proiectul însă nu rezolvă problema excedentului bugetar al ANCOM ajuns la circa 200 milioane euro acum un an sau doi. Incearcă, dar nu o rezolvă prin neluarea în considerație a tarifului de utilizare a spectrului, mult prea mare și care se pare că este la originea acestui excedent bugetar.

Par astfel a se crea condiții necesare, dar nu și suficiente pentru licitația 5G. Ce mai lipsește? In primul rând ghișeul unic pentru autorizarea lucrarilor de infrastructură cerute de noua tehnologie, fără de care achiziția spectrului devine iluzorie. Degeaba ai frecvențe dacă nu poți să instalezi antene sau fibră optică. Apoi Strategia 5G pentru România ar mai trebui să prevadă pe lângă costuri rezonabile ale utilizării spectrului, măsuri pentru stimularea adoptării servicilor 5G (mă refer la angajamentul ferm al executivului pentru folosirea servicilor 5G în entitățile de stat), finanțare pentru încurajarea testelor 5G precomerciale cum fac alții mai dezvoltați decât noi (a se vedea https://www.governmenteuropa.eu/uk-5g-rollout/93599/), măsuri pentru securitatea rețelelor, aplicațiilor 5G și a obiectelor conectate, etc.        

Vânzarea Telekom Romania ”pe bucăți”???

 

In legatura cu informatiile aparute in presa privind o posibila vanzare de active ale operatorului Telekom România, domnul ministru Alexandru Petrescu a postat o declarație, lămuritoare, dar diplomatică, adică nu suficient de clară.

MCSI, in calitatea sa de institutie publica responsabila de administrarea drepturilor Statului Român - ca actionar proprietar al 45,99% din actiunile Telekom Romania Communications SA, actioneaza cu maxima responsabilitate privind respectarea tuturor drepturilor Statului Român ce decurg din calitatea sa de actionar minoritar semnificativ. Totodata, ministerul pe care il coordonez urmareste prioritar protejarea interesului cetatenilor romani de a avea servicii cat mai bune la preturi cat mai avantajoase dar si asigurarea cadrului legislativ optim pentru continuarea investitiilor in dezvoltarea infrastructurii digitale a României.

La randul sau, actionarul majoritar OTE SA isi analizeaza eficienta investitiilor sale in diversele piete pe care opereaza in Europa, proces inceput si in Romania (si cunoscut in spatiul public) inca din 2016. Acest proces tine de multiple criterii de oportunitate economica si nu are legatura cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 114/2018 (prevederi care nu produc astazi efecte in piata telecom din România).
In concluzie, in orice circumstante decizionale ale actionarului majoritar, politica statului roman, prin MCSI, este de a-si consolida si maximiza beneficiile, existand o coordonare continua cu actionarul majoritar.

Față de acestea îl rog pe domnul ministru sa fie la fel de revoltat si sa nu negocieze interesele romanilor! Adica sa nu fie de acord cu vânzarea pe bucati a operatiunilor Telekom Romania: afacerea de comunicațiile mobile (fostul Cosmote Romania) unui operator de comunicații mobile și afacerea de comunicații fixe (fostul RomTelecom) altui operator, unul de comunicații fixe.  
S-ar crea o concentrare puternică pe piata care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a tarifelor serviciilor de telecomunicații. Ireversibil!. Cresteri serioase, care ne-ar face să ne gândim cu nostalgie la cele din ultima vreme, care au alarmat ANPC. În acestă situație mă tem că ANPC nu ar mai putea face nimic.

Multe țări au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă. În unele foarte greu a intrat al patrulea operator. Iliad în Franța ! Altele nu au reușit să-l atragă. Este bine să păstăm ce avem bun  ..