luni, 25 februarie 2019



S.N. Radicomunicații și televiziunea terestră digitală

La finele săptaămânii trecute se anunța că S.N. Radiocomunicații a început implementarea televiziunii terestre digitale, semnând, în fine, contractul pentru furnizarea echipamentelor de emisie necesare reţelei naţionale de televiziune digitală terestră, care va fi utilizată pentru a transmite posturile publice de televiziune.
Să remintim că Radiocomunicații a obținut licențe pentru trei multiplexuri digitale in iunie 2014 și că în România trecerea de la televiziune terestră analogică la cea digitală trebuia să se termine până la 17 iunie 2015, conform acordului Geneva 2006.
Ce a făcut operatorul de atunci și până acum? A organizat în anul 2015 o licitație pentru realizarea rețelei digitale (trei multiplexuri digitale naţionale), contractul având o valoare estimată de 531,4 milioane lei, TVA inclusă (€120,2 milioane), preconizat a fi finanţat din surse atrase (credit furnizor), licitație eșuată în urma căreia directorul companiei a fost demis. A mai făcut și diverse experimente.
Cam tărziu! Suntem la aproape patru ani de la data la care trebuia terminată trecerea la televiziune terestră digitală și mă întreb dacă mai are sens și care este eficiența investiției.
Conform acordului Geneva 2006, România trebuia să nu mai transmită încă din iunie 2015 semnal analogic pentru a nu perturba vecinii. Argument pro?
Apoi, întreb care mai este rostul acestei investiții de vreme ce penetrarea serviciilor de receptie a programelor Tv era de 99,6% in iune 2018. Adică 99,6% din casele din România recepționeaza programe Tv prin cablu, satelit, etc. și pot, deci recepționa și programele naționale, contra cost de la furnizorii existenți. 
Mai intreb daca SN Radiocomunicații va fi in stare sa construiasca o afacere lucrativă – sa vândă servicii receptie programe Tv  prin cele doua ”multipexuri cu bani” – intr-o piata in care concureaza UPC, Telekom, DCS, RCS&RDS, Orange. Sau, va primii de la stat suficientă finanțare pentru transmiterea multiplexului ”gratuit” astfel încât să nu-și mai pună problema unei afaceri lucrative pentru celelate două multiplexuri? 
Dacă nu va reuși, ar trebui regândit obiectul de activitate al operatorului. Tehnologia 5G ar fi o șansă putând permite apariția și în România a unui operator care să ofere infrastructură tuturor operatorilor interesați. De foarte mulți ani am avansat ideia transformării (unei părți din) S.N. Radiocomunicații în operator de infrastructură (turnuri, ..) dat fiind expertiza pe care o are - operează turnuri de foarte multă vreme. Desigur că ar fi nevoie de mult mai mult decât expertiză, iar în condițiile actuale ar fi o șansă pentru S.N. Radiocomunicații. Ar putea fi un parteneriat (în cote egale, de exemplu) între SN Radiocomunicații și operatorii interesați (Vodafone, Orange, Telekom, RCS&RDS), operatorul rezultat trebuind să primească de la guvern împuternicirile necesare (legi, decizii, etc.) pentru accesul facil la domeniul public, etc.
Va dori S.N. Radiocomunicații? Dacă va dori, va putea să instaleze rapid și să opereze noua infrastructură? Dificil de răspuns la aceste intrebări, ținând seamă de trecut.

luni, 28 ianuarie 2019


În atenția ANCOM!

Ce se întâmplă cu tarifele de terminare în rețelele mobile?

Uitându-mă în propunerea de plan de acțiuni al ANCOM pentru anul 2019 am observat o eroare sau anomalie. La pagina 2, punctul 8 se prevede ”Stabilirea tarifelor serviciilor de terminare la puncte fixe a apelurilor pe baza unui model de calculaţie a costurilor”. Eroarea este prezența cuvântului ”fixe” în loc de ”mobile”. Sau, dacă nu este o eroare, atunci este o anomalie - ANCOM își propune eforturi pentru obiectiv mai puțin important în detrimentul unuia cu mare impact asupra industriei. Telefonia fixă, căreia ANCOM îi acordă o deosebită atenție prin noi tarife de terminare, este o afacere în puternică scădere : utilizatorii, traficul și veniturile scad continuu - numărul utilizatorilor a ajuns la sub 3,8 milioane la 30 iunie 2018 față de 22,2 milioane SIMuri active în telefonie mobilă !!! În plus, tariful de terminare în rețelele fixe este mult mai mic, €0,0014/minut, decât cel pentru rețelele mobile €0,0084/minut.
Și atunci, de unde pasiunea aproape perpetuă a ANCOM pentru a reduce ce este redus neglijând ce realmente ar trebui redus și care are un profund impact asupra industriei?
Incă de la lansarea operatorilor GSM în anul 1997, România a avut mari probleme în a urmări tendința Uniunii Europene de a pune pe costuri tarifele de terminare în rețelele de comunicații mobile, tarifele noastre fiind aliniate la cele din UE cu mari întârzieri.
În felul acesta, marile tarifele de terminare în rețelele mobile din România, anomalie de mult prea mult timp, au făcut ca operatorii de rețele fixe (€0,0014/minut față de €0,0084/minut), dar și unii operatori de rețele mobile să subvenționeze marii operatori de comunicații mobile mărindu-le veniturile pe seama utilizatorului final, a economie naționale. Eforturile Comisiei Europene de a pune pe costuri tarifele de terminare a dus la micșorarea acestora în ultimii ani în UE. Astfel, ANCOM stabilea noi tarife de terminare în rețelele mobile, €0,0096/minut de la 1 aprilie 2014, cu o întârziere de cel puțin 15 luni. Pe lângă marea întârziere a punerii pe costuri a tarifelor de terminare in rețelele mobile, adică venituri mărite pentru marii operatorii de rețele mobile încă minim 15 luni, ANCOM s-a lăsat convinsă de marii operatori să pună tarife de terminare mai mari decât în țările vest europene, €0,0096/minut, mult prea mari pentru România, neglijând astfel diferențe de dezvoltare economică care se regăsesc și în structura costurilor serviciilor (cheltuieli operaționale mai ales) dar și în puterea de cumpărare a românilor. Ținând seama de dezvoltarea economică, România ar fi trebuit să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețelele mobile din UE.
Situația persistă și în anul 2019! Cu un tarif de terminare de €0,0084/minut România este peste media UE, deși din punct de vedere macroeconomic (PIB, salariu mediu, putere de cumpărare, etc.) este la coada UE
În felul acesta se continuă subvenționarea marilor operatori de comunicații mobile de către restul operatorilor și cheltuieli în plus, nejustificate, pentru întreaga societate românească. Aceste cheltuieli în plus erau evaluate în anul 2013  la circa 200 milioane pe an, chiar de către AOMR!

De ce ar trebui să aibă Româna tarife de terminare în rețelele mobile  mai mari decât în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Suedia, Franța, Austria, Portugalia, Spania sau media UE28? Cu ce este România peste aceste țări? Cu salariul mediu? Nu! Cu PIB-ul? Nu! Cu puterea de cumpărare? Nu! Cheltuielile de capital în România ar putea fi cel mult la fel de mari (deși licențele de frecvențe erau până anul trecut mai ieftine la noi) în timp ce cheltuielile operaționale sunt mult mai mici în România, poate cele mai mici din UE! De ce aceste tarife? Doar pentru că Germania, ca să dau un exemplu, are tarife de terminare mai mari decât România și operatorii noștri de comunicații mobile ar fi dezavantajați? Dar românii, utilizatori ai serviciilor, nu sunt și ei dezavantajați?

Consecința indiferenței ANCOM față de tariful de terminare în rețelele mobile o regăsim și în ponderea încă destul de mare a traficului terminat în propriile rețele de telefonie mobilă și mai ales în faptul că românii încă mai au 2 sau 3 telefoane mobile conectate în diferite rețele pentru a depăși taxe vamale instituite între rețele prin acest tarif de terminare.

În 17 noiembrie 2015, la conferința internațională ANCOM 2020 - A TELECOM ODYSSEY  propuneam reducerea treptată până la dispariție a tarifelor de terminare în rețelele mobile din România, https://nicolaeoaca.blogspot.com/2015/  :
     2015 - 0,0096/minut;
     2016 - 0,0048/minut;
     2017 - 0,0024/minut;
     2018 - 0,001/minut,
     2019 - 0,0005/minut;
     2020 - 0,0000/minut 
cu scopul de a elimina problemele produse de marile tarife de terminare și de a stimula competiția.
La un moment dat se agrease ideia și se găsise și o motivație - traficul de voce este de fapt trafic de date (vocea se eșantionează și se transmite sub forma unui semnal digital într-o rețea digitală, desigur!) și tarifat ca atare - ca trafic de date!

Retincența ANCOM de ”a intra în rândul lumii (UE)” reducând tarifele de terminare în rețelele mobile la un nivel compatibil cu statutul nostru economic, mă determină să reamintesc această propunere de eliminare a tarifelor de terminare reducând treptat valoarea tarifului de terminare (0,0084/2 = 0,0042/minut pentru anul 2019), eventual și taxarea traficului telefonic ca trafic de date cu consecințe benefice pentru competiția din comunicațiile mobile, pentru întreaga societate românească (care va plăti mai puțin pentru serviciile de telecomunicații) și pentru românii utilizatori care vor plati mai puțin și vor avea doar un telefon mobil în buzunar așa cum au doar un telefon fix, dacă mai au.

Ca atare, planul de acțiuni pe 2019 al ANCOM, care urmează a se definitiva mâine 29 ianuarie 2019, ar trebui să ia în considerație în primul rând tarifele de terminare în rețelele mobile!