În atenția președintelui României, Klaus Iohannis
Aprobarea vânzării RomTelecom
- greșeala fatală a guvernului Orban!
Joi 5 Nov 2020 se anunța iminenta achiziție a fostului operator național RomTelecom de către Orange Romania, într-o tranzacție estimată la €500 milioane https://www.zf.ro/business-hi-tech/ce-castiga-orange-prin-achizitia-romtelecom-intr-o-tranzactie-de-500-19734338. Se mai spunea că statul român, care era acţionar minoritar al Telekom România, va rămâne acţionar minoritar şi în cadrul noii entităţi, alături de Orange, fără a se da detalii despre noua entitate, despre structura acționariatului.
Potrivit HotNews.ro
preocuparea de căpătâi a domnului ministru al transporturilor Lucian Bode a fost vânzarea participațiilor statului din Telekom Romania (nu cred că la altceva s-ar putea pricepe! Cel puțin așa ar rezulta din CV.). Deh, nevoia de bani a guvernului și, mai ales, lipsa specialiștilor în telecomunicații, care să-i explice efectele ”succesului demersului nostru …”.
"După cum v-am spus cu alte ocazii, gestionarea participației statului la Telekom Romnia a fost una dintre prioritățile mele. ... Vă asigur că negocierile au avansat foarte mult și într-o direcție pozitivă pentru statul român. În niciun moment nu ne-am pus problema să înstrăinăm participația minoritară în Telekom România. Vă asigur că am depus eforturi consistente și statul va rămâne în viitoarea entitate și, mai mult decât atât, va avea un cuvânt foarte important de spus (probabil bonjour !, după experiența ultimilor ani.). Sunt foarte încrezător în succesul demersului nostru, …", declara pentru HotNews.ro Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
Și se pare că a reușit în demersul dispariției operatorului Telekom! Tranzacția va duce la dispariția operatorului național, fapt unic în telecomunicațiile europene, achiziția fostului RomTelecom de către Orange Romania va fi urmată de fuziunea prin absorbție. În felul acesta va dispărea fostul operator național RomTelecom, România fiind poate singura țară din Europa care ar face acest lucru, în marea majoritate, dacă nu chiar în toate țările, operatorul național existând, în unele statul deținând un pachet minoritar important. Ar putea urma achiziția fostului Cosmote Romania de către un operator existent pe piață, RCS&RDS de exemplu, urmată tot de absorție, astfel că din fostul Telekom nu va mai rămâne nimic, crescând puternic concentrarea pieței, doar TREI operatori și astfel domnul ministru poate spune ca a reușit în demersul de a face dispărut operatorul Telekom, de a concentra piața.
Care ar fi problemele și riscurile asociate vânzării Telekom Romania?
1. Concentrare puternică și ireversibilă a pieței
Vânzarea întregii afaceri Telekom România (comunicații la punct fix și la punct mobil) unui singur cumpărător, altul decât operatorii prezenți pe piața nostră, nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acționariatului, rămânând tot patru operatori de comunicații. Conform https://nicolaeoaca.blogspot.com/ din 4 dec 2019, foarte, foarte periculoasă este ”vânzarea pe bucăți” - afacerea de comunicații fixe, RomTelecom, către Orange România și afacerea de comunicații mobile, Cosmote Romania, unui operator de comunicații mobile din România: RCS&RDS, de exemplu. O astfel de vânzare ar duce la dispariția de pe piață a unui operator de comunicații, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone și RCS&RDS.
S-ar crea o concentrare puternică pe piața ”telecomunicațiilor”, care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a prețurilor. Cu efecte ireversibile! După achiziție și fuziune prin absorbție, ar putea urma, pe termen mediu (doi, trei ani), creșteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicații la punct fix și mobil, care dacă nu vor fi însoțite de creșteri la fel de serioase ale salariilor vor afecta societatea românească consumatoare de servicii de telecomunicații. Aceste creșteri vor alimenta inflația.
2. Patru operatori - cifra minimă pentru o competiție decentă
In tările vest europene sunt de regulă patru operatori. Sunt țări care au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă și unde foarte greu a intrat al patrulea. Franța are patru operatori, prin intrarea Iliad, intrare târzie (2012) și dificilă din cauza opoziției operatorilor existenți. În anul 2004, Franţa avea una dintre cele mai mici densităţi ale telefoniei mobile din vestul Europei, 70%, o piaţă cu trei operatori: Orange (cca ½ din utilizatori), SFR (cca 1/3) şi Bouygues. Conform Financial Times din 14 iulie 2004, piaţa franceză era într-un “echilibru stabil, dacă nu chiar un cartel”, astfel că autoritatea de reglementări a amendat cei trei operatori cu peste €600 milioane pentru dominare colectivă și a demarat preparativele pentru introducerea operatorilor de rețele mobile virtuale. Problema competiției s-a rezolvat însă mai târziu, în anul 2012, numai după intrarea Iliad, un fel de RCS&RDS francez!
Germania a avut șase operatori după licitația 3G din anul 2000, acum au ramas doar patru. Patru sunt și in Anglia, deși în anul 2000 s-au acordat cinci licențe 3G.
Patru este o cifră minimă pentru o competiție oarecum decentă (indexul Herfidhal Hirschman cere șase operatori!) și nu ar trebui sa renuntam la ea, deși unii operatori din Europa doresc concentrarea pietei. Pentru a înțelege ce ar putea urma prin dispariția unui operator, să ne aminitm ce a insemnat pentru competiția din Romania intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, dupa acordarea licenței 3G în 2006: cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor.
Ce ar trebui făcut? Decizia asupra aprobării vânzării deținerilor OTE din România ar trebui luată NUMAI după ce se PRIMEȘTE și OFERTA DE VÂNZARE a fostului COSMOTE ROMÂNIA. Și să se aprobe doar dacă se asigură existența în continuare a PATRU operatori de comunicații mobile în România. Ambele oferte ar trebui analizate împreună.
3. Dispariția operatorului național
Vânzarea ”pe bucăți” a operatorului Telekom Romania ar duce la dispariția operatorului național, fapt unic în telecomunicațiile europene. Achiziția fostului RomTelecom de către Orange Romania va fi urmată de absorbție, iar achiziția fostului Cosmote Romania de către un operator existent pe piață, RCS&RDS de exemplu, ar fi urmată tot de absorbție. În felul acesta ar dispărea fostul operator național RomTelecom, România fiind poate singura țară din Europa care ar face acest lucru, în marea majoritate, dacă nu chiar în toate țările, operatorul național existând, în unele statul deținând un pachet minoritar important.
4. Tentația vânzării deținerilor statului român
Situația financiară delicată prin care trece România (guvernul se împrumută aproape lunar pentru a face față plăților), poate tenta guvernul să vândă. Sau, poate că vânzătorii prezintă și ideia vânzării unei părți din pachetul deținut de statul român tocmai pentru a-i tenta cu banii obținuți din vânzare, știind cât de mare este nevoia de bani a guvenului. Ieșirea completă a statului din structura acționariatului ar fi un caz aproape singular în Europa (parcă în Bulgaria s-a mai intâmplat), în țările dezvoltate (Franța, Germania, ...) statul deținând un pachet minoritar important în fostul operator național, care, întâmplător sau nu, are o poziție puternică pe piață.
Vânzarea unui părți din pachetul de 45,99% deținut de stat în RomTelecom nu este recomandată din cauza valorii mici a operatorului. Ținând seama de rezultatele la 6 luni din 2020, EBITDA=€70 milioane pentru Telekom Romania, valoarea Telekom România ar fi mică în acest moment - circa €1 miliard (?). Dacă pentru RomTelecom se va plati €500 milioane (pentru 100% din companie?), valoarea Cosmote Romana ar putea fi de circa €400 milioane luând în considerare veniturile din 2019. Acesta ar fi alt motiv pentru ca guvernul să nu vândă și un motiv pentru cumpărători să cumpere.
5. Tentația cumpărării Telekom România de către statul român! A naționalizării!
Valoarea de piață scăzută a grupului Telekom România (circa €1 miliard (?) din care valoarea nedeținută de statul român reprezinta circa două treimi - €650 milioane) ar putea să tenteze guvernul român să cumpere restul de acțiuni pe care nu le deține. Să naționalizeze operatorul și să-l revândă mai tâziu!
O primă problemă ar fi banii - de unde bani pentru achiziție, investiții, de vreme ce guvernul nu are bani pentru cheltuielile planificate? Dar, s-ar putea rezolva: băncile dau bani pentru planuri de afaceri lucrative.
O a doua problemă, mult mai dificilă: ar fi în stare guvernul român să administreze operatorul național și să-l facă profitabil, interesant? Să reușească unde nu a reușit Deutsche Telekom? Experiența de până acum (guvernanții au trimis în consiliul de administrație Telekom Romania clientelă politică, fără expertiză) mă face să fiu sceptic. Oportunitatea există, dar o va folosi guvernul?
Ce ziceți domnule ministru Lucian Bode, sunteți foarte încrezător în succesul acestui demers ? Este un pic mai complicat decât vânzarea, dar satisfacția succesului ar fi mult mai mare...
5. Achiziția RomTelecom de către Orange România, consolidează o poziție dominantă. NU AR TREBUI APROBATĂ!
Tranzacția va duce la formare unei companii cu o poziție dominantă pe piață - circa 50% din venituri!
Sursă: ANCOM
În anul 2019 Orange România a avut o cifra de afaceri de 5,826 miliarde lei și venituri de 5,951 miliarde lei în timp ce RomTelecom a avut o cifra de afaceri de 2,814 miliarde lei și venituri de 3,212 miliarde lei. În același an 2019 ANCOM anunța venituri de 16,48 miliarde lei din telecomunicații, astfel că noua companie ar avea o cotă de piață de (5,951+3,212)/16,48= 55,6%, având o poziție de piață mai mult decât dominantă, poziția dominantă începând la 40%. (Dacă am lua în considerație cifra de afaceri cota de piață ar fi mai mică - 52,4%!). O astfel de tranzacție este un caz tipic de consolidare NEPERMIS a unei poziții dominante și nu ar trebui să fie aprobată de autorități - ANCOM, Consiliul Concurenței. Sperăm ca acestea să-și facă datoria și să nu aprobe consolidarea reparând astfel greșeala guvernanților.
De regulă în cazul unor achiziții și fuziuni între mari companii se cere acordul statului în care opereaza entitatea achiziționată, sau chiar al Comisiei Europene. În cazul nostru, va trebui să se ceară mai întâi aprobare de la autoritățile competente naționale: Consiliul Concurenței, ANCOM, dar și de la guvern, care deține un pachet important de acțiuni (45,99%) din RomTelecom și indirect și în Cosmote Romania (30%) și care are preemțiune în cazul vânzării. Guvenul ar trebui să se asigure că prin vânzare nu se vor produce perturbări competiționale, concentarea pieței.
De la guvern nu mai am speranțe, astfel că speranțele se îndreaptă către autoritățile din România și de la Bruxelles să blocheze o tranzacție care ar consolida o poziție dominantă.
Domnule președinte Klaus Johannis, nu permiteți distrugerea competiției în telecomunicațiile noastre prin vânzarea RomTelecom. Domnule președinte, sper să nu rămâneți în istorie ca girantul dispariției operatorului național, contribuind ireversibil la slăbirea compețiției și la creșterea tarifelor, în detrimentul românilor consumatori de servicii de telecomunicații. Deoarece guvernanții nu înțeleg ce fac, efectele greșelii, vă rog să le cereți consilierilor dumnevoastră să le explice. Știu că guvernul are mare nevoie de bani, dar pentru ”cârpirea prezentului” nu sacrificați ireversibil viitorul!
În mod normal o astfel de tranzacție nu ar trebui aprobată!
Dr. Nicolae Oacă
PS. Analiza a fost scrisă înainte de publicarea comunicatelor companiilor OTE și Orange. Voi reveni cu o nouă analiză în urma studierii acestor comunicate. La o primă vedere se pare că statul român, prevalându-se pe dreptul de preemțiune, ar trebui să cumpere pachetul de 54,01% din RomTelecom în condițiile convenite și la prețul convenit de €268 milioane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu