Impactul întâzierii implementării tehnologiei 5G
asupra economiei naționale
În analizele mele asupra neputinței României de a implementa tehnologia 5G am avut în vedere, preponderent, impactul asupra ”telecomunicațiilor”. Unul dintre ultimele obstacole în calea tehnologiei 5G este ”legea 5G” prezentată în 4 august 2020 care a condus la eșecul licitației din acest an. Acest proiect de lege, care prevede, în premieră, autorizarea furnizorilor de echipament de rețea, deși nu are în vedere un anumit furnizor de echipament, vizează evident fabricanții chinezi. După cum spuneam am analizat efectele interzicerii fabricaților chinezi preponderent asupra pieței telecomunicațiilor - miza interzicerii fabricanților chinezi fiind de circa €1miliard, cheltuieli in plus pe care trebuie să le suporte în primă instanță operatorii de comunicații mobile, care evident se vor transfera consumatorilor, societății.
La acestea, spuneam că se mai adaugă intârzieri în implementarea și adoptarea tehnologiei 5G, în digitalizare și impact asupra economiei fără a încerca o evaluare a acestui impact.
Un recent studiu, octombrie 2020, efectuat de firma de consultanță Assembly
https://www.assemblyresearch.co.uk/press-comments/romania-5g-delay
a sugerat ideia de a lua în considerare și impactul întârzierii implementării tehnologiei 5G asupra economiei naționale.
- Strategia 5G pentru România
https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/Strategia-5G.pdf
Studiul Assembly analizează acest impact pe baza Strategiei 5G pentru România, care propune ca în orizontul anului 2025 în România să beneficieze de acoperire cu servicii 5G:
§ toate centrele urbane funcționale, adică 54% din populație, sau circa 11 milioane locuitori
§ neîntreruptă pe întreaga lungime a autostrăzilor, drumurilor expres și căilor ferate modernizate, finalizate la data adoptării prezentei; (Care căi ferate modenizate?)
§ aeroporturile internaționale, porturile maritime și fluviale, acoperite indoor și outdoor în scenariul de comunicații tip mașină;
§ primele 10 parcuri industriale din România (din punct de vedere al cifrei de afaceri), acoperite indoor și outdoor în scenariul de comunicații tip mașină.
Beneficiile implementării tehnologiei 5G estimate în Strategia 5G pentru România sunt:
- €4,7 miliarde și crearea a peste 252.000 locuri de muncă, prin efectele de multiplicare;
- ”transformarea mijlocită de investițiile în IoT și digitalizarea industrială în România vor aduce creșteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la US$3,7 miliarde în 2020 la US$9 miliarde în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026”.
Aceste obiective erau propuse în vara anului 2019 sub spectrul OUG114/2018 și în plin proces de pregătire a licitației 5G, care trebuia să aibă loc spre finele anului trecut. Licitația a fost amânată pentru anul 2020, pentru ca ”legea 5G” să provoace o nouă amânare, sine die. Prin aceste amânări succesive este evident că termenele propuse nu mai sunt de actualitate.
2. Concluziile studiului Assembly
Studiul Assembly, pornind de la obiectivele impuse prin Strategia 5G pentru România, pune în evidența efectele, pierderile pe care economia națională le-ar suferi în eventualitatea interzicerii fabricanților chinezi și a înlocuirii în cinci ani a echipamentelor instalate de aceștia:
- trei ani întârziere în dezvoltarea tehnologiei 5G, ținând seama că termenele pentru înlocuirea echipamentelor instalate sunt similare cu restricțiile din Marea Britanie. Întârzierea va avea impact asupra eficienței industriei, competitivității globale, beneficiiilor economice asociate tehnologiei 5G
- instalarea tehnologiei 5G va încetini, astfel că este posibil ca economia să rateze beneficiile tehnologiei 5G în anii 2022, 2023 și 2024, operatorii trebuind să încheie acorduri de aprovizionare cu alți furnizorii. Este posibil să apară deteriorări pe termen lung a poziției globale a României, avându-se în vedere, cred, digitalizarea, clasamentul DESI.
- €2,56 miliarde pierderi pentru întreaga economie, în condițiile menționate: trei ani întâziere, pierderea beneficiilor economice asociate tehnologiei 5G în anii 2022, 2023 și 2024. Din cele €2,56 miliarde, €1,41 miliarde reprezinta pierderi strategice, operaționale, beneficii pentru consumatori și terțe părți pe verticale cheie precum auto, asistență medicală, transporturi, utilități. Restul de €1,15 miliarde reprezinta beneficii pierdute de societate, mediu și productivitate.
- Dacă perioada în care ar trebui eliminat echipamentul instalat de fabricanții chinezi ar scădea, se poate presupune că ar crește costul înlocuirii echipamentului dar și întârzierea dezvoltării tehnologiei 5G. Orice întârziere suplimentară în dezvoltarea tehnologiei 5G va avea ca efect reducerea în continuare a beneficiilor economice ale acesteia.
- €2 miliarde costul înlocuirii echipamentului déjà instalat de fabricanții chinezi.
3. Comentarii la studiul Assembly
În graficul de mai jos, cu albastru este prezentată evoluția beneficiilor economice rezultate în urma introducerii tehnologiei 5G conform studiului Assembly, totalul fiind însă de €4,3 miliarde și nu €4,7 miliarde cât prevede Strategiei 5G pentru România. Pierderile pentru cei trei ani de întârziere 2022, 2023 și 2024, sunt figurate cu roșu și totalizează €2,56 miliarde, potrivit Assembly. Pentru un total de €4,7 miliarde aceste pierderi pentru întreaga economie ar fi de €2,8 miliarde.
Ținând seamă de faptul că primele lansări comerciale de servicii 5G au avut loc în anul 2019 (Vodafone, RCS&RDS și Orange) este greu de crezut că pentru cei trei ani menționați, 2022, 2023 și 2024, nu vor fi beneficii economice. Operatorii vor fi preocupați de înlocuirea echipamentului instalat de furnizorii chinezi (€2 miliarde, 5 ani, 4 operatori) astfel că vor investi mai puțin în dezvoltarea rețelelor 5G, totuși, vor continua, la un ritm scăzut, dezvoltările 5G începute, stimulat și de cererea de servicii din perioada postcriza sanitară.
Cum unii dintre operatori ar putea închide rețelele 3G (În mai 2016, grupul Vodafone anunța inchiderea în anul 2020 a rețelelor sale 3G din Europa - terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013 - astfel că va închide și rețeaua 3G din România), costul înlocuirii echipamentului instalat de furnizorii chinezi de €2 miliarde ar putea fi mai mic. Mai mult, s-ar putea ca forțarea operatorilor de a înlocui echipamentul furnizat de fabricanții chinezi să-i determine pe aceștia să închidă rețelele 3G (2G ?) mai repede decât au planificat pentru a reduce aceste costuri și a elibera spectrul din banda de 2,1MHz.
De menționat că ANCOM urma să acorde la licitația 5G spectru în cinci benzi de frecvențe dintre care doar două, 700 MHz și 3,4-3,8GHz, sunt benzi 5G, nu cinci conform Assembly, restul de trei reprezintă spectrul rămas de la licitația 4G, care, desigur, poate fi folosit și pentru tehnologia 5G.
Ar mai fi de spus că nu cred că cifrele prevăzute în Strategia 5G pentru România (€4,7 miliarde beneficii, etc.) ar fi rezultatul gândirii vreunei somități economice din guvernarea anterioară, ci, probabil, au fost determinate din evaluările făcute la nivel european (€113 miliarde) și corelat cu ponderea economiei noastre. Ca atare, ar trebui privite cu oarecare rezerve. Sau, recalculate !
4. Ce ar trebui făcut?
România, și nu numai ea, se află într-o criză economică provocată de criza sanitară - PIBul a scăzut puternic -10,5% în trimestrul II 2020 față de același trimestru din anul 2019, și probabil că scăderea va continua, economia intrând în recesiune. Ca atare guvernanții ar tebui să caute surse, soluții pentru creștere economică. Pe de altă parte ”telecomunicațiile” au fost privite mereu drept motor de creștere economică, existând o relație între penetrarea Internetului și creșteraa PIB-ului, și, în ultima vreme, și de digitalizare, mai ales prin tehnologia 5G.
În plus, pandemia de coronavirus a prefigurat o nouă economie, societate - digitală: lucrul de acasă, educație online, telemedicină, relaționare online cu autoritățile, etc. în care noile rețele 5G vor avea un rol important, constituind suportul și stimulatorul acestor activități.
Ca atare, guvernații ar trebui să profite de oportunitatea numită tehnologia 5G (investiții: €1 miliard/rețea, noi servicii, digitalizare, etc.) pentru a încerca să oprească declinul economic și să construiască un plan de redresare economică pornind de la aceasta.
Ce ar trebui făcut ?
Reînființarea ministerului ”telecomunicațiilor” pentru depășirea blocajului (tehnologia 5G, etc.), accelerarea digitalizării și creștere economcă.
Din noiembrie 2019 ”telecomunicațiile” românești nu mai sunt guvernate, problemele majore fiind blocate. Este evident rezultatul lipsei unei voci puternice și argumentate a telecomunicațiilor la masa guvenului, a unui ministru al telecomunicaților!
Strategia 5G pentru România ar trebui rescrisă, adaptată condițiilor actuale.
Astăzi, spre finele anului 2020, Strategia 5G pentru România se află în aceiași formă de acum un an și jumătate. De atunci multe s-au schimbat (nu și strategia !), mai ales contextul în care aceasta a fost elaborată - atribuirea de frecvențe pentru comunicații mobile (5G, 3G) era privită atunci doar ca o modalitate de a aduce bani la buget - €1 miliard (5G), respectiv €2 miliarde (3G).
În România aflată în criză economică indusă de criza sanitară, tehnologia 5G trebuie privită ca o posibilitate de reducere a decalajului digital, de salt digital al țării noastre (a se vede DESI2020), de creștere economică. Ca atare Strategia 5G pentru România ar trebui să aibă în vedere stimularea adoptării noi tehnologii cât mai repede.
Eliminarea blocajelor din calea tehnologiei 5G
Am în vedere, în primul rând, retragerea proiectului de ”lege 5G” pentru reconciliere cu piața ”telecomunicațiilor”. La fel ca anul trecut, când după retragerea prevederilor ”telecom” din OUG114/2018 a urmat reconcilierea guvernanților cu piața, și în acest an va urma detensionarea relațiilor retrăgând proiectul de lege 5G. Aceasta ar trebui însoțită de soluționarea problemei securității noilor rețele 5G, o soluție fiind prezentată în 8 octombrie 2020 pe blogul meu https://nicolaeoaca.blogspot.com/.
Apoi, rezolvarea problemei autorizării construirii infrastructurii - ghișeul on-line unic pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele 5G fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! (Experiența RoNet!) Conform documentației licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri (antene) pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care nici Strategia 5G pentru România și nici actuala guvernare nu le-a avut în vedere. A se vedea analiza mea din 25 septembrie 2020 publicată la https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-10-05T16:31:00%2B03:00&max-results=7
Stimularea adoptării/implementării tehnologiei 5G
Este vorba, în primul rând, despre condiții atractive pentru cumpărătorii noilor licențe de frecvențe: prețuri de pornire atractive, adecvate reducerii decalajului digital, care să ”scoată” România din coada clasamentului DESI. De exemplu, oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce un salt digital; plata taxelor de licențiere în timp rezonabil, câțiva ani, dacă totuși licențele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea și adoptarea rapidă a tehnologiei; tarife de utilizare a spectrului rezonabile - reduse la jumătate (Deși au fost reduse tarifele pentru unele benzi de frecvențe și mărite pentru altele, noile tarife propuse sunt prea mari alimentând în continuare excedentul bugetar al ANCOM.)
Apoi, stimularea adoptării serviciilor 5G. Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) din cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G și reducerea decalajului digital. Strategia 5G trebuie pentru România trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor propuse de tehnologia 5G în toate entitățile de stat pentru creșterea eficienței, și transformare digitală.
În fine, este vorba despre stimularea proiectelor pilot bazate pe tehnologia 5G. Strategia 5G trebuie pentru România ar trebui să prevadă stimularea de proiecte pilot pe baza noii tehnologii 5G (oraș inteligent, sănătate, transport, etc.), susținute financiar de către guvern cum se obișnuiește prin alte țări.
Dacă aceste probleme se vor rezolva rapid (ianuarie-februarie 2021) am putea avea licitație 5G în prima parte a anului 2021 și premize pentru o implementare de succes a noii tehnologii, evitând, astfel, pierderile menționate mai sus.
Dr. Nicolae Oacă
