joi, 31 martie 2016

Ștefan Slavnicu nominalizat la premiul pentru 
cel mai bun director executiv tehnic al anului

Mobile Europe a publicat profilul lui Ștefan Slavnicu, director executiv tehnic Orange Romania,
nominalizat la premiul pentru cel mai bun CTO al anului.
Sunt prezentate realizările tehnice ale operatorului Orange Romania și care i se pot atribui - rețeaua LTE cu cea mai mare acoperire și viteză din România, voce peste LTE și peste WiFi, rețeaua de acces radio, etc., rezultate care mențin operarorul Orange România lider al pieței noastre.
Acesta se afla în competiție pentru premiu cu Bruno Jacobfeuerborn, Deutsche Telekom și  Andrei Ushatskiy, MTS.
După știința mea este pentru prima dată când un român, executiv de top din piața noastră, este nominalizat la un astfel de premiu.
Rezultatul urmează a fi anunțat pe 6 aprilie 2016.

vineri, 25 martie 2016

Accesul de bandă largă în obligația de serviciu universal!

In 23 martie 2016, Departamentul pentru Cultură, Media și Sport din Marea Britanie lansa o consultare publică
cu scopul de a-i da Secretariatului de Stat puterea explicită de a introduce accesul de bandă largă în obligația de Serviciu Universal și cerând în același timp autorității de reglementare, Ofcom, să revizuescă obligația de Serviciu Universal pentru a se asigura că în viitor va continua să reflecte nevoile de conectivitate.
Consultarea explică raționamentul guvernului pentru introducerea accesului de bandă largă în serviciul universal, măsurile care se propun a fi introduse în legislație și foaia de parcurs pentru realizarea acestui proiect.
Acest demers urma anunțului premierul britanic David Cameron din noiembrie 2015 referitor la faptul că Guvernul intenționează să introducă accesul de bandă largă în serviciu universal pentru a oferi oamenilor dreptul de a solicita o conexiune în bandă largă la prețuri accesibile, la o viteză minimă, de la un furnizor desemnat, la un cost rezonabil .
Pe lângă legislația primară care să permită introducerea unui serviciu universal de bandă largă, va fi afectată și legislația secundară pentru a stabili domeniul de aplicare, inclusiv cerințe și îndrumări pentru definirea serviciului universal specific, pe care Ofcom ar fi responsabil de punere în aplicare.
DCMS nu propune să specifice o viteză minimă, calitate și alte criterii detaliate în legislația primară, ci în legislația secundară, care poate fi mai ușor revizuită și prin urmare pare mai adecvată pentru a specifica nivelul minim al serviciului. Viteza minimă inițială pentru serviciul universal se propune a fi de 10 Mbps, valoare ce satisfce nevoile digitale ale unei gospodării tipice. Viteza urmează a fi crescută ulterior. Ofcom susține această abordare.
.
Consultarea publică se va desfășura până 18 aprilie 2016, DCMS căutând puncte de vedere din industria comunicațiilor electronice și ale clienților rezidențiali și afaceri.

În anul 2016, conform https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi, Marea Britanie era a șasea din punctul de vedere al conectivității cu un index de 0,72, față de 0,7 și locul 4 în anul 2015. România avea în 2016 un index pentru conectivitate de aproximativ 0,5.


Într-o țară cu o bună penetrare a Internetului, evoluția conectivității din ultima vreme pare a fi fost îngrijorătoare pentru guvernanți, creștere mai mică decât alte țări de frunte din UE, de vreme ce primul ministru britanic a intervenit public, dovedind că înțelege rolul de motor al dezvoltării economice pe care îl are accesul de bandă largă. 

România
În România avem o situație paradoxală - viteze foarte mari de acces și utilizare redusă a Internetului, explicabilă prin faptul că circa 46% din populație locuiește în mediul rural. Astfel, România este una dintre ultimele țări din UE (penultima în anul 2015, conform CE) în privința utilizării Internetului. Cum nu viteza foarte mare crește PIBul, ci penetrarea, utilizarea Internetului de cât mai mulți locuitori pentru a dezvolta afaceri (creșterea utilizării Internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu 1,5%) avem încă o explicație a dezvoltării noastre economice. Introducerea accesului de bandă largă în sfera serviciului universal însoțită de măsuri pentru creșterea adopției ar putea accelera utilizarea Internetului pentru dezvoltarea afacerilor locale, premiză pentru creștere economică.

ANCOM are datoria administrării serviciului universal, care pare a nu se mai exercita din  2009, de când a fost abrogată vechea strategie care consta în construirea de telecentre dotate cu telefon, internet cu viteză mică, fax, PC în localităţile fără acces la reţelele de telecomunicaţii, până atunci fiind instalate 633 telecentre cu costuri de €7 milioane. Noua strategie prevede acces la serviciul universal numai la cerere. Astăzi în sfera servicului universal intră, printre altele, accesul la un post telefonic și la Internet de mică viteză, iar introducerea accesului de bandă largă în sfera serviciului universal ar implica costuri suplimentare care ar trebui decontate furnizorilor de serviciu universal, costuri care ar urma să fie suportate de către operatorii de comunicații electronice și de aici entuzismul acestora din urmă de a mai plăti o taxă în plus într-o piață românească cu destule taxe (taxa pe stâlp, care încă nu a fost eliminată) și care pare a începe să-și revină după o lungă recesiune începută în anul 2009.

Ce ar trebui să se întâmple în România? Primul ministru să declare că vrea introducerea accesului de mare viteză în obiectul serviciului universal, precum premierul David Cameron din Marea Britanie? Greu de crezut în an electoral și într-un mandat cu durată foarte limitată. Primul ministru ar putea înțelege rolul de motor al dezvoltării unei economii moderne al accesului de mare viteză, însă preocupările acestuia par mai degrabă legate de o echilibristică de supraviețuire pe fondul unor măsuri reformatoare dar nu și pentru comunicații electronice. Și nici partidele politice nu ar putea fi prea doritoare să ofere românilor acces la Interent în an electoral .... Să declare ministrul comunicațiilor că solicită introducerea accesului de mare viteză în obiectul serviciului universal, ca în Marea Britanie? Deasemenea, greu de crezut într-un mandat cu durată foarte limitată, fără presiuni politice deosebite însă, în care se administrează activitatea de zi cu zi fără inițiative cu impact asupra viitorului comunicațiilor electronice și al economiei naționale.

duminică, 13 martie 2016

Operatori de turnuri în România?

Potrivit Mobile World Live din 11 martie 2016,
Deutsche Telekom examinează posibilitatea ”externalizării” a unei părți a infrastructurii, inclusiv turnurile pentru rețelele de comunicații mobile. Printre opțiunile considerate se numără separarea sau oferta publică intițială, valoarea activelor considerate fiind de ordinul miliardelor de dolari.
Discuțiile sunt în fază incipientă, nefiind luată nicio decizie, operatorul monitorizând și mișcările competitorilor săi. Unul dintre aceștia, Telefonica a înființat o companie, Telxius, în care a transferat infrastructura sa. Sunt măsuri luate în vederea reducerii cheltuielilor și a creșterii lichidităților, numerarului companiilor.
Ar fi posibile astfel de măsuri și în România? Operatorii noștri au întreprins deja unele acțiuni pentru reducerea cheltuielilor - externalizarea operării unor părți ale rețelelor, tonul fiind dat de fostul Romtelecom în anul 2010, apoi Romtelekom împreună cu Cosmote în anul 2014, la ambele contracte partener fiind Ericsson, Orange în anul 2014 partener fiind tot Ericsson și Vodafone în anul 2012 partener Huawei. Aceste măsuri au dus la externalizarea operării unor părți ale rețelelor și la transferul personalului aferent și chiar și la operațiuni legate de site-uri, turnuri, toate pentru o perioadă determinată.
Însă niciunul dintre aceste contracte nu a avut în vedere numai externalizarea rețelei de turnurile și site-uri pentru comunicații mobile, semn că piața noastră este încă profitabilă, nenecesitând și alte reduceri de costuri sau că operatorii noștri consideră acoperirea, prin rețeaua proprie de turnuri și siteuri, un atu competițional strategic. Vânzarea turnurilor și site-urilor către un operator de turnuri nu este luată în considerație de către marii noștrii operatori (Orange și Vodafone) poate și pentru faptul că, în plus, lichiditățile nu sunt o problemă pentru acestea. Însă, nu acesta este cazul operatorului Telekom Mobile și poate că dacă ceva se va întâmpla în Germania, s-a putea întâmpla și în România..
În fine, un ultim motiv care poate explica de ce operatorii noștri de comunicații mobile nu au înstrăinat turnuri și siteuri, ar fi lipsa unui operator de turnuri în România.
Spuneam, acum mai mulți ani, că S.N.Radiocomunicații ar fi putut forma un operator de turnuri având personal calificat și expertiză, care ar fi putut fi desprins din compania mamă împreună cu unele active și că ar fi  putut atrage, ulteror, în structura acționarului un operator de turnuri cu anvergură internațională. Însă, acționarul operatorului s-a mulțumit sa privească la activitatea curentă - rețeaua WiMAX, eșecul treceri la televiziunea digitală terestră, care a dus România în situația de a nu respecta un acord internațional, etc.

Un operator de turnuri mai are și avanatajul că pe lângă costurile mai mici cu operarea turnurilor pentru operatorii de rețele mobile mai crează și premizele unei rețele naționale optime, cu un număr minim de turnuri care să deservească mai mulți operatori, dacă și alți operatori decid să-și vândă turnurile. Am putea avea astfel și un mediu mai puțin afectat de construcții metalice.  

miercuri, 9 martie 2016

Acordul Telekom-Orange, sau 
active strategice contra active deținute!

Prin comunicatul din 16 februarie 2016, Telekom Romania anunța încheierea unui acord de ”roaming național cu Orange România, în urma căruia clienții Telekom Romania vor putea utiliza rețeaua Orange 4G/4G+", dând la schimb "acces la rețeaua fixă urbană de fibră optică”. Acordul permitea operatorului Orange să intre pe piața serviciilor de comunicații fixe și să ofere clienților săi Internet fix de mare viteză, precum și servicii TV îmbunătățite.  
Intervențiile oficialilor Telekom veneau să dea asigurări că în urma acestui acord Telekom își va întări poziția pe piață. Ultima intervenție, prezentată în Ziarul Financiar din 8 martie 2016,
era făcută de personalități de marcă al operatorului OTE. Michael Tsamaz, director executiv OTE, se așteptă la o îmbunătăţire a rezultatelor Telekom la finele acestui an. ”Ne aşteptăm de asemenea ca veniturile să înceapă să înregistreze beneficii de pe urma cooperării cu Orange România“, declara şi Babis Mazarakis, directorul financiar grup OTE.

Ce a oferit RomTelekom?  Rețeaua de acces ”fix” la abonat, activ strategic pe care Orange nu l-ar putea avea!
În acest acord RomTelekom oferă un activ strategic - rețeaua sa de acces la punct fix - activ pe care Orange România probabil nu l-ar putea avea vreodata, decât printr-o achiziție (puțin probabil). Construirea ar cere mult timp, bani, etc. RomTelekom are o rețea de comunicații fixe cu acoperire națională este adevarat construită pe baza cablului simetric cu fire de cupru în zona de acces, dar la care în ultimii ani perechea simetrică este înlocuită tot mai mult cu fibra optică, operatorul având în plan să conecteze până la finele acestui an 2 milioane de locuințe cu fibră. Dar și restul rețalei, cu cablu simetric în rețeaua de acces, poate fi folosită pentru transmisii de date folosind tehnologii DSL, cum are de gând grupul Telekom să facă în alte țări. „În România vom înlocui reţeaua veche de cupru cu una de fibră optică, în timp ce în alte ţări am decis să implementăm o tehnologie care permite îmbunătăţirea serviciilor de date prin liniile de cupru. În mod specific, în România avem în plan 2 milioane de gospodării acoperite de reţeaua de fibră optică până la sfârşitul acestui an“, declara Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Barcelona în 22 februarie 2016.

Ce a primit Telekom? Aces la rețeaua LTE a operatorului Orange
Potrivit comunicatului ”acordul de roaming național dintre Telekom Mobile și Orange România acoperă serviciile de date 4G și 4G+, precum și serviciile de voce prin intermediul rețelei LTE, oferind clienților Telekom o experiență superioară în utilizarea serviciilor de broadband mobil. Acest lucru va fi posibil prin utilizarea rețelei Orange 4G/4G+, care acoperă 72% din populație la nivel național și 96% din populația urbană”. Era o recunoaștere a faptului că fostul Cosmote România nu a investit în rețeaua LTE !

De ce s-a ajuns aici? Investiții insuficiente în comunicații mobile
Să amintim că la licitația organizată de ANCOM în 2012, Cosmote a fost singurul dintre marii operatori care a cumpărat doar un bloc de 2x5 MHz în banda de 800MHz, (Orange și Vodafone au cumpărat blocuri de 2x10 MHz). Chiar și în aceste condiții, investițiile Telekom Mobile în rețeaua LTE au fost insuficiente, astfel că acoperirea rețelei LTE și viteza nu se compară cu cele ale primilor doi operatori. Din acest motiv Telekom Mobile a raportat scăderi ale numărului de SIMuri vândute și scăderea ușoară a venitului și în anul 2015 în timp ce Orange și Vodafone raportau, în 2015, creșteri ușoare după mai mulți ani de scăderi ale veniturilor.

Comunicațiile mobile produc 2/3 din veniturile telecomunicațiilor românești
În ultimii ani comunicațiile mobile au ajuns să producă circa două treimi din veniturile totale ale telecomunicațiilor românești, astfel că prezența pe această piață (rețea LTE cu acoperire și viteză mare) este o condiție obligatorie pentru un mare operator. Desigur că și rețelele de comunicații fixe sunt importante (accesul la internt de mare viteză, mai ales) în competiția pentru a oferi pachetul maxim - dublu triplu plays (2x3 servicii) - dar grosul veniturilor vine din comunicațiile mobile, care le substituie tot mai mult pe cele fixe. Pentru a fi prezent cu succes pe această piață Telekom trebuia să investească în primul rând în comunicații mobile - LTE.   

Investiția in rețeaua LTE tot trebuia făcută!
Dacă Telekom avea ambiția să fie un competitor de frunte pe piața noastră, cum este în multe alte țări, trebuia să investească, în primul rând, în rețeaua de comunicații mobile. Trebuia să fi achiziționat două blocuri de 2x5 MHz în banda de 800MHz și, mai ales, trebuia să fi investit în dezvoltarea acoperirii rețelei LTE și a vitezei oferite. În felul acesta nu era nevoie să semneze acordul cu Orange cedând accesul la un activ strategic.
Investiția în rețeaua LTE tot trebuia făcută, iar dacă se făcea la timp se evita acest acord.
  
Efectele contractului Telekom - Orange: Întărirea poziției operatorului Orange!
Pentru a compensa calitatea mai slabă a serviciilor de comunicații mobile Telekom a oferit cel mai de preț activ al său, rețeaua sa de comunicații fixe, activ stratregic pe care Orange, foarte probabil, nu l-ar putea avea niciodată, contra accesului la un activ pe care îl are și în care a neglijat să investească - rețeaua de comunicații mobile. Pentru cinci ani!!! 
Orange va putea oferi, timp de cinci ani, pachetul maxim de servicii - dublu triplu play - cu Internet fix de mare viteză. S-au creat astfel premizele ca, pe termen mediu, să asistăm la detașarea operatorului Orange România în fruntea clasamentului pe venituri ca urmare a acestui schimb avantajos de active, Orange având o structură de clienți mai eficientă (clienți cu abonamente, clienți companii, etc.) care ar adăuga la serviciile cumpărate și Internetul de mare viteză.

Acum ceva vreme Deutsche Telekom și France Telecom/Orange creeau Everything Everywhere în Regatul Unit al Marii Britanii. Să fie oare acest acord dintre Telekom și Orange începtul unui Everything Everywhere românesc?  

marți, 1 martie 2016

MobilPRO – Inovare si Mobilitate este un concurs anual de idei si aplicatii software organizat de Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti (UPB), Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei (ETTI), si Liga Studentilor Electronisti din Facultatea ETTI (LSE), membra a Uniunii Nationale a Studentilor din Romania (UNSR).
Partenerul principal al concursului este Orange România.
Concursul se adresează tuturor studenţilor (în cadrul ciclului de licență sau master) şi elevilor de liceu care au vârsta de peste 14 ani în momentul înscrierii în concurs și vine în întâmpinarea acelor tineri interesaţi să îşi dezvolte abilităţile de proiectare şi implementare a unor aplicaţii mobile (și nu numai). Acești pot forma echipe de 1-5 membri, sub indrumarea unui coordonator.
Prin participarea la MobilPRO, echipele sunt încurajate să îşi ducă ideile către o formă de proiect funcțional ce poate fi instalat pe un dispozitiv mobil, atât pentru a câştiga premiile destinate celor mai bune aplicaţii, cât şi pentru a-şi valorifica (monetiza) ulterior rezultatele în magazinele de aplicaţii mobile sau a-și transforma proiectul în propria afacere.
În cadrul MobilPRO 2016, sunt propuse urmatoarele trei teme de concurs: 
·         TEMA 1 – Automobile inteligente (CONCEPT + PREZENTARE)   
·         TEMA 2 – Aplicații mobile (CONCEPT + DEMO + PREZENTARE) 
·         TEMA 3 – Internet of Things (CONCEPT + PREZENTARE)  
TEMA 2 este tema tradițională și principală, în jurul căreia se va desfășura concursul. Participanții trebuie să prezinte în cadrul concursului o aplicație instalată pe un dispozitiv mobil (sau un simulator) care să îndeplinească un minim de funcționalitate. 
Pentru dezvoltarea aplicaţiei se acceptă orice platformă mobilă (orice terminal mobil cu touchscreen şi orice sistem de operare)
TEMELE 1 si 3 sunt introduse in premieră în ediția MobilPRO 2016, iar în cadrul acestora participanții trebuie să prezinte doar conceptul și să pregătească o prezentare a acestuia; implementarea funcțională este incurajată, dar opțională.
Niciuna din temele propuse nu impune vreo limitare de tehnologie, platforma sau limbaj de programare utilizate.
Concursul (etapa finală) are loc în București, în urma înscrierii și prejurizării online, iar costurile de cazare pentru participanții din afara Bucureștiului sunt asigurate de organizatori. 
Etapele desfașurării ediției MobilPRO 2016 sunt:
·         ETAPA 1 de Înscrieri: 9 Decembrie 2015 – 8 Ianuarie 2016
·         PREJURIZARE: 8 – 11 Ianuarie 2016
·         ETAPA 2 de Înscrieri: 11 Ianuarie 2016 – 5 Februarie 2016
·         PREJURIZARE: 5 – 8 Februarie 2016
·         ETAPA 3 de Înscrieri 8 Februarie 2016 – 4 Martie 2016
·         PREJURIZARE: 4 – 7 Martie 2016
·         PREGĂTIRI pentru susținerea proiectelor calificate: 4 – 16 Martie 
·         DESCHIDEREA OFICIALĂ MobilPRO 2016: 17 Martie
·         ETAPA FINALĂ – Susținerea proiectelor: 18-19 Martie
·         Anunțarea premiilor: 20-31 Martie
Inscrierea la concurs se poate face accesând www.mobilpro.lse.org.ro/inscrieri
Juriul este format din cadre didactice din Facultatea ETTI, membri LSE si reprezentanti ai partenerilor MobilPRO. Presedintele juriului va fi domnul Prof. Dr. Ing. Sever PAȘCA, Directorul Departamentului EAII din Facultatea ETTI, UPB.
Etapa finală a concursului se va desfasura în zilele 18-19 Martie, în cadrul Bibliotecii UPB, la etajul 4. Deschiderea va avea loc Joi, 17 Martie, in cadrul Facultatii ETTI.
Mai multe detalii, formularul de inscriere și regulamentul complet, sunt disponibile atât pe site-ul concursului – www.mobillpro.lse.org.ro cât și pe pagina oficială de Facebook – www.facebook.com/mobilproetti.  

Inscrieri   |   Regulament   |   Sectiuni de concurs   |   Facebook   |   Parteneri