luni, 11 aprilie 2022

 

Provocările anului de telecomunicații 2022

 

Anul de telecomunicații 2021 a fost unul catastrofal în bună parte rezultat al numirii în funcții de conducere a unor politicieni fără pregătire specifică sectorului - PNL nu are specialiști, fapt recunoscut public. Astfel de persoane fără expertiză specifică execută ”orbește” ordinele primite pentru că nu au contraargumente neînțelegând despre ce este vorba și pentru că știu că locul lor nu este acolo și pot fi demiși dacă nu execută. Ce ne așteaptă în acest an?

 

1. Vom avea un minister al ”telecomunicațiilor” condus de un profesionist?

Apariția unui minister al ”telecomunicațiilor” - comunicații și digitalizare - condus de un profesionst ar putea debloca telecomunicațiile. Aceasta ar implica reorganizarea activităților: trecerea Cercetării și Inovării acolo unde le este locul la ministerul Educației pentru a apărea ministerul ”telecomunicațiilor” - Comunicații și Digitalizare cu rol de a digitaliza societatea și economia românească. Pentru aceasta ar mai fi nevoie de conducători (ministru, secretari de stat, directori) care să știe despre ce este vorba, profesioniști. Cum partidele nu au astfel de specialiști (De ce ar intra în politică profesioniști din ”telecomunicații”, cu salarii mult mai mari decât media pe țară?) și pentru a debloca un proces care a început acum ceva vreme cu efecte negative profunde, la conducere ar trebui adus un profesionist, o personalitate a sectorului care să-și poată impune ideile în fața oricărui prim ministru. De exemplu, in Italia, Vittorio Colao, fost director grup Vodafone timp de 10 ani, a fost numit ministrul digitalizării în februarie 2021. O astfel de personalitate ar fi nevoie la conducerea telecomunicațiilor noastre pentru criza profundă din România și ar putea fi aleasă dintre liderii sectorului particular Florin Talpeș, Daniel Dines, Liviu Drăgan, Radu Georgescu, sau Liudmila Climoc cu contract ferm pentru a salva România, a o digitaliza, a moderniza societatea și economia noastră. O altă soluție ar putea fi și Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM, un bun specialst, diplomat, însă nu știu dacă s-ar putea impune în fața primului ministru. Ar fi momentul și pentru introducerea răspunderii ministeriale.

Numirea unei astfel de personalități ar evita greșelile trecutului, primul ministru nepermițându-și să-i ceară orice unei personalități. Și chiar dacă și-ar permite, acesta i-ar spune precum un celebru politician român ”Aiasta nu se poate măria ta” și i-ar explica de ce. Dacă primul ministru nu ar fi fost convins cu argumente, ministrul ar demisiona din guvern și va face publică greșeala. 

Trebuie să terminăm cu amatorismul, diletantismul, cu joaca de-a guvernarea telecomunicațiilor impusă de politicieni care nu înțeleg despre ce este vorba!

Recapitulând, primul pas ar fi reînființarea ministerului telecomunicațiilor – comunicații și digitalizare, iar pasul următor ar fi numirea unor specialiști în funcții de conducere.

Se va putea întâmpla aceasta? Greu de spus.

 

2. Se va vinde fostul Cosmote Romania?

În februarie 2017 apare zvonul despre exitul DT din România, vânzarea Telekom România: fostul RomTelecom urma a fi achziționat de către Orange România, iar fostul Cosmote România de către RCS&RDS. 

Pregătind vânzarea, în august 2017 Cosmote absoarbe Telemobil și Germanos, contractul de roaming cu Orange este terminat în februar 2019 și apoi Cosmote Romania este capitalizată.

În 9 nov 2020, comunicate OTE și Orange anunțau preluarea fostului RomTelecom de către Orange - €268 milioane pentru 54,01% din companie, evaluând compania la €497 milioane. Pregătind vânzarea Cosmote, RomTelecom pleca spre Orange Romania cu circa 916.000 dintre clienți cu abonament (cei mai valoroși) ai fostului operator Cosmote Romania, lăsându-l pe acesta într-o situație critică, parcă special slăbit pentru a fi vândut.

OTE anunţa la 9 septembrie 2021, finalizarea achiziţiei participaţiei de 30% a Telekom Romania Mobile Communications, deţinută de Telekom Romania Communications pentru 58,9 milioane, ridicând participația la 100% și îndeplinind cerința Comisiei Europene.

În 30 sept 2021, Orange Romania anunța preluarea RomTelecom, adeverindu-se prima tranzacție anunțată în februarie 2017.

A doua zi, la  1 octombrie 2021, un comunicat Telekom Mobile anunța noua echipă executivă a operatorului - Dina Tsybulskaya, CEO, Nicolas Mahler, Director Executiv Financiar, Andreea Cramer, Director Executiv Comercial, Florina Tănase, Director Executiv Resurse Umane, Juridic și Relații Externe, Alexander Jenbar, Director Executiv Tehnologie și Informație. O echipă mult redusă - 5 membri față de 12 cât erau înainte de vânzarea exRomTelecom, sau cât au ceilați operatori, echipă de conservare, echipă parcă pregătită să administreze perioada până la vânzare.

Argumente care sprijină ideia de vânzare a operatorului Telekom Mobile:

- echipă executivă redusă, de menținere în viață, de asigurare a tranziției spre noul client.

- lipsa de interes a Telekom Mobile România față de dezbaterile la legea 5G

- lipsa de interes a Telekom Mobile față de licitația de spectru de anul trecut. Dacă participa putea achiziționa al doilea bloc de 2x5MHz din banda de 800MHz, pentru a avea o deținere egală cu Orange sau Vodafone.

- Telekom Mobile este singurul operator care nu a lansat servicii 5G, doar teste

- îi va fi greu să reziste fără o rețea fixă pe o piață în care convergența serviciilor (fix-mobil) a devenit norma

- nu a avut o prestație deosebită (SIMuri, venituri) nici când era împreună cu RomTelecom și ofereau servicii convergente

- numărul mic de clienți, 3,69 milioane SIMuri, în special cu abonament, mai ales după ce RomTelecom a plecat cu circa 0,9 milioane abonați, în condițiile în care operatorul avea majoritar clienți cu cartele (circa 60%)

Care ar putea fi cumpărătorul? RCS&RDS, cum spunea știrea din februar 2017, sau 4iG, noua stea a telecomunicațiilor din Europa Centrală apărută anul trecut?

RCS&RDS a achiziționat anul trecut spectru, iar numărul SIM-urilor este în creștere conducând detașat în clasamentul portărilor din 2021 - este un operator care continuă să crească organic. În plus, nici Consiliul Concurenței și nici ANCOM nu ar trebui să fie de acord cu reducerea la trei a numărului operatorilor.      

4iG a erupt anul trecut din Ungaria, după plecarea RCS&RDS cu o serie de achiziții (operatori de comunicații mobile) în zona Balcanilor și cred că se uită și spre România. Un impediment ar fi posibilele legături cu premierul Ungariei, care tocmai a câștigat alegerile.

 

3. Vom avea licitație 5G reușită anul acesta?

Pentru a avea o licitație 5G reușită operatorii trebuie să fie convinși că pot realiza afaceri lucrative cu licențele 5G. Principalul obstacol în calea licitației 5G îl constituie așa numita lege 5G, lege neclară cu impact nefast pe termen lung.

Un prim efect al legii 5G este eliminarea fabricantului Nokia de la ”utilizarea” de echipament 5G și admiterea unor companii necunoscute. Cum legea 5G a fost destinată pentru eliminarea fabricanților chinezi mă temeam că vom avea un duopol pe piața furnizării de echipamant 5G. Temerea mea a fost infirmată – nu vom avea duopol, ci monopol, dacă nu cumva va fi eliminat și fabricantul Ericsson.

Astfel, legea 5G devine o jucărie periculoasă în mîinile unor persoane care nu se pricep, sau nu vor ...

Se va abroga legea 5G pentru a asigura reușita implementării tehnologiei 5G?

Ca atare, pentru reușita licitației 5G ar trebui abrogată legea 5G, pentru eliminarea hazardului în aprobarea furnizorilor, pentru degrevarea operatorilor de cheltuieli inutile, etc. Dificil de realizat în actualul context geopolitic. 

Dacă se va reînființa ministerul telecomunicațiilor și va fi numit ministru un profesionist ar fi posibil să fie reanalizată și amendată legea 5G pentru a putea fi restabilită competiția pe piața furnizării de echipament de telecomunicații.

În situația în care legea nu se va abroga vor fi necesare unele clarificari, amendamente:

- se elimină toți furnizorii indiferent de bonitate? Există totuși criterii ?

- se înlocuiește și echipamentul pasiv (antene, table, ...)?

- cine despăgubește operatorii pentru echipamentul scos? ANCOM precum FCC în SUA? https://www.lightreading.com/here-is-every-company-asking-for-fcc-rip-and-replace-money/d/d-id/775162?_mc=RSS_LR_EDT Sau Ministerul Finanțelor?

- cu cât timp înaintea licitației 5G ar trebui operatorii să trimită estimarea despăgubirilor?

- cum se va trata problema securității rețelelor? Folosind ”toolkit”-ul oferit de UE, strategia Angliei: https://www.ncsc.gov.uk/pdfs/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks.pdf

-          cadru instituțional: NCSC, agenție națională și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice

-          restricții pentru furnizorii cu risc: 35% cota piață și interzicere în zonele delicate

https://www.gov.uk/government/news/government-consults-on-legal-direction-to-restrict-huawei-in-uk-telecoms-networks

De asemena vor fi necesare condiții pentru folosirea eficientă a licențelor oferite:

- ghișeul on-line unic pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! (A se vedea experiența RoNet!) Conform documentației licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multor zeci de mii de noi site-uri antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat. Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) ar fi util un act (OUG, lege, etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul on-line. ANCOM? Germania a făcut aceasta din 2016. https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile

- Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani pentru buget, ar trebuie rescrise pentru a avea în vedere reducerea decalajului digital al țării, vezi DESI2021 :

      Prețuri de pornire adecvate reducerii decalajului digital și care să stimuleze implementarea rapidă - mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce un/acest salt digital.

      licențe naționale, dar și locale, pentru rețele particulare

      plata taxelor pentru licențe în timp rezonabil, ani nu zile, pentru accelerarea acoperirii. A se vedea cazul Italiei

      taxe utilizare spectru reduse la jumătate https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2019-12-04T19:08:00%2B02:00&max-results=7&start=6&by-date=false  

 

4. Ce vor întreprinde ANCOM și Consiliul Concurenței față de poziția dominantă a Orange România ?

Achiziția exRomTelecom de către Orange Romania care s-ar putea finaliza prin dispariția, absorbția fostului operator național de către Orange consolidează o poziție mai mult decât dominantă - 50% cotă de piață după venituri, care ar trebui să determine autoritățile ANCOM și Consiliul Concurenței (impasibile la achiziție) să ia măsuri acum în ceasul al 13lea.

În astfel de cazuri operatorului în cauză i se pot impune anumite obligații: vânzări de active, accesul la rețeaua sa, etc.

Accesul la rețeaua fixă nu pare prea interesant de vreme ce rețeaua de fibră optică RomTelecom, (aproape 3 milioane locuințe conectate cu fibră) nu este prea dezvoltată. Rețeua de cupru este ceva mai dezvoltată, circa 5 milioane locuințe, dar se pare că nu mai prezintă interes de vreme ce Orange și-a propus să renunțe la ea în Franța. Fostul Cosmote Romania ar putea fi interesat de accesul la rețeaua fixă, dacă ar avea planuri pe termen lung.

Accesul la rețeaua mobilă pare mult mai interesant, Orange având una dintre cele mai performante rețele de comunicații mobile. Accesul la rețeaua mobilă Orange România (pentru operatorii de rețele mobile virtuale sau un operator nou intrat) ar fi foarte important și pentru păstrarea competiției pe piață, mai ales dacă fostul Cosmote România ar putea dispărea prin achiziția de către un operator existent pe piața noastră.

 

5. Vor crește tarifele serviciilor de telecomunicații încă din acest an ?

Creșterea tarifelor din energie (electricitate, gaze, combustibil) se va transfera în toate bunurile și produsele din economie și ca atare și în serviciile de telecomunicații cu precădere la serviciile la punct fix care au  tarife denominate în lei, tarifele comunicaților mobile denominate în euro fiind ceva mai protejate. Apoi, criza geopolitică provoacă perturbări și în economia noastră.

Ținând seamă de procesul de concentrare din cele două piețe (oferirea de servicii de telecomunicații prin dispariția/achiziția exRomTelecom de către Orange și oferirea de echipament de telecomunicații prin interzicerea fabricanților chinezi plus Nokia, prin legea 5G), ne putem aștepta la creșteri de tarife, denominate în Euro, nu doar din cauza inflației ci și din cauza scăderii competiției.

În măsura în care prevederile legii 5G se vor aplica din acest an s-ar putea să asistăm la creșteri ale tarifelor serviciilor de telecomunicații, operatorii începând să transfere către consumatori noile cheltuieli. Să nu uităm nici de criza economică indusă de invadarea Ucrainei de către Rusia...

 

6. Se va destrăma coaliția care guvernează România?

Încetul cu încetul PNL a ajuns la remorca PSD deși deține funcția de prim-ministru, fapt care se resimte și în sondaje. Disputele aproape zilnice din coaliție, dar și posibila criză economică ar putea determina spargerea actualei coaliții. Însă criza geopolitică din regiune, masacrarea Ucrainei de către Rusia, ar putea fi un coagulant, sau un zgomot de fond foarte puternic care ar putea acoperi problemele de guvernare și ar permite trecerea unor legi (amnistiere plagiatori, etc.) care în vremuri de pace nu s-ar îndrăzni ...

Rămâne de văzut ce va prevala - interesul comun de a administra fonduri, de a trece astfel de legi ”delicate”, divergențele, dorința de ”a da bine în ochii electoratului propriu”, sau stabilitatea politică. Oricum, procesul de guvernare pare a fi afectat.  

O nouă coaliție de guvernare ar fi o șansă pentru apariția ministerului ”telecomunicațiior” condus, poate, de un profesionist. Puțin probabil, astfel că este posibil încă un an nefast pentru telecomunicațiile noastre.