ANCOM trebuie
să fie autoritate de reglementări
și nu colector
de bani pentru bugetul statului!
Consultarea ANCOM pentru licitația de frecvențe
Joi 1 iulie 2021,
ANCOM lansa în consultare publică documentația pentru alocarea
spectrului radio disponibil in benzile de 800 MHz, 2600 MHz si 3400 – 3600 MHz.
https://www.ancom.ro/ancom-propune-alocarea-spectrului-radio-disponibil-n-benzile-de-800-mhz-2600-mhz-537i-3400-3600-mhz-_6360
Nu este
vorba de mult amânata licitație 5G, prin care ar trebui să se aloce spectru în
benzi noi de frecvențe 5G (700MHz, 3,xGHz), ci de vânzarea spectrului rămas de
la alocările anterioare (licitația 4G, ...).
De ce nu avem încă licitație 5G? Pentru că încă nu s-a
transpus în plan local Codul European al Comunicațiilor Electronice, ...
Câteva constatări desprinse din documentația licitației:
Lipsește
stimularea roamingului național și găzduirea operatorilor de rețele mobile virtuale
Nu am găsit în documentație măsuri pentru păstrarea competiției
- roaming național și găzduirea operatorilor de rețele mobile virtuale (reducerea
valorii scrisorii de garanție bancară, ...), care se regăseau în documentația
licitației 4G din 2012, când nu se vorbea de vânzarea fostului RomTelecom. Acestea
ar putea stimula competiția ușurând intrarea de noi operatori: de rețele mobile
virtuale, sau de rețele mobile, Radiocom, de exemplu, mai ales dacă ne pregătim
de dispariția fostului Cosmote Romania, ce ar urma după achiziția fostului
RomTelecom de către Orange Romania.
Dețineri maxime
de spectru cam mari
Deținerile maxime de spectru pentru benzile oferite sunt cam
mari și par o pregătire pentru o piața cu trei operatori și nu patru cât avem
astăzi. De exemplu, deținerea maximă de spectru în benzile sub 1GHz la viitoarea
alocare a benzii de frecvențe de 700MHz prin licitația 5G este prea mare - 2x30 MHz - permițând doar trei operatori. Se
are în vedere oare doar trei operatori pentru piața noastră? Se are în vedere dispariția
fostului Cosmote Romania? Normal ar fi o deținere de maximun 2x25 MHz, care ar
permite unui al patrulea operator să achiziționeze spectru la un preț
rezonabil...
Cine ar putea participa?
Prin modul cum este planificată licitația marii operatori
Orange, Vodafone nu pot participa la licitația pentru spectrul din banda de
800MHz dacă un alt operator o va face, deoarece deținerile de spectru ale
acestora în benzile sub 1GHz sunt de 2x20MHz. Ar putea deci participa fostul
Cosmote (oare va participa?), RCS&RDS și Radiocom, dacă ministrul și
conducerea companiei se hotărăsc să facă ceva pentru operator pentru a-i
schimba soarta.
Pentru banda 3,4-3,8GHz nu sunt probleme deosebite,
deținerea maximă de 150MHz nu se regăsește la niciunul dintre potențialii
competitori, astfel că RCS&RDS poate achiziționa spectru pentru a nu subînchiria
de la Radiocom.
Dacă condițiile (prețuri de pornire, plata taxelor, ...) vor
fi adecvate contextului actual, ar fi de așteptat participarea tuturor
operatorilor, un semn de întrebare fiind la fostul Cosmote.
Obligații de
acoperire
Dat fiind condițiile inadecvate contextului actual
(prețuri de pornire mari, plata taxei, legea 5G, ...) nu ar trebui sa existe
obligații de acoperire, ci recompense pentru asumarea unor acoperiri: reduceri
(%) din valoare la anumite acoperiri, după modelul NKOM:
https://www.commsupdate.com/articles/2021/06/10/nkom-finalises-terms-for-upcoming-5g-spectrum-auction/
Ca atare, procedura descrisa la cap. 4.1.1 din Caietul de sarcini ar trebui să aibă încă
o fază, a treia, în care să li se ofere participanților posibilitatea de a a-și
asuma obligații de acoperire voluntară (din Anexa 1) în schimbul reducerii
taxelor de licențiere.
Prețuri de
pornire cam mari!
1. Fiind vorba de spectru rămas de la licitații mai vechi
ar trebui ca prețul de pornire să fie la același nivel (proporțional cu numărul
de ani) pentru ca operatorii care cumpără acum să nu fie dezavantajați sau avantajați
competitiv față de cei care au cumpărat acum câțiva ani. De exemplu prețul de
pornire pentru blocul de 2x5 MHz din banda de 800MHz oferit acum pentru 7 ani și 3 luni (1 ianuar
2022 - 5 aprilie 2029) a fost stabilit la €22 milioane; la licitația din 2012
același bloc fiind oferit pentru o perioadă de 15
ani la €35 milioane. După acest criteriu ar rezulta un preț de pornire de €35 x
7,25/15= €16,9 milioane și nu €22 milioane, valoare cam mare în contextul
actual.
2. Indicatorul €/MHz/locuitor/an
analizat în Nota de fundamentare, începând
cu pagina 8, nu ia în considerare diferențe economice dintre țările analizate -
PIB/locuitor sau utilizatori și venit mediu/utilizator. Astfel, în tabelul de
la pg. 8, ultima coloană prezinta valori pentru indicatorul €/MHz/locuitor/an pentru
diferite țări și diferite alocări de spectru care sunt dificial de comparat
ținând seamă de faptul că indicatorii macroeconomici (PIB/locuitor, venit mediu/utilizator,
salariu mediu net) sunt diferite în țările considerate. Un bloc de 2x5MHz va
produce (prin rețeaua realizată) venituri mai mari în țări cu PIB/locuitor, venit
mediu/utilizator, salariu mediu mai mari decât în țări cu valori mai mici și din
acest motiv licențele costă mai mult în acele țările cu putere de cumpărare mai
mare și trebuie ținut seama de aceasta. De exemplu, în cazul Italiei, vânzarea
în 2011 a 60 MHz pentru 17 ani în banda de 800MHz a adus €2962 milioane
rezultând €0,0489/MHz/an/locuitor. În România la licitația din 2012 s-au
obținut €175 milioane pentru 50MHz și 15 ani, explicația trebuind căutată în
veniturile mai mici pe care aceste frecvențe le pot genera în România, țară cu
salariu mediu mult mai mic decât Italia. Pentru a le transpune în plan local
(românesc) trebuie să ținem seama de indicatorii economici (PIB/locuitor,
venit/SIM) ai României și ai țărilor din tabel. Pentru simplificare vom lua în
considerare PIBul țărilor considerate: Italia a avut în 2011 un PIB de €27030/locuitor,
iar România €6350/locuitor.
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_08_10/default/table?lang=en
Ca atare
indicatorul transpus la Romania ar trebui să aiba valoarea 0,0489*6350/27030 = €0,0113/MHz/an/locuitor.
Cam mare diferența, pentru că și indicatorii macroeconomici sunt diferiți! Pentru
corectitudine ar trebui ca la tabelul respectiv să mai fie adaugată incă o
coloană care să prezinte valorile transpuse pentru România, valori afectate cu
raportul PIBurilor sau al veniturior medii/SIM. Raționamentul este valabil
pentru orice bandă de frecvențe și, ca atare, noua coloană ar trebui să apară
în toate tabelele, iar analizele, considerațiile și concluziile ar trebui
făcute, trase folosind aceste valori transpuse în plan local din noua coloană.
Prin urmare valoarea
de €0,0156/MHz/an/locuitor propusă de ANCOM pentru
banda de 800 MHz pare cam mare. Ținând seama de faptul că România are unul
dintre cele mai mici PIBuri din Europa, probabil că o valoare sub €0,01/MHz/an/locuitor ar fi mai adecvată,
rezultând pentru blocul de 2x5MHz un preț de pornire sub €15 milioane. O analiză detaliată pentru
toate țările din tabel va putea furniza o valoare mai precisă.
Raționamentul
trebuie aplicat și la celelate benzi de frecvențe oferite spre vânzare, 2,6GHz
și 3,4-3,6GHz pentru a determina valori corecte și adecvate României de astăzi.
3. Contextul actual este mult mai complicat, a se citi
nefavorabil operatorilor, decât cel din 2012. Acum avem legea 5G care interzice
fabricanții chinezi de la furnizarea de echipament de telecomunicații, inclusiv
5G și cere scoaterea echipamentului acestora deja instalat. Scăderea
competiției pe piața funizării de echipament (rămân doar Ericsson, Nokia, ...),
cheltuielile cu înlocuirea echipamentului vor duce la costuri, investiții mai
mari, livrare echipament mai greoaie, tarife mai mari, adopția greoaie a
serviciilor, într-o piață sensibilă la preț dintr-o economie în dezvoltare. În
aceste condiții entuziasmul operatorilor în achiziționarea de spectru va cam
scădea, iar pentru a păstra interesul condițiile de acordare a frecvențelor
(prețuri de pornire, plata taxă, etc.) ar trebui să fie adecvate contextului.
Plata taxelor
de licență în 15zile ca pe vremea lui Vâlcov???
Anunțul ANCOM m-a șocat, amintindu-mi de vremurile pe
care le credeam apuse, în care persoane nepricepute, politicieni, se amestecau
în telecomunicații: plata taxelor de licentă in termen de 15 zile, nu ani??? Termenul de 15 zile a
rămas de pe vremea ”eminenței cenușii” a PSD, Darius Vâlcov, care prin
OUG114/2018 voia €1miliard din licitația 5G și alte €2 miliarde din frecvențele 3G. Din
tensiunile create atunci s-au pierdut 6 luni, timp suficient pentru ca licitația
5G să nu mai aibă loc în anul 2019 intervenind între timp memoramdumul
Romania-SUA. În acest an 2021, după ce guvernul interzice fabricantii chinezi (costuri
investiționale mai mari) prin legea 5G, acum îi mai și obligă pe operatori nu să
investeasca in rețele ci in ...guvern, plătind taxele in 15 zile!
Amintesc celor care poate nu știu: scopul licitațiilor de
frecvențe este de a construi rețele de telecomunicații performante și nu de a
alimenta bugetul statului. Ca atare, un termen de plată egal cu durata licenței
ar fi rezonabil. Șapte ani în cazul benzii de 800MHz.
Se pare că spiritul lui Darius Vâlcov încă mai bântuie
prin guvern. Cine o fi noul ”Vâlcov” ? Ministrul Cercetării ? Ministrul
Finanțelor ? Primul ministru ? Probabil ministrul finanțelor, de
vreme ce a fost demis !
Trebuie să amintim guvernanților că ANCOM are rolul de a stimula dezvoltarea de rețele de telecomunicații
adecvate timpului (acoperire,
viteza, etc.), competitia și nu de a strânge bani pentru bugetul statului. Iar condițiile oferite prin documentația licitației (prețuri
de pornire, plata taxelor, acoperire, ...) nu duc la
stimularea dezvoltării de rețele performante.
Sumele în joc nu sunt mari €73 milioane –
este vorba de un principiu, al independenței autorității, pentru eficiența
activității ei.
