luni, 29 iunie 2020

Dacă România elimină fabricanții chinezi,
cum va recupera prejudiciile?  

Marti 16 iunie 2020, presedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, într-o intervenție publică,
atrăgea atenția guvernului/parlamentului asupra faptului că și anul acesta s-ar putea amâna licitația 5G dacă nu va fi transpus urgent în legislația națională memorandumul România - SUA, pe care îl consideră important pentru securitatea rețelelor.
Neliniștea președintelui ANCOM este justificată - să ne amintim că anul trecut licitația 5G a fost amânată pentru anul 2020 din același motiv - NEtranspunerea în legislație națională a memorandumul România - SUA. 
Timpul presează - licitația 5G ar trebui precedată de lansarea în consultare publică a documentației licitației (trebuie neapărata modificată documentația, aceasta fiind elaborată anul trecut sub stresul OUG117/2018, a lăcomiei guvernului și completată cu ce lipsește: securitatea rețelelor, ghișeul unic online aprobare infrastructură, operatorii de rețele virtuale, etc.https://www.economica.net/tehnologia-5g-pentru-accelerarea-digitalizarii-romaniei_185957.html), consultarea putând dura câteva luni.
Mai spunea președintele ANCOM că avem un partner strategic prin acest memorndum și trebuie să ținem seama de spusele acestuia, fără a preciza dacă acest partener va contrbui la acoperirea prejudiciilor ce pot rezulta din aplicarea memorandumului. 
Pentru ca licitația să se țina în acest an documentația licitației ar trebui lansată în consultare publica foarte repede - în lunile iunie sau iulie.

Securitatea noilor rețele 5G - nodul gordian!
Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitațea ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului și de memorandumul România - SUA. Ca atare guvernanții vor trebui să prevadă un cadru - o agenție națională: CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. Cum a făcut, de exemplu, Anglia care a desemnat NCSC cu supravegherea securității rețelelor https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6. Și Comisia Eurpeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures. Niciunul dintre aceste instrumente nu face, însă, referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicații, ci doar la securitatea cibernetică.
În plus, recent Comisia Europeană a anunțat că pune la dispoziție 38 milioane pentru proiecte în domeniul securitații rețelelor.https://ec.europa.eu/info/news/eu38-million-available-digital-security-research-projects-2019-mar-14_ro
Ce ar trebui să facă România, țară membră a Uniunii Europene? Să aibă o abordare europeană (să se ralieze practicilor europene) și să transpună URGENT în plan local unul dintre cele două instrumente de securitate și să rezolve astfel problema securitații rețelelor și astfel a memorandumului.
Chiar  nu suntem în stare să o facem? 
Sau, lipsa ministerului ”telecomunicațiilor” face dificil acest lucru?

Ce inseamnă eliminarea fabricantilor chinezi?
Memorandumul România-SUA are în vedere eliminarea unor fabricanți care pot pune probleme de securptate - fabricanții chinezi.
Efectele eliminării fabricanților chinezi de pe piața noastra le-am analizat în detaliu în analiza
- scăderea competitivității pieței furnizării de rețele de telecomunicații - ca urmare a creșterii cotelor de piață ale furnizorilor importanți, indexul Herfindhal Hirschman, HHI, ar crește de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricționării fabricanților chinezi, valoare care poate fi asociată cu un duopol. Valoarea maximă pentru o piața competitivă este 1800!
 Surse: Ministerul Finanțelor, estimări autor 

 Surse: Oxford Economics, Ministerul Finanțelor, estimări autor 

- creșterea prețurilor și deci a investițiilor în noile rețele cu valori între 8% și 19%, corespunzând unor scenarii de investiții cu cost scăzut și mediu (utilizări banale (acces) sau moderate) . La un cost mediu de €1 miliard/rețea (Orange și Vodafone au investit fiecare câte €3miliarde în cele trei rețele - 2G, 3G și 4G), investițiile 5G ar crește cu valori între €80 și €190 milioane. Pentru patru rețele ar putea rezulta valori între €320 și €760 milioane. Aceste costuri suplimentare vor fi suportate imediat de către operatorii de comunicații mobile, care le vor transfera ulterior către utilizatorii finali prin tarife mărite, care ar putea afecta adoptarea noilor servicii. Costurile suplimentare se vor resimți în toate produsele și servicile din România care vor avea în structura de cost noile servicii, vor fi deci transferate către economia națională, inflație, care se va vedea nevoită să plătească mai mult decât trebuie.  
- întârzierea accesului la noile servicii - creșterea costurilor investițiilor ca urmare a restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației României în următoarea decadă. Să amintimm că obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea licitației 5G în anul 2019. Prin creșterea costului învestițiilor necesare rețelelor 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România s-ar putea realiza cu o întrârziere de aproape încă un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027!
- încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice - întârzierea instalării rețelelor 5G și a adoptării noilor servicii va conduce la încetinirea inovației tehnice și a creșterii economice. Aici situația este și mai complicată dat fiind specificitatea României (economic, politic, ec.) fiind dificil de concretizat (monetizat, ...) pierderile permanente în PIB-ul țării din anul 2035. (Nu știu dacă există prognoze până în anul 2035!) Cel mult s-ar putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană.
Nu am luat în considerație și înlocuirea echipamentului furnizat de fabricanții chinezi și deja instalat in rețele existente (2G, 3G, 4G și 5G), pentru a avea un cost total.
Un cost al eliminării echipamentelor furnizate până acum de către fabricanților chinezi pentru Anglia este estimat la £1.5 miliarde.

https://www.telegraph.co.uk/technology/2020/06/12/uk-plan-2023-huawei-cut-off-impractical-could-cost-15bn/

Greu de estimat acest cost al înlocuirii echipamentului instalat și deci costul total pentru România.

Cum se vor recupera prejudiciile?
Concluzionând, eliminarea fabricanților chinezi va conduce la costuri mai mari (cu valori între €320 și €760 milioane doar pentru noile rețele 5G) dar și la efecte care nu pot fi cuantificate imediat în bani (intârzieri în adoparea serviciilor, încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice), ci în încetinirea dezvoltării economice. Cum va recupera România aceste prejudicii daca, în virtutea memorandumului cu SUA, ar elimina fabricanții chinezi? Ar putea partenerul strategic invocat de domnul președinte ANCOM, să suporte aceste pierderi, prejudicii, așa cum promite să o facă în unele țări? De exemplu Brazilia. https://www.totaltele.com/506195/US-money-could-lock-Huawei-out-of-Brazil-and-more-countries-could-follow?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2016062020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=0250088446754429bb9d8a5c62dd46d4&elq=b5cc3038b36d411bb87cb4770cba42bc&elqaid=165203&elqat=1&elqCampaignId=51119
Poate că nu ar fi o problemă pentru partnerul stragtegic sa suporte costurile suplmentare evidențiate mai sus (sub US$1 miliard), dar ce se va întâmpla cu celelate prejudicii încă necuantificate și care ar putea afecta dezvoltarea economiei noastre și competitivitatea ei?
Sau, dacă partenerul strategic nu va dori să suporte costurile suplimentare (ar fi prea multe țări care ar putea dori despăgubiri astfel că suma totală ar crește; delicat în condițiile actuale de criză!) ce va face statul român pentru a minimiza prejudiciile? Va da licențe 5G gratuit, pentru ca operatorii de comunicații mobile să recupereze o parte din costurile suplimentare, în care caz România ar pierde o suma importantă? În acest caz ce se va întâmpla cu celelate prejudicii, care ar putea afecta dezvoltarea economiei noastre și competitivitatea ei? Cum se vor recupera (se vor mai recupera) și cine va răspunde pentru aceste prejudicii? 

Ce ar trebui să facă România
URGENT ar trebui să se rezolve problema monitorizării securității rețelelor transpunând URGENT în plan local unul dintre cele două instrumente de securitatate, prin crearea unui cadru adecvat - agenție națională, CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice.
Având astfel asigurată (instituțional) securitatea rețelelor, România, țară membră a UE ar trebui să se ralieze practicilor europene permițând participarea fabricanilor chinezi la realizarea noilor rețele 5G în țara noastră, în condiții de securitate, desigur. România, țară membră a Uniunii Europene și în curs de dezvoltare nu își poate permite o abordare proprie în privința memorandumului cu SUA, ci una comună cu țările membre, pentru a păstra un ritm de dezvoltare adecvat.

vineri, 19 iunie 2020


Tehnologia 5G pentru accelerarea digitalizării României!

În 11 iunie 2020, Comisia Europeană publica noul clasament al utilizării tehnologiei informației în economie și societate - DESI2020: Digital Economy & Society Index.
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_1025?pk_source=website&pk_medium=link&pk_campaign=desi&pk_content=ip, clasament în care România mai urca un loc, depășind Grecia și ajungând pe antepenultimul loc din UE.
Digital Economy and Society Index, DESI2020
Sursă: Comisia Europeană

Ca și până acum România stă relativ bine la conectivitate (locul 11 în 2020 în scădere față de locul 6 în 2018) și slab la utlilizarea tehnologiei informației în economie și societate: utilizarea serviciilor de Internet, integrarea tehnologiei digitale și mai ales servicii publice digitale (locul 28 păstrat consecvent și îndepărtându-se de media UE) .  

Tehnologia 5G - o șansă pentru accelerarea procesului de digitalizare
Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G are în obiectiv mai ales conectarea obiectelor create de om cu aplicații in toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale al economiilor naționale: o șansă pentru România.
România se tot chinuie de câțiva ani să organizeze licitația 5G (în 2018 amânare pentru 2019, în 2019 amânare pentru 2020, în 2020?) și tot nu este pregătită pentru o implementare cu succes a noi tehnologii, care să producă saltul în digitalizare, în clasamentul DESI:
- Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani pentru buget ar trebui rescrise pentru reducerea decalajului digital al țării noastre (DESI2020):
      Prețuri de pornire inadecvate reducerii decalajului digital. Deși prețurile par la nivel european (/MHz/locuitor) nu se ține seamă de decalajul digital al țării noastre și de faptul că implementarea tehnologiei 5G ar trebui să producă șocul care să ”scoată” România din coada clasamentului DESI. Oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce acest șoc.
      Plata taxelor de licențiere în 15 zile! Lăcomia guvernului! Dacă totuși licențele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea și adoptarea rapidă a noilor servicii ar trebui ca plata licențelor se facă în câțiva ani, permițând operatorilor o acoperire rapidă.
      Tarife de utilizare a spectrului prea mari. Deși au fost reduse tarifele pentru unele benzi de frecvențe și mărite pentru altele, noile tarife propuse sunt încă prea mari alimentând în continuare excedentul bugetar al ANCOM. Ar trebui reduse la jumătate!https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2019-12-04T19:08:00%2B02:00&max-results=7&start=6&by-date=false 
      Prezervarea competiției: Spre deosebire de licitația din 2012, documentația licitației  5G  nu face referiri la folosirea noii tehnologii de către operatorii de rețele mobile virtuale și nici la roamingul național. Nu introduce stimulente pentru operatorii de rețele 5G care se obligă să găzduiască operatori de rețele mobile virtuale, foarte importanți  într-o piață care s-ar putea consolida. A se vedea vânzarea Telekom Romania!
      Securitatea rețelelor 5G: documentația ar trebui completată cu măsuri pentru securitatea rețelelor 5G, de exemplu  EU Toolbox: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, sau măsurile Angliei https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6. la care păreau a adera și alte țări. Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G securitațea ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare va trebui prevăzut un cadru (agenție națională) și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. 
      Se oferă spre vânzare spectru perturbat în zonele de graniță, fără a se spune dacă și când va dispărea perturbația 
- ghișeul unic on-line pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele 5G fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! Conform documentației licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri pentru antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat. (A se vedea experiența RoNet!) Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) ar fi util un act (OUG, lege, etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul unic on-line. Germania a făcut aceasta din 2016.https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile
Actul ar trebui să intre în vigoare înainte de licitația 5G, prevăzând o autoritate centrală, ANCOM, de ex., care să opereze ghișeul unic on-line pentru autorizarea construcției de infrastructura 5G, oferind astfel garanții operatorilor că pot folosi noile licențe.
În 25 sep 2019, MCSI anunța o ordonanță de urgență privind procedurile de autorizare a lucrărilor de construcții, care însă nu face referiri la ghișeul unic.
- resurse financiare pentru stimularea implementării serviciilor 5G. Guvernul ar trebui să stimuleze financiar proiecte pilot pe baza tehnologiei 5G (orașe inteligente, sănătate, educație, etc). https://www.commsupdate.com/articles/2020/06/15/hong-kong-5g-scheme-gets-enthusiastic-response/?utm_source=CommsUpdate&utm_campaign=d179a4f201-CommsUpdate+15+June+2020&utm_medium=email&utm_term=0_0688983330-d179a4f201-8850141 Ar trebui folosite fonduri din telecomunicații: rezultatul licitației 5G, excedentul bugetar al ANCOM.
- stimularea adoptării serviciilor 5G - angajamentul executivului pentru folosirea noilor servicii. Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) din cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G și reducerea decalajului digital. Strategia 5G trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor propuse de noua tehnologie în toate entitățile de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare digitală. 
- memorandumul România-SUA constituie, alături de contextul național, principalul motiv de incertitudine. România, fiind țară membră UE, ar trebui să aibă o abordare europeana, urmând de exemplu modelul englez, la care par a se ralia Franța, Germania. https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6. Dilema României este deci - cu sau fără fabricanții chinezi? Și aceasta pare a bloca de aproape un an acordarea licențelor 5G.

Piața mondială a fabricanțior de echipamente
Principalii furnizori mondiali de rețele de telecomunicații sunt ZTE, Ericsson, Nokia, Cisco și Huawei, în ultima vreme intrând pe piața tehnologiei 5G Samsung și NTT. Huawei este lider de piață detașat cu venituri de aproape US$120 miliarde, dar trebuie luat in considerație faptul că venituirile fabricanților chinezi includ și pe cele din vânzarea de dispozitive (telefoane, tablete, ..).
Venituri ($M)


Care ar putea fi explicația pentru locurile în clasament și poziția autoritară a fabricantului Huawei? În primul investițiile pe care fabricanții le alocă pentru cercetare și dezvoltare. Și la acest capitol Huawei este lider autoritar cu circa US$18 miliarde în anul 2019.

Cheltuieli Cercetare & Dezvoltare ($M)


Cât de pregătiți sunt fabricanții pentru noua tehnologie se poate vedea și analizând numărul patentelor 5G înregistrate de fabricanți.
Numărul patentelor 5G

Source: GreyB

Și aici Huawei este lider, explicația trebuind căutată în investițiile pe care fabricantul le-a făcut în cercetare și dezvoltare.

Piața românească a fabricanților
Pe piața noastră a furnizorilor de rețele de telecomunicații sunt prezenți principalii jucători mondiali ZTE, Ericsson, Nokia, Cisco și Huawei, la care se adaugă câțiva jucători locali: Kathrein și Romkatel achiziționate anul trecut de către Ericsson și Intrarom, filală locală Intracom.
Cel mai important furnizor, prin prisma veniturilor din rețele de telecomunicații, pare a fi grupul Ericsson & Kathrein cu o cifră de afaceri estimată la aproape 350 milioane în anul 2018, urmat de Huawei cu afaceri de circa 200 milioane (50% din furnizarea de rețele de telecomunicații) și Nokia cu circa €100 milioane.  

Sursă: Ministerul Finanțelor

Huawei are o prestație deosebită atât pe plan mondial dar și local, iar interzicerea acestuia de la realizarea noilor rețele 5G ar perturba serios piața noastră - competiție, prețuri, termene.

Fabricanții chinezi trebuie să participe la realizarea noilor rețele 5G din România!
Care ar fi efectele interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea noilor rețele 5G din România? Costuri mai mari, întârzieri, adoptare mai greoaie a noilor servicii, adică întârzierea digitalizării sau retrogradare în clasamentul DESI. https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7
Dacă efectul economic al interzicerii fabricanților chinezi (costuri mărite, întârzieri) poate fi suportat mai ușor de către economii mari precum cea din SUA - piață mare (populație - circa 328 miloane locuitori, PIB - US$62,800/locuitor) și unde deja s-au lansat servicii comerciale 5G anul trecut, nu același lucru se poate spune despre economiile mai  mici și în diferite stadii de dezvoltare din Europa și unde lansarea comercială a serviciilor 5G se face mai încet.
Regatul Unit al Marii Britanii cu o populație de circa 68 milioane locuitori și un PIB nominal de circa US$41,000/locuitor (anul 2018) ar putea suporta ceva mai greu interzicerea fabricanților chinezi de vreme ce operatoril Vodafone atenționa recent guvernul britanic asupra întârzierilor și costurilor. https://www.totaltele.com/506152/UK-needs-Huawei-for-5G-lead-says-Vodafone?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2010062020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=f14fb4986e744aee839bcd73edc5e5dd&elq=40530d466cb74af2bc241561be56fb46&elqaid=164509&elqat=1&elqCampaignId=50775   
România este o țară și mai mică cu o economie în dezvoltare - circa 20 milioane locuitori, PIB nominal de circa US$12.500/locuitor (2018), venitul mediu 6/SIM, ultimii doi indicatori fiind printre cei mai mici din Uniunea Europeană, astfel că impactul interzicerii fabricanților chinezi ar fi și mai puternic: întârzieri și costuri și mai mari, adoptare mai groaie a noilor servicii, distanțarea României în coada clasamentului DESI, al utilizarii tehnologiei informației în economie și societate https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7 și aceasta în contextul în care guvernanții noștrii pronunța tot mai des cuvântul digitalizare, presați de pandemia de coronavirus.  

Ce ar trebui făcut?
România, care prin ANCOM, a anunțat licitația 5G pentru finele acestui an, ar trebui să se ralieze tendințelor europene permițând participarea fabricanilor chinezi la realizarea noilor rețele 5G în țara noastră, în condiții de securitate, desigur. Și pentru a depăși problemele de securitate care rezultă din memorandumul România-SUA, după modelul englez https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6, monitorizarea securității rețelelor noastre ar trebui încrednțată unei agenții naționale dedicate – CERT.ro sau ...
România ar trebui să rezolve URGENT dilema fabricanților chinezi permițându-le să participe la realizarea rețelelor 5G în condiții de securitate pentru ca ANCOM să poată lansa în consultație publică documentația licitației 5G în timp util.
Implementarea rapidă a noilor rețele 5G va conduce la digitalizarea acccelerată a economiei și societății noastre, mult clamată de guvernanți la vremuri de pandemie, la evadarea României din coada clasamentului DESI, la creștere economică imediată - investiții importante, locuri de muncă, dar mai ales progres economic pe termen lung.