Propuneri și comentarii la

Strategia ANCOM privind comunicațiile digitale 2020

În 18 mai 2016 ANCOM lansa în consultare publică propunerea de strategie de reglementare pe termen mediu (2020) pentru piața noastră

http://www.ancom.org.ro/ancom-propune-viziunea-strategica-pentru-comunica539iile-digitale-din-2020-_5571

așteptând observații până în 19 iunie 2016. Mai jos sunt prezentate câteva propuneri și comentarii privind strategia și viitorului reglementării telecomunicațiilor românești.

Eliminarea tarifelor de terminare în rețelele mobile

Pentru creșterea competiției, eliminarea subvenționării marilor operatori de către cei mici și mai ales pentru a optimiza cheltuielile României cu comunicațiile mobile ar trebui ca tarifele de terminare în rețelele mobile să dispară până în anul 2020. Tendința de reducere impusă de CE este evidentă și în final va duce la dispariția acestor tarife. Ar trebui ca românii să aibă doar un singur telefon mobil în buzunar, așa cum au, dacă mai au, un singur telefon fix acasă. Și tarifele de terminare în rețelele fixe ar putea dispărea până în 2020 împreună cu cele mobile.

Subiectul l-am abordat și in prezentarea ”Reglementare pentru competiție” ținută la evenimentul ANCOM din 17 noiembrie 2015 dedicat lansării propunerii de strategie

http://nicolaeoaca.blogspot.ro/search?updated-min=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2016-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=15

unde se prezintă pe lângă argumente și o propunere de calendar de reducere la ZERO a tarifelor de terminare în rețelele mobile.

Denominarea în lei a tarifelor serviciilor de comunicații electronice

Marii operatori (Orange, Vodafone, Telekom) au tarifele serviciilor de comunicații mobile denominate în Euro și plătite în lei la cursul zilei facturării. Excepție - comunicațiile fixe: UPC România și partial RCS&RDS, care are tarife denominate in lei (Internet,TV) și în Euro (telefonie). Chiar și ANCOM, autoritatea de reglementări are unele tarife și taxe denominate în euro (licențe, etc.). De ce sunt denominate tarifele din telecomunicații în Euro atâta vreme cât moneda națională este Leul? Din comoditate sau din neîncredere în moneda națională? Unii operatori motiveaza aceasta prin unele cheltuieli, de capital mai ales, care se fac in Euro, iar fluctuația parității monedei naționale față de euro face imprevizibilă suma în lei a importurilor în Euro. Este o poziție și de comoditate a operatorilor noștri, care transferă astfel riscul lor către cele circa 25 milioane SIMuri existente pe piața noastră, deși au modalități de control a riscului (hedging). Ca urmare, utilizatorii finali nu știu ce sume au de plătit (lunar) pentru servicii cu tarife denominate în Euro. Mai mult, în perioade de turbulențe ale monedei naționale utilizatorii finali plătesc mai mult pentru același serviciu la același salariu lunar.

De ce ar trebui denominate în lei tarifele serviciilor de telecomunicații mobile și fixe (telefonie, Tv, Internet) din România? In primul rând, pentru că moneda națională este leul. Ca urmare, marea majoritate a românilor au salariile denominate in lei și nu în Euro, astfel că tarifele denominate în Euro devin impredictibile la plată. Marea majoritate a bunurilor, produselor și serviciilor pe care românul le cumpără din salariul denominat și plătit în lei au prețurile denominate in Lei. Ceapa, merele, roşiile, chiar şi cele importate, au preţuri în lei. Apoi, în România contabilitatea companiilor, inclusiv a operatorilor de telecomunicații, se ține în moneda națională, leul. În fine, un ultim argument poate fi și faptul că trecerea la moneda Euro nu pare iminentă, pentru a spera prea curând la denominarea în Euro a salariilor.

Interzicerea comercializării de telefoane/dispozitive codate

Pentru creșterea migrației utilizatorilor de comunicații mobile ar trebui interzisă comercializarea telefoanelor mobile codate. Cel puțin doi operatori de telefonie mobilă oferă telefoane codate în reţeaua proprie astfel că nu pot fi folosite în alte reţele dacă nu sunt decodate, care nu se face gratis. De ce telefonul mobil pe care-l cumperi cu plata în rate în cadrul unui abonament pe 1 sau 2 ani este codat? O casă pe care o cumperi cu plata în rate nu este “codată” - o poţi folosi cum doreşti: poţi locui in ea, o poţi închiria sau vinde. Pe când la un telefon mobil cumpărat in rate (cu contract care prevede obligaţii) nu ai deplinătatea uzufructului: eşti obligat sa-l foloseşti numai intr-o reţea, deşi este al tău. La telefonia fixă niciun operator care oferă telefoane nu le codează. De ce operatorii mobili trebuie să cheltuiască în plus pentru a coda telefonul şi a limita astfel folosirea unui produs pe care consumatorul îl plateşte integral pe durata contractului?

Durata unui contract – maxim un an

Pachetul de reglementări al Comisiei Europene (dec. 2009, etc.) prevede, printre altele, limita durata contractelor pe care le oferă operatorii de telecomunicaţii la 24 luni, dar şi faptul că operatorii trebuie să ofere consumatorilor şi contracte cu o durată maximă de 12 luni. Și noul pachet de reglementări susține micșorarea duratei contractelor la un an. La noi, operatorii oferă, preponderent și stimulativ, contracte cu durata de doi an, fapt ce limiteaza libertatea de mișcare a utilizatorilor finali, adică competiția.

Accesul la rețelele mobile

Faptul că pachetele totale, dublu triplu play cu 2x3 servicii fixe și mobile, sunt din ce în ce mai căutate și că acestea sunt mult mai accesibile operatorilor de rețele mobile (prin LTE+, Tv prin satelit) decât operatorilor de rețele fixe (greu de construit o rețea mobilă) constituie un alt mare avantaj competitiv al operatorilor de rețele mobile.        

Din graficele prezentării ”Reglementare pentru competiție” făcută la evenimentul ANCOM din 17 noiembrie 2015 dedicat lansării propunerii de strategie

http://nicolaeoaca.blogspot.ro/search?updated-min=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2016-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=15

se observă mari diferențe de cote de piață între operatorii de rețele mobile și operatorii exclusiv de rețele fixe, explicabile prin lipsa rețelelor mobile pentru ultimii și deci imposibilitatea accesării întregii piețe potențiale cu pachetul de 2x3 servicii. 

Cum principala problemă competițională este lipsa accesului operatorilor de rețele fixe la rețelele mobile cu acoperire națională, ANCOM ar trebui să reglementeze (inclusiv tarife și condiții rezonabile de acces) în noua strategie accesul acestora la rețelele mobile cu acoperire națională. În felul acesta operatorii mici, UPC, DCS, etc. ar putea căpăta acoperire națională și deci acces la aproape oricare potențial client. Și bineînțele ar putea oferi și servicii la punct mobil. Nu numai aceștia, ci și operatorii de rețele mobile virtuale inexistenți în România până în 2014. România, era una dintre puținele țări (Bulgaria?) din UE fără operatori de rețele mobile virtuale din UE, deși marii operatori clamau că ar fi deschis rețelele! Era rezultatul refuzului de peste 10 ani al marilor operatori de rețele mobile de a deschide rețelele altor operatori, evitând astfel noi competitori. Astăzi există un singur operator virtual, Lycamobile, având acces din 2015 la rețeaua Telekom M, care și-a asumat obligația găzduirii prin licențierea din 2012.

Introducerea accesului de bandă largă în sfera serviciului universal

În România avem o situație paradoxală - viteze foarte mari de acces și utilizare redusă a Internetului, explicabilă prin faptul că circa 46% din populație locuiește în mediul rural. Astfel, România este una dintre ultimele țări din UE (penultima în anul 2015, conform CE) în privința utilizării Internetului. Cum nu viteza foarte mare crește PIBul, ci penetrarea, utilizarea Internetului de câți mai mulți locuitori pentru a dezvolta afaceri (creșterea utilizării Internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu 1,5%) avem încă o explicație a dezvoltării noastre economice. Introducerea accesului de bandă largă în sfera serviciului universal de către ANCOM însoțită de măsuri pentru creșterea adopției ar putea accelera utilizarea Internetului pentru dezvoltarea afacerilor locale, premiză pentru creștere economică.

Atenție la parteneriate, partajări de rețele, fuziuni, achiziții

Marii operatorii au încheiat alianţe strategice privind utilizarea şi dezvol­tarea în comun a reţelelor cu obiectiv construirea și operarea în comun de rețelelor mobile (Orange și Vodafone), lansarea de servicii fixe de către cei care nu au rețea fixă (Orange şi Telekom) sau acces la reţele mobile (RCS&RDS și Vodafone).

Astfel de parteneriate pot evolua și duce la scăderea competiției. În plus, CE se opune, mai ales în acest an, achizițiilor cu impact negativ asupra competiție. Strategia ANCOM pe termen mediu ar trebui să-și propună păstrarea nivelului competițional, monitorizând și evitând acțiunile ce pot duce la concentrarea pieței și stimulând intrarea de noi competitori, operatorii de rețele mobile virtuale, de exemplu.