O strategie de guvernare a telecomunicațiilor românești
pentru anii 2025-2028 (continuare 3)
3. Telecomunicații moderne pentru o Românie modernă: digitală, inteligentă, condusă de profesioniști
O strategie de guvernare a telecomunicațiilor românești pentru anii 2025-2028
3.1 Guvernanță, bune practici
- depolitizarea, deparazitarea instituțiilor esențiale (ANCOM, minister...) - înlăturarea sinecuriștilor, incompetenților trimiși de partide este necesară pentru aducerea instituțiilor la dimensiunea, structura și cultura normală
- numirea de profesioniști la conducerea ANCOM - președinte, vicepreședinți în locul pafariștilor trimiși de partide
- numirea de profesioniști în funcții de conducere: minister, autorități, companii de stat, consilii de administrație, pe baza de concurs de competențe, prin agenții de head - hunting, Evident studiile de specialitate și experiența în industrie sunt obligatorii.
- reînființarea ministerului ”telecomunicațiilor” - ministerul Comunicațiilor, al Digitalizării și al Inteligenței Artificiale, ministrul având rang de vice prim-ministru pentru a se recunoaște importanței telecomunicațiilor în dezvoltarea economiei și societății
- salarii in noul minister al telecomunicațiilor la nivelul industriei telecomunicațiilor pentru retenția personalului și construirea unei organizații stabile si a unei culturi adecvate. Angajații din entitățile de stat care au de a face cu telecomunicațiile (minister, ANCOM, ...) se recrutează dintr-o piață, TIC, cu salarii mari și pentru a-i recruta, păstra trebuie motivați.
- acțiuni pro-competiție ale statului (guvern, Consiliul Concurenței, ANCOM,..), legislație predictibilă și favorabilă competiției, pentru păstrarea unui număr adecvat de operatori (minim 4) și de furnizori de echipament, precum și pentru dezvoltarea rețelelor de telecomunicații și adoptarea noilor servicii pe scară largă.
Fostul RomTelecom a fost oferit spre vânzare și guvernul a fost de acord cu achiziția sa de către Orange România, fără a înțelege ce face. Ar putea urma vânzarea fostului Cosmote Romania, Vodafone și fostul RCS&RDS exprimând dorința de a-l achiziționa. În felul acesta ar dispărea operatorul Telekom, numărul competitorilor reducându-se la TREI, valoare mult prea mică, care va duce la creșterea tarifelor și scăderea calității serviciilor, într-o piața sensibilă la preț.
Ca atare trebuie stimulată intrarea de noi jucători pe piață – operatori de rețea, Radiocom, de exemplu, sau operatori de rețele mobile virtuale.
Nici piața furnizării de echipament (rețele de telecomunicații) nu stă prea bine. Avem avizați doar doi mari furnizori - Ericsson, Nokia, și furnizori mai mici - Cisco, Compania de Pază, etc. Dar nu toți dintre aceștia furnizează soluții complete pentru rețele 5G. Atâta vreme cât la orizont nu apar înlocuitori de același calibru pentru fabricanții chinezi, cu soluții totale 5G (Samsung, Mavenir, NEC, .. cresc, însă nu suficient de repede pentru a-i putea înlocui total), vom avea probleme.
- administrarea profesionistă a activelor de telecomunicații deținute de stat - transformarea unor infrastructuri de telecomunicaţii (Telecomunicații CFR, Teletrans, Radiocom, …) în afaceri. Primele două sunt brațul de telecomunicații al CFR și Transelectrica fiecare având rețea interurbană de fibră optică cu care oferă servicii doar companiei mamă. Intrarea acestora pe piața interurbană ar intensifica competiția și le-ar transforma in afaceri.
- privatizarea/restructurarea activității operatorului SN Radiocom. Radiocom este o companie de stat cu rolul de a retransmite programele naționale de radio și TV, activitate în mare pericol de vreme ce acestea sunt transmise prin rețelele naționale de fibră optică, Internet, etc. în întreaga țară. De vreme ce posturile naționale sunt retransmise prin alte medii ce rost ar mai avea Radiocom? De ce ar mai trebui cheltuiți bani pentru un serviciu oferit deja? În contextul în care Telekom Mobile va dispărea, Radiocom ar trebui să intre pe piața telecomunicațiilor devenind al patrulea operator, precedat de restructurare și privatizare (vânzarea unui pachet minoritar, de exemplu).
- companiile de telecomunicații și media de importanță strategică pentru România pentru a evita interferențe străine, fapt important în actualul context geopolitic. Așa cum recent a procedat Polonia https://www.reuters.com/business/media-telecom/poland-adds-media-telecommunication-firms-strategic-companies-list-2024-12-18/
- accesul de mare viteză în sfera serviciului universal, sau în constituție - accesul de mare viteză pentru toți românii este o condiție pentru o economie dezvoltată. Zone rurale (circa 45% din populație) conectate înseamnă posibilități de promovare a afacerilor locale, de inserare a acestora în economia națională. Pentru aceasta trebuie ca accesul de bandă largă sa fie accesibil tuturor românilor introducându-l fie in serviciul universal sau chiar in constituție, cum au făcut unele țări.
Potrivit directivei 2002/22/EC privind serviciul universal statele membre asigură disponibilitatea unor servicii de telecomunicații tuturor utilizatorilor finali de pe teritoriul lor, independent de amplasarea geografică și la un tarif accesibil. Printre serviciile incluse in sfera serviciului universal avem conexiunea la punct fix care permite comunicaţii de voce, fax si de date la viteze suficiente pentru acces funcţional la internet, fără a se specifica viteza. Agenda Digitală pentru Europa lansată de Comisia Europeană în mai 2010 prevedea pentru anul 2020 acces la Internet pentru toți locuitorii Uniunii Europene cu viteza minima de 30Mb/s, iar pentru 50% din populație o viteza de peste 100 Mb/s.
Ca atare, România ar trebui să legifereze accesul de banda largă pentru toți românii, modificându-se obiectul serviciului universal cu specificarea vitezei minime care trebuie asigurată - 100Mb/s, pentru început.
De menționat că sunt țări care au introdus obligativitatea accesului de Internet de mare viteză mai demult. In 2010, Finlanda devenea prima ţară din lume care a făcut din accesul la internet de mare viteză un drept cetăţenesc https://www.bbc.com/news/10461048 http://edition.cnn.com/2010/TECH/web/07/01/finland.broadband/index.html De la 1 iunie 2010 fiecare cetăţean finlandez avea dreptul la o conxiune de cel puţin 1 Mbps, urmând ca viteza să crească la 100 Mbps până în anul 2015. Finlanda modificase în 2009 legea comunicaţiilor, astfel încât accesul la Internet să devină un serviciu universal.
Pentru România ar fi o ocazie de a revizui serviciile incluse in sfera serviciului universal, unele servicii devenind desuete dacă se asigură conexiuni la viteza de 100Mb/s.
- denominarea in lei a tarifelor serviciilor de comunicații mobile - de vreme de românii au salariile denominate preponderent in lei și tarifele serviciilor de comunicații mobile ar trebui denominate tot in lei.
Telecomunicațiile noastre sunt marcate de o anomalie care durează de la lansarea telefoniei mobile - denominarea în Euro a tarifelor pentru serviciile de comunicații mobile, tarifele serviciilor de comunicații fixe rămânând denominate în lei. Astfel pe facturile cu servicii de comunicații la punct fix și mobil se putea observa constanța relativă în timp a tarifelor în lei și denominate în lei pentru comunicații fixe și variația lunară în lei a tarifelor serviciilor de comunicații mobile, după cursul de schimb al monedei naționale.
Marii operatori Orange, Vodafone, Telekom, DIGI/RCS&RDS au tarifele serviciilor de comunicații mobile denominate în Euro. Chiar și ANCOM, autoritatea de reglementare și ministerul denomineaza în Euro tarifele (terminare, etc.), prețurile (licențelor, etc.) !
De ce sunt denominate în EURO tarifele din comunicații mobile de vreme ce moneda națională este Leul? Din comoditate ? Din neîncredere în moneda națională? Unii operatori de comunicații mobile motivează aceasta prin cheltuieli de capital, mai ales, care se fac in Euro, fluctuația parității monedei naționale față de euro făcând imprevizibilă suma în lei a importurilor în Euro. Oare pentru rețele de comunicații la punct fix nu se fac importuri în Euro și nu apare aceiași problemă? Este o poziție și de comoditate a operatorilor noștri, care transferă astfel riscul valutar către circa 18 milioane de români. Ca urmare, utilizatorii finali nu știu ce sume au de plătit lunar pentru servicii cu tarife denominate în Euro. Mai mult, în perioade de turbulențe ale monedei naționale utilizatorii plătesc mai mult pentru același serviciu, alimentând astfel inflația. Deprecierea continuă din ultimii ani a leului față de euro a scumpit continuu serviciile de comunicații mobile.
De ce ar trebui denominate în lei tarifele serviciilor de comunicații mobile? In primul rând, pentru că moneda națională este leul. Ca urmare, marea majoritate a românilor au salariile denominate in lei și nu în Euro, iar tarife denominate în Euro devin impredictibile la plată. Marea majoritate a bunurilor, produselor și serviciilor pe care românul le cumpără din salariul denominat și plătit în lei au prețurile denominate in lei. Ceapa, merele, roşiile au preţuri în lei. Tarifele celorlalte servicii sunt denominate în lei: apa, electricitate, gaze, servicii medicale, etc. Apoi, în România contabilitatea companiilor, inclusiv a operatorilor de telecomunicații, se ține în moneda națională, leul. Un ultim argument poate fi și faptul că trecerea la moneda națională Euro nu pare iminentă, pentru a spera prea curând la denominarea în Euro a salariilor.
Trebuie spus că pentru predictibilitatea cheltuielilor in lei aferente importurile denominate în Euro, operatorii de telecomunicații au la îndemână hedging-ul care minimizează riscul și cheltuielile financiare. Nu și românii, utilizatori finali!
Telecomunicațiile din România ar trebui să revină la normalitate, la tarife denominate în lei, așa cum era înainte de lansarea pe scară largă a serviciilor de telefonie mobilă.
Tonul ar trebui să-l dea autoritățile și în primul rând ANCOM, autoritatea de reglementări, și ”ministerul telecomunicațiilor”, care ar trebui să denomineze în lei toate tarifele și prețurile cu care lucrează: tarife de interconectare, tarife de închiriere, tarife de utilizare a spectrului, prețurile licențelor, etc. și să ceară operatorilor să facă același lucru.
Consiliul Concurenței ar trebui să analizeze dacă nu sunt create probleme concurențiale pe o piața cu tarife denominate în mai multe monede, dacă nu sunt create avantaje prin utilizarea unor monede.
Și nu în ultimul rând, ANPC, cu menirea de a proteja utilizatorii finali și având printre atribuții ”să propună Guvernului spre adoptare şi să avizeze proiecte de acte normative în domeniul protecţiei consumatorilor…”, ar trebui să propună guvernului, împreună cu celelalte autorități, un proiect de act normativ pentru protejarea românilor consumatori de servicii de telecomunicații.
- răspundere pentru actul de guvernare. Așa cum directorul executiv al unei companii angajat prin concurs cu obiective de realizat suportă consecințele nerealizării lor, tot așa un conducător (ministru, secretar de stat, președinte, director executiv, membru CA, ..) numit de guvernanți trebuie să răspundă pentru activitatea sa. Se poate evita astfel accesul unor neaveniți, pafariști în funcții de conducere, adică se poate evita dezastrul.
- predictibilitate legislativă necesară pentru planificarea afacerilor, dezvoltarea rețelelor.
3.2 Tehnologia 5G pentru o Românie digitală
- adaptarea Strategiei 5G pentru România la nevoia de reducere rapidă a decalajului cu prevederi pentru acțiuni concrete (proiecte pilot,...) și finanțări adecvate însoțite de termene și valori, digitalizarea autorizării lucrărilor de infrastructură, etc.
- ghișeul online unic pentru autorizare lucrări infrastructură (5G, …) - licențele 5G fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) autorizarea ar trebui să se facă online astfel că ar fi util un act (OUG, lege, etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul on-line. ANCOM? Ministerul? Germania a făcut aceasta din 2016. https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile
- proiecte pilot bazate pe tehnologia 5G finanțate de guvern: oraș inteligent, sănătate, educație, transport, energie, rețele particulare… Tehnologia 5G, care își propune să conecteze obiectele create de om, va trebui ajutată să o facă.
- reducerea poverii financiare a operatorilor (taxe, tarife, despăgubiri echipament înlocuit, …) care sa le permită extinderea acoperirea retelelor 5G. Într-o piață sensibilă la preț și cu cele mai mici tarife din UE, dacă scad cheltuielile operatorii vor putea crește investițiile, adică acoperirea rețelelor 5G. Dacă guvernații vor ca operatorii să elimine echipamantul neavizat trebuie să-i despăgubească (cum de procedează în alte țări) înainte de înlocuire astfel ca aceștia să poată investi în extinderea rețelei 5G și nu să cheltuiască banii pentru înlocuirea unui echipament funcțional și instalat în rețele. Sub conducerea actualei echipe ANCOM a devenit un colector de taxe pentru guvern, cu rezultatele prezentate – dezastruoase !
- stimularea operatorilor pentru dezvoltarea rapidă a noilor rețele și lansarea de proiecte pilot bazate pe tehnologia 5G prin avantaje fiscale: reducerea taxelor și tarifelor la realizarea înainte de temen a acoperirii asumate, finanțări pentru acoperirea unor zone de interes, finanțări pentru proiecte pilot de interes, etc.
- stimularea adoptării rapide a serviciilor oferite de noua tehnologie începând cu administrația de stat - dat fiind performanțele noii tehnologii (viteză mare, latență scăzută) aceasta ar putea fi folosită în diverse domenii (sănătate, educație, digitalizare…) cu avantaje deosebite pentru administrație, societate
- stimularea adoptării serviciilor oferite de noua tehnologie – tarifele rezonabile, adaptate puterii de cumpărare, pentru noile servicii urmare a reducerii cheltuielilor operatorilor va duce la o adoptare de masă a acestor servicii
3.3 România Inteligentă - un proiect de țară pe termen lung
- România Inteligentă - un proiect de țară pe termen lung pentru transformarea digitală a orașelor țării (smart cities - orașe inteligente). De mai mulți ani unele orașe au început un proces de transformare digitală utilizând noile tehnologii, proces care să ducă la o societate mai bună, mai eficientă, mai ecologică. Abordarea a fost una locală fiecare localitate îmbunătățind anumite aspecte în funcție de nevoi și de pricepere. Mai sunt însă localități care au început timid procesul sau nu l-au început în funcție de înțelegere, de specialiști IT din dotare.
Pentru eficiență și uniformitate procesul de transformare digitală a localităților țării ar trebui coordonat, sau ajutat de guvern, prin ministerul ”telecomunicațiilor”, sau o entitate subordonată. ICI, de exemplu. S-ar putea reproșa că inițiativa locală ar avea de suferit dacă guvernul ar interveni în procesul de ”inteligentizare” a orașelor și localităților țării, deoarece, de cele mai multe ori, guvernul se mișcă mai greu și ar putea astfel frâna elanul local. Aceasta pentru orașele mai ”grăbite”, care deja au început procesul de transformare. Pentru a evita aceasta orașele și localitățile ar trebui să fie cele care decid când să înceapă procesul de transformare și vor putea solicita ajutorul guvernului, adică al echipei care s-ar forma la ministerul telecomunicațiilor. Această abordare prezintă avantajul utilizării unei expertize (economice și tehnice) formată la ”centru” și care cu greu s-ar putea găsi la nivel local (lipsa specialiștilor IT în orașele și, mai ales, localitățile mici, de exemplu) și ar evita, astfel, multiplicarea în toate orașele a unor astfel de echipe și expertize pentru administrarea procesului de transformare.
Este, evident, un proiect pe termen lung, care s-ar putea întinde pe durata a mai multor mandate și de aceia poate ar fi bine să fie asumat de președintele țării.
Ar trebui început cu un proiect pilot de oraș inteligent folosind tehnologia 5G, proiect care ar acea rolul de a propune o soluție tehnică, de a forma o echipă tehnică capabilă să propună soluții și una economică care să elaboreze soluția economică, planul de afaceri aferent. S-ar putea aminti că a mai fost un proiect pilot (Alba Iulia 2018) care din păcat nu a dus la acumulările dorite și din cauza celor care s-au perindat la conducerea ministerului telecomunicațiilor.
Odată proiectul pilot finalizat (formare echipa tehnică, economică, soluție tehnică, economică,..) se poate trece la replicarea acestuia la scară națională de către echipa formată.
În afară de soluția tehnică, în continuă schimbare prin noile dezvoltări tehnologice, soluția economică, sustenabilă devine la fel de importantă.
Finanțarea procesului de transformare digitală a orașelor țării se poate face cu fondurile din telecomunicații (Fondul România Digitală), alocări de la bugetul de stat și de la bugetul localității respective precum și din fonduri UE.
- susținerea cercetării și aplicațiilor bazate pe inteligența artificială (IA) în diverse industrii. Cum menționam mai înainte Inteligența Artificială este un domeniu care a stârnit interesul nu doar al companiilor ci și al unor state (Franța are un minister pentru IA https://www.mobileeurope.co.uk/french-pm-appoints-clara-chappaz-as-minister-of-state-for-ai/,Anglia a anunțat un plan pentru IA https://www.telecoms.com/ai/government-unveils-ai-battleplan-for-uk?utm_source=eloqua&utm_medium=email&utm_campaign=SP_News_TelecomsDaily_NL_20250113&sp_cid=10051&utm_content=SP_News_TelecomsDaily_NL_20250113&sp_rid=6829136&sp_aid=14369&sp_eh=514ec4ed0463954133ea611eaa22e364702b7c83646c2f327f2abd4bd0076fd3, iar SUA investiții de US$500 miliarde în proiectul Stargate https://www.telecoms.com/ai/tech-heavy-weights-plan-to-invest-500-billion-into-ai-mega-project) prin îmbunătățirea activității pe care o poate aduce în toate domeniile - educație, sanatate, economie, companii, societate, etc. Ca atare România trebuie ca în afară de strategia prezentată să-și propună susținerea materială a noii tehnologii finanțând formarea de specialiști, proiecte pilot, companii dezvoltatoare, etc.
- stimuarea construirii de centre de date de mare capacitate. Cum stocarea datelor a devenit importantă România ar putea deveni o locație atractivă pentru centre de date de mare capacitate.
- România digitală, inteligentă si sigură - o strategie națională pentru securitatea cibernetică și mecanisme de implementare pentru a asigura securitatea națională și piețe
competitive în condițiile unui context geopolitic delicat.
- o administrație modernă, digitală (paperless office), digitalizarea serviciilor publice favorizată de pătrunderea totală a TI (digitalizare) în aparatul de stat.
- folosirea fondurilor generate de telecomunicaţii pentru digitalizare, pentru telecomunicaţii! Fondul România Digitală - fondurile generate de telecomunicații (vânzări de active, licitații spectru, tarife și taxe colectate de ANCOM, …) trebuie să rămână în telecomunicații pentru a finanța proiecte pilot, dezvoltarea unor zone, etc.
- reconsiderarea telecomunicațiilor: motor de creștere economică și nu sursă de venituri pentru guvernări dezastruoase - până acum telecomunicațiile au fost considerate sursă de venituri pentru diversele guvernări și nu o modalitate de modernizare a economiei, de accelearare a creșterii economice (de ex. conectarea zonelor rurale înseamnă și introducerea afacerilor locale în circuitul economic, creștere economică locală, ..). Ca atare, rolul autorităților nu trebuie să fie doar încasarea taxelor (licențe, tarife spectru, numerotație, ...), ci mai ales să asigure condiții pentru implementarea cu succes a noii tehnologii, digitalizare.
3.4 Ce s-ar putea realiza în anul 2025
- reînființarea ministerului ”telecomunicațiilor”, Ministerul Comunicațiilor, Digitalizării și al IA, ministrul având rang de vice prim-ministru
- numit ministru o personalitate recunoscută și oameni potriviți la locuri potrivite (minister, ANCOM, ...)! Soluția: după modelul italian (prim ministrul Mario Draghi l-a numit pe Vittorio Colao, fost CEO Vodafone, ministrul transformării digitale) ministru profesionist - o personalitate a industriei: Florin Talpeș, Daniel Dines, Liviu Drăgan, Radu Georgescu, Eduard Lovin ...
- numirea de profesioniști la conducerea ANCOM – președinte, vicepreședinți
- adaptarea Strategiei 5G pentru România la nevoia de reducere rapidă a decalajului digital
- ghișeul online unic pentru autorizare infrastructuri de telecomunicații
- proiect pilot “Smart city” bazat pe tehnologia 5G, pentru proiectul de țară pe termen lung România Inteligentă
- proiecte pilot pe baza tehnologiei 5G (transport, sanatate, rețele private, etc.)
- reglementare pentru favorizarea creșterii competiției (nou intrat -Radiocom, de exemplu, operatori de rețele mobile virtuale, ...)
- accesul de bandă largă în sfera serviciului universal
- denominarea in lei a tarifelor serviciilor de comunicații mobile
