Repetă ANCOM episodul Adrian Diță?

3. Mobilul ”reformei” – promovarea clientelei politice?

 

Este oare necesară ”reforma”, restructurarea ANCOM preconizată de familia Zgonea? Care ar fi rostul acesteia și ce s-ar urmări?

 

Am văzut în analiza anterioară că ANCOM trebuie să fie și este independent financiar de bugetul țării și nu se pune problema reducerii cheltuielilor pentru a se încadra în buget. Adică nu sunt necesare reduceri de personal.

 

În plus, ANCOM funcționează cu foarte bune rezultate pe o piață a telecomunicațiilor încă competitivă, cu tarife adaptate puterii de cumpărare a românilor și servicii de calitate. Avem probleme cu implementarea târzie și greoaie a tehnologiei 5G, dar nu din vina ANCOM ci a guvernanților, recte ministerul de resort, prin amânari repetate (din 2018) a licitației, diverse obstacole în stimularea adoptării tehnologiei dintre care cele mai importante sunt legea 5G, lege confuză care a adus și la o întârziere de doi ani, aprobarea dificilă a lucrarilor de infrastructură prin lipsa ghișeului online unic, lipsa unor proiecte pilot 5G, etc. Toate acestea provocate mai ales de dispariția ministerului telecomunicațiilor, opera PNL, prin lipsa specialiștilor în minister și a dezinteresului.

 

De ce si-ar mai dori ”reforma”, restructurarea autorității șoții Zgonea când totul merge bine? Să menționăm că prin restructurare aceștia par a înțelege mai ales reducere de personal. Astfel de restructurări fac mai ales entitățile lucrative cu mari probleme financiare. Nu este cazul autorităților naționale de reglementare în telecomunicații protejați de directivele europene, în general, și al ANCOM, în special, după cum am vazut.

 

Atunci, de ce?

O astfel de ”reformă”, adică concedieri de personal, ar pune pune presiune pe angajații autorității, i-ar intimida, ”le-ar închide gura”, aceștia acceptând orice li se cere, fapt care ar permite conducerii să facă ce dorește fără o opoziție puternică din partea angajaților.

Un prim motiv ar putea fi aducerea în ANCOM a clientelei politice a partidelor de guvernamânt PSD, PNL. Pentru a angaja trebuie mai întâi eliberate posturi, care se face prin concedieri - să ne reamintim de episodul Adrian Diță, de ce au pățit unii angajați dar și de repercusiunile asupra autorității prin procesele câștigate de angajații concediați. Se apropie alegerile din 2024 și toată lumea trebuie mulțumită și liniștită pentru a avea liniște și motivație în partide. Mai sunt și promisiuni, obligații.

Un alt motiv ar putea fi numirea, instalarea unor noi șefi, obedienți conducerii, mai ușor de realizat într-o atmosferă tensională. Să ne reamintim de episodul Adrian Diță.

O astfel de abordare autoritară, dictatorială poate fi explicabilă la entitățile cu grave probleme financiare (aproape de faliment, rezultate financiare foarte slabe: în 19 oct. 2023 Nokia anunța intenția de a disponibiliza până la 14,000 angajați până la finele anului 2026, încercând să reducă costurile cu €1.2 milioane anual) și la unii conducători dictatoriali.

 

După cum era de așteptat pachetul de măsuri al guvernului a primit girul CCR, astfel că ”reforma” are drum liber. Oare vor avea curajul să o aplice? Să se fi uitat episodul Adrian Diță de acum circa șase ani?

 

Revin cu aceiași întrebare legata de incompatibilitatea (soțul și soția în aceiași instituție) invocată la numire de actualul președinte ANCOM - cine va pleca primul din ANCOM? Soțul sau soția?  

Și închei cu întrebarea din titlu - repetă ANCOM episodul Adrian Diță? Înclin să cred că da.

 

Mai jos alte informări dintre cele care circula in ANCOM

A. În ANCOM nu s-a schimbat nimic după blocarea la CCR a legii prin care guvernul și-a asumat răspunderea. De parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, secretarul instituției lucrează chemând la ordine directori chiar și pe actualii vicepreședinți, în vederea conturării unei organigrame noi. Tot mai mulți angajați din instituție se întreabă ce mandat a primit secretarul din partea lui Valeriu Zgonea, care mereu subliniază că a fost numit în funcție de Parlament. Pe cale de consecință, ar trebui ca Zgonea să conducă procesul de reorganizare, deoarece nu secretarul a fost nominalizat de PSD și votat de majoritatea parlamentară. Cu toate acestea, secretarul ANCOM poartă discuții cu toate direcțiile, se implică în construcția viitorului buget, poartă negocieri cu sindicatul ce pare că se trezește din adormirea forțată în care a ajuns după ce Valeriu Zgonea a cerut liderilor de sindicat să nu facă niciun demers pentru a sensibiliza Comisia Europeană în legătură cu riscul distrugerii acestei autorități de reglementare. Secretarul ANCOM se comportă precum președintele Autorității. Nu e un secret pentru nimeni că acesta a fost omul de bază al fostului secretar al instituției, adică a soției lui Valeriu Zgonea. Și astfel totul se învârte în același cerc interior! Sindicatul ar putea fi trezit la viață însă mai repede decât își imaginează cineva deoarece se anunță potențiale procese legate de faptul că actuala conducere refuză unele drepturi câștigate de salariați prin CCM, trăgând de timp și sperând ca legea austerității să plece spre promulgare de la CCR cât mai repede. Acesta este și motivul pentru care calendarul stabilit de Zgonea pentru ca fiecare direcție să prezinte varianta proprie de organigramă nu a fost modificat. În mod normal, după blocarea la CCR a legii totul trebuia oprit, însă tăvălugul nu se oprește la ANCOM.

Singura speranță a profesioniștilor ANCOM este legată de alegerea vicepreședinților, care va avea loc peste cinci zile. Cei mai mulți speră ca în ultimă instanță Parlamentul să-i susțină în continuare pe actualii vicepreședinți, Bogdan Iana și Eduard Lovin, care pe moment nu s-au implicat prea mult în detensionarea situației probabil sperând la un nou mandat. Dacă va fi așa, atunci este de așteptat ca cei doi, dacă vor fi aleși, să se opună intențiilor declarate a lui Valeriu Zgonea de a modifica din temelii structura organizatorică a ANCOM. Dacă însă Parlamentul va alege doi vicepreședinți politici atunci este clar că instituția ar putea intra în cea mai neagră perioadă din istoria sa, pentru că familia Zgonea nu ține cont de nimic, decât de interesele rămase ascunse inclusiv pentru directorii care încearcă să le cânte în strună celor doi soți. Se știe că înțelegerea dintre Zgonea și liderii PSD în momentul nominalizării a fost ca soția să plece din instituție, apropiații celor doi indicând chiar ministerul în care se va angaja doamna. Și totuși, Valeriu Zgonea și-a permis să încalce ce și-a asumat în fața partidului care l-a susținut!

B. Ultimele 72 de ore au însemnat un adevărat coșmar pentru salariații de bază ai ANCOM, care au ajuns să fie conduși de o troică desprinsă parcă din opera lui Caragiale. De parcă nu era destul cuplul Zgonea - împreună cu pajul de serviciu și singurele (sunt doar două) deținătoare ale secretelor "reginei" - din această săptămână, ancomiștii s-au procopsit (cum se spune la Strehaia) și cu un duo spectaculos de vicepreședinți. Majoritatea din Parlament a ignorat audierile din comisia de profil și a votat doi secunzi ai lui Zgonea care cu siguranță vor ține capul de afiș al presei de acum înainte, în cel mai rău sens. Deja media a acoperit pe larg audierile din comisie, unde ridicolul a fost aproape fără precedent. Nici nu are importanță pentru cei care țin ANCOM de azi de zile în fruntea instituțiilor din România cum se numesc cei doi, pentru că ei oricum sunt secunzii unui președinte care deja a ratat startul și, foarte important, a început să se teamă (la propriu) de reacția structurii tăcute a ANCOM. Valeriu Zgonea a venit în forță și i-a luat la rând pe toți cei care au deranjat-o pe soția sa în perioada în care aceasta a fost secretar general al instituției. A inventat câte un motiv de conflict cu cei care nu s-au aliniat în fața doamnei în mandatele Grindeanu și Stoica. Chiar și despre cei doi are doar vorbe urâte când se simte sigur și 'neascultat", pentru că cei doi foști președinți au avut o relație proastă cu madame, ultimul fiind și cel care a tamponat-o cu martori de nenumărate ori. De bună ce era, evident! Cam aici se află azi ANCOM, într-un fel de telenovelă coșmar în care șeful instituției a venit, după ani de zile de prezențe prin instanțe, ca să-și răzbune consoarta.

Agenda ascunsă a lui Zgonea însă este una dubioasă și face trimitere către grupul de interese care a girat domnia de șapte luni (2017) a celor care au mai încercat să 'le ia maul" (cum spun interlopii) celor din ANCOM. Vin nori negri ( vezi opera lui Henryk Sienkiewicz ) pentru instituție, dar important e că structura se trezește. Și la fel de important e că cei din ANCOM nu sunt singuri, tot la fel ca în 2017!

 

Repetă ANCOM episodul Adrian Diță?

2. Pretextul ”reformei – reducerea cheltuielilor?

 

Se pare că motivul invocat pentru ”reforma” din ANCOM ce ar urma sa vină ar fi reducerea cheltuielilor autorității.

Pentru a suprviețui, orice entitate, mai ales lucrativă, trebuie sa aibă în permanență sub control contul de profit și pierdere, mai ales bottom line, cum zice românul. Să fi avut  ANCOM anul trecut pierderi și conducerea vrea să intervină? Nu cred, mai ales ca ANCOM nu este o entitate lucrativă și poate să regleze relativ ușor necesarul de venituri.

 

Conform directivelor europene, autoritățile naționale de reglementări, din considerente de asigurare a independenței față de guvernanți, sunt finanțate prin taxe (monitorizare, licențe, …) impuse operatorilor prezenți pe piață, iar această finanțare trebuie să fie adecvată. Finanţarea este necesară pentru angajarea și păstrarea de personal bine pregătit profesional (salariile din telecom și IT sunt printre cele mai mari) şi consultanţi pentru a implementa obiectivele de reglementare. Fără finanţare adecvată reglementarea nu este eficientă - obiectivele de reglementare legate de deschiderea de pieţe competitive şi de stabilirea unui nivel de competiţie nu sunt, probabil, de atins. In plus, autoritățile trebuie sa acționeze independent și să nu ia instrucțiuni de la un alt organism.

Directivele nu spun nimic despre cheltuieli, decât că trebuie să permită desfășurarea în bune condiții a activități – să aibă resurse financiare și umane necesare. ANCOM prezintă în fiecare an un raport în fața parlamentului, raport care ar trebui să conțină și bugetul de venituri și cheltuieli avizat. Iar dacă apar cheltuieli suplimentare ANCOM le recupereaza de la operatori și nu de la guvernanți.

 

ANCOM este deci independent financiar față de guvern și ca atare nu ar trebui inclus în programul guvernamental de reducere a deficitului bugetar. Și totuși se pare că a fost inclus. De ce? De ce nu a apărat președintele interesele, poziția ANCOM în fața guvernului, după cum apare în informarea de mai jos. Un prim raspuns ar fi ca nu se pricepe – nu cunoaște reglementarile, directivele care îi conferă autorități o anumită autonomie, mai ales financiară. Dar are consultanți care se pricep. Unii personali. Alt motiv  ar fi că știe ca nu a fost uns președinte datorită unor merite deosebite profesionale (mare specialist în telecomunicații!) si ca atare ”ciocul mic”, (ca să citez un sinsitru personaj din PSD), trebuie să accepte indicațiile partidului.

 

Dacă totuși soții Zgonea vor să reducă cheltuielile o pot face intervenind asupra pozițiilor care nu afectează activitatea de baza a autorității - reglementare, monitorizare, control, etc. și pot începe cu desființarea pozitiilor de vicepresedinte. In contextul actual în care niciunul dintre vicepreședinți nu are pregătire si expertiză specifică telecomunicațiilor desființarea acestor poziții va aduce economii substanțiale (0,5-1 million lei pe an numai din salarii, fară a mai socoti cheltuielile cu excursiile tematice ale acestora prin Europa), bașca o relaționare simplficată în interiorul autorității. Să amintim că în cea mai bună perioada a sa, cu Cătalin Marinescu președinte, ANCOM nu a avut vicepreședinți. Apoi, pot fi desființate și alte poziții (100?) ocupate de clientela politică angajată în ultimii 6 ani și care probabil nu are expertiza și experiența specifică telecomunicațiilor. Plecarea acestora nu s-ar resimți în activitatea ANCOM.

De ce ar mai vrea soți Zgonea sa reducă cheltuielile ANCOM? Oare, vor aceștia să reducă tarifele serviciilor de telecomunicații reducând taxele impuse operatorilor, știut fiind ca operatorii transferă orice cheltuială, inclusiv taxe, românilor prin tarifele serviciilor achiziționate? Taxe mai mici - tarife mai mici! Să vrea PSD să anunțe înainte de alegerile de anul viitor reduceri ale tarifelor din telecomunicații? Nu cred. Tarifele serviciilor de telecomunicații din România sunt printre cele mai mici din UE, adaptate puterii de cumparare. În plus, experiența din economia noastră a arătat că nu toate reducerile de taxe s-au regăsit în prețuri.

Intenționează oare ANCOM să contribuie la reducerea deficitului bugetar al guvenanților ”donând” aceste economii? Intenționeză conducerea să facă din ANCOM un colector de taxe pentru guvern?  În acest caz nu ar risca, oare, România o procedură de infringement pentru colectarea de taxe de la populație prin intermediul ANCOM?

 

Revin cu aceiași întrebare legata de incompatibilitatea (soțul și soția în aceiași instituție) invocată la numire de actualul președinte ANCOM – cine va pleca primul din ANCOM? Soțul soției sau soția soțului?  

Și închei cu întrebarea din titlu - Repetă ANCOM episodul Adrian Diță?

Mai jos o altă informare dintre cele care circula in ANCOM

Situația de criză autoindusă în interiorul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a intrat în etapa a doua, după ce guvernul a adoptat legea privind măsurile de reorganizare a sectorului public. Valeriu Zgonea, cel care deține funcția de președinte al ANCOM, a convocat pe data de 27 septembrie o ședință a Consiliului Director, care însă a fost transformată în cu totul altceva deoarece au participat peste 25 de persoane, nicidecum conducerea efectivă a autorității. Ce a atras atenția din start a fost prezența a doi consilieri personali permanenți ai lui Zgonea pe care îi duce peste tot cu el, angajații ANCOM fiind de părere că ar putea avea rolul de bodyguarzi, deoarece nu dau semne că ar înțelege unde se află și mai ales de ce sunt plătiți cu salarii uriașe din banul public. Ședința a debutat cu un lung monolog al secretarului  Autorității, cu mâna căruia se pare că Zgonea va face toate viitoarele reorganizări. Acesta a plictisit audiența cu cifre și date din pachetul de peste 70 de legi pe care guvernul și-a angajat răspunderea. Interesant este faptul că Valeriu Zgonea, spre deosebire de alte ședințe în care a atacat cu furie toată activitatea sectorului tehnic din ANCOM și a trimis profesioniștii instituției în derizoriu, de data aceasta a fost extrem de rezervat. A scăpat printre scurtele sale intervenții însă cea mai importantă informație, faptul că el a decis să nu solicite exceptarea ANCOM de la prevederile măsurilor drastice asumate de guvern. Nimeni nu l-a întrebat de ce nu s-a folosit de faptul că Autoritatea beneficiază de protecție prin cadrul legislativ european, fiind unica structură de reglementare, administrare, control în domeniul vast al telecomunicațiilor, comunicațiilor electronice, serviciilor poștale. Pentru a se acoperi în fața unor viitoare reacții ale salariaților din ANCOM, Zgonea a fluturat din nou pericolul salarizării unice. Nu a spus nimic despre poziția sa anterioară asumării răspunderii executivului când a transmis în cadrul unor ședințe cu personalul tehnic din sediul central și țară că va face demersuri către guvern pentru ca anumite activități să fie exceptate de la măsurile luate în bloc. Atunci a cerut, se întâmpla la mijlocul lunii august, ca sindicatul, vicepreședinții și directorii să nu facă niciun pas în sensul apărării poziției ANCOM, ceea ce s-a și întâmplat. Iată că la doar câteva săptămâni, Zgonea a recunoscut cu nonșalanță că nu a făcut niciun demers la guvern, deoarece așa și-a asumat el! A precizat totuși că puținele propuneri, care oricum nu a fost acceptate, au fost făcute pentru ANCOM de către ANRE?! Stupoare în rândul audienței, care a rămas fără cuvinte. A continuat însă să vorbească doar secretarul instituției.

Simulacrul de ședință de Consiliu Director s-a încheiat cu sarcina către toți șefii de compartimente să vină cu propria organigramă, ținând cont de chingile în care a ajuns Autoritatea. Zgonea le-a reproșat celor prezenți că ANCOM are cel mai mare număr de șefi de compartimente dintre cele trei mari structuri de reglementare, ignorând intenționat faptul că 40 de șefi se regăsesc în fiecare oficiu județean al ANCOM, acolo unde se află terminațiile "sistemului nervos central" al Autorității, structuri care mențin piața telecomunicațiilor la un nivel de top. În fiecare Oficiu Județean activează un număr limitat de ingineri, specializați pe activități de control și monitorizare, oameni cu o mare experiență, respectați ca profesioniști de primă mână. Or tocmai acestora le-a pus gând rău noua conducere a ANCOM, deoarece într-o altă scurtă intervenție, Zgonea a afirmat că munca celor din țară e similară cu a salariaților ANRE??! Alt moment șocant într-o ședință în care s-au lansat subiecte cu caracter subversiv. În aceste oficii județene activează în general între trei și cinci oameni, iar secretarul Autorității a afirmat că prin legea asumată de guvern, trebuie să se desființeze automat oficiile județene, care de fapt mențin ANCOM pe poziția de autoritate de control într-un domeniu vast. Practic, urmează distrugerea unei structuri funcționale a statului român și diluarea în cel mai bun caz a angajaților din județe în compartimente despre care nimeni nu poate spune cum vor putea răspunde în viitor provocărilor unei piețe a telecomunicațiilor în plină expansiune. Dar se pare că acest lucru deja a fost decis, din moment ce planul de tip buldozer al echipei Zgonea se pune în aplicare.

În aceste condiții, este evident că Valeriu Zgonea are un plan similar cu cel al fostului președinte de tristă amintire Adrian Diță, cel alungat la propriu în 2017 de profesioniștii ANCOM. Doar că acum, omul pus (nu se știe de cine exact) la vârful ANCOM are o altă tactică: nu mai destituie directorii de la București, ci colaborează cu unii și îi timorează pe alții. Încearcă să destructureze structura 'core business" de la bază, pentru ca apoi să se ocupe de sediul central. Are un sprijin oferit de doi, trei oameni vechi din ANCOM, care însă nu sunt responsabili de zona tehnică a Autorității, ci pendulează în spațiul logistic. Nu în ultimul rând, este secondat de fostul secretar general al instituției, soția sa, care nu renunță la funcția de consilier de specialitate, cu atribuții de consiliere a conducerii. Nu trebuie ignorat faptul că echipa actuală care a pus mâna pe ANCOM are de apărat o structură de oameni (se pare că sunt peste 100) aduși pe ușa din dos în sediul central în ultimii șase ani, prin diverse metode. Acești clienți ai zonei politice și de business din București au în spate o serie de încrengături și la o eventuală disponibilizare în masă trebuie protejați cu toată puterea. Dovadă că singurul demers pe care l-a făcut în sensul exceptării ANCOM de la viitoarele măsuri guvernamentale a fost cel de protejare a consilierilor, al căror număr nu a fost redus. În loc să se zbată pentru ca structura 'core business", funcțională de ani de zile să fie protejată, Valeriu Zgonea a fost preocupat de păstrarea actualului număr de consilieri!

Singura speranță a oamenilor care muncesc în ANCOM este intervenția Parlamentului României, prin Comisia de IT&C, deoarece autoritatea se află sub control parlamentar și e protejată de legislația UE. Dacă legea asumată de guvern va începe să producă efecte, toate structurile tehnice ale ANCOM vor fi bulversate iremediabil, spre satisfacția celor care slăbesc din interior structurile statului român.

 

Repetă ANCOM episodul Adrian Diță?

 

Nu s-au așezat bine în fotolii noi vicepreședinți ANCOM că încep să apară probleme..

Pe diverse grupuri WhatsApp din ANCOM au început să circule informații care amintesc de perioada funestă în care ANCOM era condusă de Adrian Diță, înscăunat de PSD.

Mai jos un astfel de mesaj din care aflăm că:

- s-ar pregăti o ”reformă” în stilul Adrian Diță,

- soția domnului președinte, Laura Zgonea, încă în ANCOM, nu a plecat din autoritate cum declara la înscăunare actualul președinte. Mai mult pare a fi creerul noii ”reforme”.

Apare astfel întrebarea, legata de incomaptibilitatea invocată atunci de domnul președinte – cine va pleca totuși din ANCOM? Soțul soției sau soția soțului?   

Dacă într-adevăr se pregătește o ”reformă” ANCOM s-ar afla într-o situație critică, ”reforma” find pregătită acum ca și acum circa 5 ani de pafariști, de persoane care nu înțeleg despre ce este vorba.

Repetă ANCOM episodul Adrian Diță? PSD chiar nu a învățat nimic …

Comisiile de specialitate din parlament se simt confortabile dupa erorile comise?

 

Iată una dintre aceste informari

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații traversează o nouă perioadă de criză internă, similară celei prin care a trecut imediat după plecarea la ITU-Geneva a fostului președinte Cătălin Marinescu în anul 2017, când ANCOM a intrat o scurtă perioadă sub conducerea lui Adrian Diță. Acesta a fost schimbat la doar câteva luni deoarece a bulversat instituția cu o serie de măsuri care au blocat activitatea.

În prezent, ANCOM este condusă de către Valeriu Zgonea împreună cu soția sa, Laura Zgonea, fost secretar general al autorității, în prezent consilier de specialitate al conducerii. După preluarea mandatului, în luna mai a.c., Valeriu Zgonea a făcut un tur al structurilor teritoriale ale ANCOM, aflate în perioada ședințelor de bilanț semestrial. Deși a fost bine primit de către echipele regionale ale ANCOM, Zgonea a transmis în sediul central mesaje false, dezinformări și aprecieri subiective cu caracter jignitor despre activitatea din teritoriu, acolo unde autoritatea își derulează misiunile sale operative, de monitorizare, control, autorizare a furnizorilor de radiocomunicații, etc.

După această etapă, printr-o decizie arbitrară, actualul președinte al instituției a modificat componența Comisiei de monitorizare a proceselor manageriale, condusă de vicepreședintele Bogdan Iana (cu care nu s-a consultat) și a eliminat din acel organism cei cinci directori regionali (București, Cluj, Iași, Muntenia, Timișoara) introducând în locul acestora persoane cu responsabilități minore din sediul central. Facem precizarea că directorii din țară au în subordine cel mai mare număr de salariați (între 70 și 90) și un număr de județe arondate egal, cu excepția Bucureștiului care vizează doar activitatea din Capitală, unde activează mai puțin angajați, însă și această direcție are o activitate susținută, în cele șase sectoare.

Din acel moment, Valeriu Zgonea a început o suspectă campanie de denigrare a zonei "core business" a ANCOM, formată din cele trei direcții executive: Gestiunea spectrului, Monitorizare și Control, Reglementare, nu a organizat decât o ședință de comitet director în cele cinci luni de la preluarea mandatului și periodic a lansat ipoteza nevoii de renunțare la actualele activități ale instituției, în schimbul unor ipotetice și iluzorii acțiuni viitoare.

După apariția în spațiul public a informațiilor privind măsurile de austeritate ce vor fi asumate de Guvern, Zgonea a devenit extrem de agresiv în limbaj, amenințător în întâlnirile pe care le organizează cu managerii unor compartimente centrale. Repetă obsesiv faptul că instituția nu mai are nevoie de ingineri de spectru, că personalul este nepregătit, neinstruit, că multele campanii (recunoscute a fi de succes de ani de zile) ale ANCOM sunt inutile, etc. A limitat și chiar interzis participarea directorilor/specialiștilor ANCOM la diverse evenimente de profil, prin decizia sa arbitrară fără să se consulte cu cei care de ani de zile reprezintă autoritatea în diverse forumuri de dezbateri.

Recent, a organizat o ședință cu conducerea Direcției executive Monitorizare și Control unde s-a lansat în afirmații jignitoare la adresa salariaților din teritoriu, jignind o structură formată din sute de specialiști, toți cu experiență mare și rezultate recunoscute la nivel național și internațional. Insistă obsesiv asupra faptului că nu există nicio diferență între structurile de bază ale ANCOM și cele suport. Potrivit unor informații care circulă în sediul central, înainte de ședința cu directorii DEMC, Zgonea ar fi spus în mai multe întâlniri neoficiale în sediul ANCOM că "îi chem pe ăia de la DEMC ca să le dau un cap în gură", iar după ședință s-a lăudat că i-ar fi făcut praf pe cei din structura de monitorizare și control, care nu sunt buni de nimic. O temă pe care o reia tot obsesiv este legată de cea mai de succes aplicație a ANCOM - platforma aisemnal.ro - care e realizată de ani de zile printr-un efort uriaș al inspectorilor și experților autorității din țară, datele colectate din fiecare localitate a României cu peste 10 locuitori fiind prelucrate și integrate la sediul central. Valeriu Zgonea repetă în diferite întâlniri faptul că datele din aplicație ar fi false, că nu reflectă realitatea, etc, dovedind clar că nu înțelege specificul muncii din ANCOM. Tot în ședința cu directorii din țară a jignit global inginerii din oficiile județene, reproșând faptul că aceștia nu ar aduce bani la bugetul autorității?! În aceeași linie, a amenințat că oricând poate desființa structuri din țară, care ar fi 'tolerate".

În acest context, circulă tot felul de zvonuri îngrijorătoare în interiorul ANCOM legate de viitoarea organigramă a instituției, despre care până astăzi nu s-a discutat oficial în nicio întâlnire, dar despre care se știe de o lună de zile că ar fi creionată de către o echipă nelegitimă de apropiați ai soției lui Valeriu Zgonea. Potrivit unor informații din sediul central, cei doi vicepreședinți, Eduard Lovin și Bogdan Iana, precum și directorul executiv al DEMC nu au fost consultați împreună legat de viitoarea organigramă ce ar rezulta după asumarea răspunderii Guvernului. Surse interne afirmă că Laura Zgonea poartă discuții private cu directori și șefi din ANCOM pe tema viitoarelor măsuri, însă nu a fost organizată nicio consultare oficială cu structura managerială. Sindicatul a fost pus la punct în avans de către Valeriu Zgonea, care a transmis liderilor să nu facă niciun demers la Comisia europeană sau Parlamentul României legat de viitoarele reorganizări interne.

În aceste condiții, tot mai mulți dintre salariații ANCOM consideră că se impune intervenția Comisiei parlamentare de IT&C pentru verificarea situației în care se află această autoritate controlată de Parlamentul României. Potrivit legislației interne, ANCOM, fiind unicul reglementator al pieței de comunicații din România, se supune legislației europene, iar independența și imparțialitatea autorității sunt obligatorii. Ar fi extrem de grav ca Parlamentul României să lase la mâna unui președinte de autoritate cu un trecut extrem de controversat și a soției sale viitoarea reorganizare, ce va fi făcută după asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri de austeritate. În mod normal, ANCOM ar fi trebuit exceptată, cel puțin pentru anumite compartimente și activități, de la o reorganizare brutală, care ar putea compromite iremediabil nu doar structura, dar și piața de comunicații din România, care este una foarte bine controală și reglementată de stat, prin activitatea de ani de zile de succes a profesioniștilor ANCOM.