marți, 22 decembrie 2015

Privatizarea RomTelecom s-a făcut prea târziu!

Ziarul Bursa publica în 22 decembrie 2015 un articol, Prăpădul ROMTELECOM / TELEKOM
despre privatizarea RomTelecom, concluzionând că nu a fost un succes, dar nici un eșec. De acord că privatizarea RomTelecom nu a fost un succes. Mai degraba a fost un eșec. De ce?

Privatizare mult întârziată
Vânzarea s-a făcut mult prea târziu, când interesul pentru astfel de active scăzuse mult. Ungaria vindea, unui consorțiu condus de Deutsche Telekom, in decembrie 1993 un pachet de 30% din Matav  pentru US$875m, evaluând operatorul la US$2,92 miliarde, rezultând o valoarea pentru linia telefonică de US$2.412, mult peste valoarea medie a unei linii telefonice în SUA, US$1.428, sau la British Telecom, US$1.710. Privatizarea de succes nu a însemnat doar o valoare mare a operatorului ci și dezvoltarea ulterioară a rețelei și creșterea penetrării - dublarea densităţii telefonice în patru ani la 30,5% în 1997! Cehia vindea in anul 1995 un pachet de 27% din acțiunile operatorului național Cesky Telekom, tranzacția evaluând operatorul la US$5,8 miiarde, adică US$2.578/linie, valoare mai mare decât cea obţinută la privatizarea operatorului Matav. La data vânzării Cehia avea o densitate a telefoniei fixe de 22%, care avea să crească la 38% la finele anului 1999. Să amintim că astăzi România are o densitate a telefoniei fixe de circa 22%!
România a privatizat operatorul Romtelecom în 1998, cand interesul investitorilor deja se mutase către telefonia mobilă. La 30 decembrie 1998 (la 5 ani de la privatizarea operatorului Matav!), OTE plătea US$675m pentru 35% din acţiuni şi 16% din drepturile de vot, tranzacţia evaluând RomTelecom la US$1,93 miliarde sau US$540/abonat. Adica de peste PATRU ori mai puțin decât rezultatul privatizării Matav!

Vina apartine tuturor guvernărilor
Se încearca să se plaseze întreaga vină în altă parte omițând și „contribuțiile„ proprii. În primul rând întârzierea privatizării așa cum spuneam mai sus este o cazuă majoră. O mare parte a responsabilității, poate cea mai mare, revine guvernării 1990-1992 și mai ales guvernării 1992-1996, când trebuia să se realizeze privatizarea RomTelecom, precedată, precum în Ungaria și Cehia, de o pregătire pentru maximizarea valorii de piață și a dezvoltării ulterioare a rețelei. Dar și guvernării următoare. În vara anului 1996, înainte de alegeri, predam domnului Nicolae Noica, responsabilul CDR (care avea să vină la guvernare în toamna aceluiși an) cu strategia de guvernare, o strategie de guvernare pentru telecomunicații, care prevedea, printre altele, privatizarea Romtelecom și liberalizarea pieței. (In strategie și în luările de poziție publice imi exprimam opinia ca aș prefera drept partner strategic operatorul Deutsche Telekom, având în vedere și sucesul din Ungaria.) Privatizarea s-a lungit cam mult, peste doi ani - până la finele anului 1998 obținând rezutatele menționate mai sus.
Obiectivele de dezvoltare impuse operatorului RomTelecom vizau preponderent telefonia fixă (inlocuire centrale telefonice analogice, instalarea de noi linii telefonie fixă, etc.) și mai deloc telefonia mobilă, afacere cu ritm mult mai mare de creștere. Ca atare - investiții mici pentru telefonia mobilă și eșecul CosmoRom. In aceste condiții valoarea operatorului nu putea sa crească. Astfel, în etapa a doua a privatizări, martie 2003, a fost acceptată evaluarea companiei RomTelecom la US$750 milioane, (US$175/abonat) valoare și mai mică. Notabil este că totuși ministrul comunicațiilor nu a permis închiderea operatorului CosmoRom, care avea să fie relansat în 2005. 

Apoi, reprezentarea statului în administrea acțiunilor deținute de România s-a făcut inadecvat. Ministerul telecomunicațiilor, în calitatate de administrator al acțiunilor deținute de România, a trimis, de cele mai multe ori, în consiliul de administrație (RomTelecom, CosmoRom, Cosmote), figuranți, persoane incapabile să înțeleagă afacerea, industria, tehnologia, etc. Ministerul ar fi trebuit să trimită reprezentați reprezentativi (economiști de prestigiu) în aceste consilii de administrație, specialișți care înțeleg industria, poziția operatorilor, afacerea și nu figuranți provenind de la Ministerul Agriculturii, de la cancelaria primului ministru, sau de la Ministerului Tineretului și Sportului.  Reprezentații trimişi de minister în aceste consilii de administrație au fost faţă în faţă cu profesioniști cu zeci de ani de experienţă în afaceri și în telecomunicații din partea OTE şi mai târziu Deutsche Telekom trebuind să înțeleagă ce se discută și să apere poziția României, lucru delicat atunci când ești acționar minoritar. Valoarea de piaţă este și o măsură a calităţii reprezentării statului român în administrarea operatorului. 

vineri, 18 decembrie 2015

Raportul AKAMAI privind starea Internetului in tr. III 2015

Recent AKAMAI a publicat raportul pentru trimestul III 2015 privind starea Interntului


raport care menționează o creștere moderată, pozitivă  a conectivității în cea mai mare parte a regiunii noastre. Dintr-o perspectivă globală, viteza medie a conexiunii a crescut cu 0,2% trimetru  față de trimestru și cu 14% de la an la an la 5,1 Mbps, în timp ce viteza maximă la nivel global a scăzut cu 0,9% trimestru-trimestru și a crescut față de acum un an cu 30% la 32,2Mb/s. 

România este remarcată prin viteza de vârf, 72,9Mb/s, fiind prima în regiunea EMEA.

La nivel mondial, clasarea României este mai modestă, locul 8 cu această viteză de vârf de 72,9Mb/s.  



România mai este prezentă și în clasamentul țărilor cu viteze de peste 10 Mb/s, fiind clasată pe locul 5, cu viteza de peste 10Mb/s.pentru 57% din conexiuni.


 România mai este prezentă și în alte clasamente ale raportului Akamai privind adoptarea Interntului.

joi, 17 decembrie 2015

Reglementare pentru competiție
Prezentare ținută la conferința internațională ANCOM: 2020 - A TELECOM ODYSSEY, propunând remediii pentru o competiție echilibrată pe termen mediu.

1,14 cent/minut pentru apel primit în roaming până în 2017

Ieri, 16 decembrie 2015, Comisia europeană anunța adoptarea de noi reguli de implementare privind tarifele de roaming în Uniunea Europeană.

Astfel, tariful pentru primirea unui apel în roaming în UE va fi de 1,14 eurcenți/minut din 30 aprilie 2016 până în 14 iunie 2017, când va dispărea.


1 July 2014
30 April 2016
15 June 2017
Outgoing voice calls (per minute)
€0.19
domestic price + up to €0.05
no extra roaming fee, same as national rate
Incoming voice calls (per minute)
€0.05
1.14 €cent
no extra roaming fee, same as national rate
Outgoing texts (per SMS message)
€0.06
domestic price + up to €0.02
no extra roaming fee, same as national rate
Online (data download, per MB*)
€0.20
domestic price + up to €0.05
no extra roaming fee, same as national rate


La valorile din tabel trebuie adăugată TVA.

miercuri, 16 decembrie 2015

Serbia amână privatizarea operatorului național Telekom Srbija! România?

Recent guvernul sârb a hotarât, chiar unanim, să amâne privatizarea operatorului Telekom Srbija, vânzarea unui pachet de 58,1% din acțiuni, desi nu a dus lipsă de ofertanți - șase!
Motivul - ofertele nu au intrunit așteptările vânzătorilor. Se pare că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg! Era a doua oară când privatizarea operatorului Telekom Srbija era amănată, guvernul declarând că intenționează să o restructureze pentru a-i crește valoarea.
România este chiar mai perseverentă - în 2013 a început a patra tentativă de a vinde un pachet, sau chiar întreg pachetul deținut de statul român în operatorul RomTelekom. Acum doi ani, în decembrie 2013, era angajat consorțiul care să vândă/listeze, chiar, întregul pachet de 45,99% deținut de România. Și de atunci ministerul societății informaționale tot amână decizia.

Se pare că nu este momentul cel mai potrivit a vinde astfel de active. Cel puțin așa spune experiența Telekom Srbija. Dar, a amâna sine die luarea unei decizii în listarea RomTelekom dând vina pe consultanții nu pare a denota seriozitate. A vinde întregul pachet pare riscant. Pare a nu fi recomandat nici de experiența Serbiei și nici de performanțele operatorului nostru. Listarea pe burse (București și ...) a unui pachet de 15-20% pare un compromis pentru momentul actual permițând eventuala intrare a unor fonduri de investiții în structura acționariatului și o evaluare a operatorului.

luni, 7 decembrie 2015

România, campioană mondială la viteză ... LTE!

GSMA a publicat recent THE MOBILE ECONOMY EUROPE 2015

în care am avut plăcuta surpriză să descopăr România plasată în fruntea clasamentului, intrecând țările din UE și mai ales marile puteri din domeniul comunicațiilor electronice - Japonia, SUA și Coreea de Sud. Este vorba de viteza medie a accesului Internet mobil (descărcare) prin rețele LTE. Cu 30 Mb/s viteza medie in trimestrul III 2015, România intrecea Corea de Sud - 29 Mb/s, Danemarca - 25Mb/s, Ungaria - 24Mb/s, etc. Investițiile marilor noștri operatori de comunicații mobile dau roade!


Un alt grafic interesant al noului raport este cel al utilizării comunicațiilor mobile în lume. Europa, cu 78% utilizatori unici, este prima dintre regiuni urmată de America de Nord și CIS cu 70%. O penetrare mare denotă posibilitate mica de creștere pentru țările din Europa. Dacă însă luăm în considerare numărul total de conexiuni America stă cel ai bine cu 1,46 conexiuni/utilizator urmată de Europa cu 1,59 conexiuni/utilizator, față de media mondială de 1,92 conxiuni/utilizator. Valori mult mai mari decât 1 - o conexiune/utilizator - denotă deficiențe, poate chiar eșec al pieței, utilizatorii fiind constrânși a avea în buzunar două sau chiar trei telefoane mobile conectate în rețele mobile diferite pentru a evita marile taxe vamale instituite între rețele prin tarifele de terminare în rețelele mobile, iar Europa nu stă prea bine dacă o comparăm cu America de Nord, regiune ceva mai bine reglementată. Dispersia mare a acestor valori, de la 1,46 în America de Nord la 2,15 în America Latină, denotă o reglementare fragmentată, tarife foarte mari de terminare în rețelele mobile în unele regiuni, care se traduce prin costuri mai mari cu comunicațiile mobile pentru utilizatorul final și societate în acele regiuni ale lumii.

Raportul estimează pentru Europa anului 2020 scăderea la 1,24conexiuni/utilizator, cifră ce denotă o evoluție lentă a procesului de punere pe costuri a tarifelor de terminare în rețelele mobile, dar mai ales faptul că, în viziunea GSMA, tarifele de terminare nu par a dispărea în orizontul de timp analizat.  




Raportul conține proiecții pentru Europa până în anul 2020 privind evoluția acoperirii cu tehnologie 4G - 93%, a adoptării tehnologiei 4G în Europa - 57%, a telefoanelor mobile inteligente - 76%, a utilizării datelor mobile, a veniturilor - 0,9%, a cheltuielilor de capital, a EBITDA, a contribuție la PIB, …..


Dr. Nicolae Oacă


vineri, 4 decembrie 2015

Vă invit miercuri 9 decembrie 2015, orele 18:30, în sala A101, facultatea Electronica și Telecomunicații, Leul, la întâlnirea cu
RAOUL ROS, Country Senior Officer Alcatel-Lucent Romania.
Întâlnirea este a doua lecţie deschisă din acest an cu participarea unor personalităţi de seamă ale telecomunicaţiilor româneşti, pe care o organizez în cadrul cursului ”Piaţa Comunicaţiilor. Reglementări europene şi internaţionale” cu sprijinul Ligii Studenților Electroniști, prin proiectul CareerTeam.
https://www.facebook.com/events/1654789571404780/