În atențial noului ministru al telecomunicațiilor!

Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” ar trebui accelerat!

Luna august 2016 a adus un nou ministru al telecomunicațiilor, pare-se cu un mandat ceva mai scurt, dar foarte important pentru viitorul României, prin unele proiecte în derulare.

În 19 noiembrie 2015 publicam ”Comentarii la programul guvernului Ciolos pentru comunicații electronice” pe blogul personal la

http://nicolaeoaca.blogspot.fr/search?updated-min=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2016-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=15 ,

care propunea și câteva noi obiective noului ministru al telecomunicațiilor referitoare la administrarea activelor statului din telecomunicații, un proiect pilot ”smart city” și denominarea în lei a tarifelor serviciilor de comunicații electronice.

Una dintre aceste propuneri - lansarea unui proiect pilot ”smart city” - a fost agreată de domnul ministru Marius Bostan și concretizată în proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”, care urma a fi lansat oficial în 20-21 septembrie 2016 la Alba Iulia  în cadrul  Conferinței de lansare oficială a proiectului și finalizat în anul 2018 cu ocazia aniversării a 100 de ani de la marea Unire.

Între timp, ministrul care a lansat public ideia proiectului ”pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” nu mai este în funcție, iar din luna august 2016 avem un nou ministru al telecomunicațiilor și din iarnă un nou guvern, astfel că pot apărea întrebări, temeri referitoare la ritmul, modul în care va continua acest  proiect de importanță deosebită pentru România.

De ce este important proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”?

În primul rând, proiectul pilot ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent” dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și de aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot, dar, mai ales, dă românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice.

Rostul acestui proiect pilot este de a stabili ce aplicații sau facilități să fie folosite, alegerea depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare - partea tehnică. Proiectul pilot ar mai trebui să releve și un ”plan de afaceri”, adică reguli, proceduri, parteneriate, costuri, finanțare, care să stea la baza acestui demers - partea economică.

În al doilea rând proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”, poate sta la baza unui proiect de țară - ”România inteligentă”. Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit poate fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin care s-ar replica la nivel național rețeta rezultată în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România.

În al trelea rând, potrivit ”România competitivă trebuie să fie, în primul rând, o Românie inteligentă” publicat pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.ro, proiectul de țară ”România inteligentă” ar trebui să stea la baza proiectului național ”România competitivă”, lansat recent. ”România inteligentă” este, în primul rând o Românie conectată, care permite pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) și o relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. O Românie conectată, o Românie digitală este o condiție de bază pentru o economie competitivă, pentru o Românie competitivă.

România viitorului nu poate fi ”competitivă” dacă nu este și ”inteligentă”, conectată adică, și pentru aceasta proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” trebuie continuat. Iar noul ministru ar trebui, pe lângă continuarea și chiar accelerarea proiectului pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” pentru a evita surprizele unui eventual guvern ”mai puțin tehnocrat” din iarnă, să convingă guvernul și echipa proiectului de țară ”România competitivă” că o Românie inteligentă stă la baza uneia competitive. 

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

1.   Utilizare - partea a doua

Retransmisia programelor Tv

Evoluția pieței de retransmisie a programelor TV a fost una deosebită. Apărută chiar la începutul anilor 90, a fost prima piață care a cunoscut liberalizarea, având de la început mai mulți competitori, însă în arii geografice diferite pentru ca în ultimii ani să constatăm și o suprapunerea a arilor acoperite de operatori. Apariția televiziunii prin satelit, oferită de mai mulți competitori, a intensificat competiția pe această piață, iar faptul că românul petrece în medie peste 4 ore pe zi nu poate să fie decât un stimulent pentru competitorii acestei piețe.

La finele anului 2015, în România erau, potrivit ANCOM, 263 furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale din care 259 utilizau mediu de transmisie cablul, 5 satelitul și 2 tehnologia IP (IPTv) și 4,56 milioane utilizatori ai cablului, 2,42 miloane ai satelitului și 83,2 mii ai tehnologiei IPTV. Cu un total de 7,07 milioane utilizatori/contracte, România avea o penetrare de 94,4% din gospodării, una dintre cele mai mari din UE. Din cele 7,07 milioane abonați, 60% sau 4,2 milioane proveneau din mediul urban, iar restul de 2,8 milioane sau 40% din mediul rural. 

Sursă: ANCOM

Retransmisia programelor audiovizuale se face preponderent prin cablu, 64,6%, urmat de satelit cu 34,3% și tehnologia IPTV cu 1,2%, cote aproape constante în ultimii cinci ani. 

Sursă: ANCOM

La finele anului trecut, 62% din totalul programelor Tv erau recepționate în format digital o pondere importantă, 55,3% din total, revenind retransmisiei prin satelit, în timp ce retransmisia prin cablu contribuie cu 42,8%, pondere în creștere continuă în ultimii ani, datorită eforturilor operatorilor, restul revenind tehnologiei IPTv.

Sursă: ANCOM 

Principalii operatori

RCS&RDS este cel mai important competitor pe piața serviciilor de retransmisie a programlor TV cu circa 3,4 milioane clienți folosind ”cablul” sau ”satelitul”, urmat de Telekom cu 1,353 milioane contracte folosind preponderent satelitul dar și cablul (prin compania sa NextGen) sau IPTV și UPC Romania cu un total de 1,24 milioane contracte. Pentru RCS&RDS se cunosc valori până la 30 iunie 2013, din prospectul emisiunii de obligațiuni în urma căreia operatorul a atras, la finele lunii octombrie 2013, o finanțare în valoare de €450 milioane, pentru finele anului 2015 estimându-se 2,6 milioane clienți ”Cablu Tv” și 0,75 milioane clienți ”satelit”.

Surse: operatori, ANCOM, ziare, estimări autor

Poziția RCS&RDS de leader de piață este rodul unor tarife adaptate pieței noastre, al investițiilor în tehnologie, dar mai ales al investitțiilor în livrarea de conținut. Aici se poate include crearea de posturi de televiziune proprii, achiziția drepturilor de a transmite anumite evenimente sportive (campionatul național de fotbal, etc).    

Telekom și UPC Romania au prezentat creșteri continue pe fondul unei cereri de servicii în creștere constantă în ultimii ani.

Să remarcăm intrarea pe această piață a operatoruli de comunicații mobile Orange Romania în anul 2013 oferind recepția prin satelit a serviciilor Tv și prin creșterea constantă a serviciilor vândute.

Analizând piața serviciilor de retransmisie a programelor Tv se  constată accelerarea procesului de concentrare a acesteia, numărul funizorilor scăzând în ultimii ani (de la 460 furnizori în anul 2011 la 359 în 2013 la 263 la finele anului 2015) favorizat de maturizarea pieței, dar și de criza economică începută în anul 2009. Aceasta se observă și în graficul de mai sus urmărind evoluția numărului contractelor care revin altor furnizori, număr care a scăzut în perioada de criză începută în anul 2009.

RCS&RDS deține o cotă de piață cumulată de aproape 50%, urmat de Telekom cu o cotă de 21,%, UPC Romania cu o cotă cumulată de 17,5%, DCS cu circa 5,7%, Orange Romania cu 3,9% și alți operatori cu restul de circa 5%. 

Surse: operatori, ANCOM, estimări autor

Concluzii

Cu o rețea de fibră optică dezvoltată, cu o preocupare constantă în oferirea de conținut, dar și atent mereu la posibile achiziții de operatori mai mici, RCS&RDS este liderul pieței serviciilor la punct fix, fiind pe primul loc la furnizarea de servicii de Internet oferind viteze de 1Gb/s și de recepție a programelor TV. Și poate și la venituri.

Urmează Telekom cu o rețea națională echipată preponderent cu cablu simetric din cupru în bucla locală, însă cu planul de a introduce fibră optică (2 milioane locuințe conectate la finele anului 2016). Telekom este primul în oferirea de servicii de telefonie fixă a cărui cerere este în continuă scădere, având însă probleme în oferirea de acces Internet, probabil din cauza rețelei care încă nu oferă peste tot viteze mari. Telekom pare a avea o problemă cu rețeaua și cu serviciile oferite - rețea preponderent cu cablu simetric din cupru în bucla locală bun pentru telefonie, care are probleme în a oferi vitezele mari de transmisie cerute de Internet.

În fine, UPC Romania, cu o rețea de mare viteză conectând peste 2,6 milone locuințe, a avut în ultimii ani o evoluție constant pozitivă înregistrând creșteri la telefonie fixă, Interent și Tv. Lipsa unui conținut propriu (așa cum oferă RCS&RDS sau Telekom) poate explica scăderea cotei de piață recepție programe TV de la 20,2% în 2010 la 17,5% în anul 2015 pe o piață în creștere. Oferirea și de servici la punct mobil (printr-un operator de rețea mobilă virtuală sau printr-un parteneriat cu un mare operator) i-ar permite un ritm mai mare de dezvoltare.

Telefonia fixă este un serviciu a cărui utilizare este în scădere, din cauza substituției fix-mobil. Accesul la Internet și recepția programelor Tv sunt servicii în creștere cu o mențiune pentru ultimul, România având o penetrare (94% din locuințe) dar și o utilizare (peste 4 ore pe zi) mare comparativ cu țări UE. Se pare că românilor le place să stea mai mult la televizor decât pe Internet!

În atenția echipei proiectului ”România competitivă”

”România competitivă” trebuie să fie, în primul rând, o ”Românie inteligentă”!

Ziarele au publicat săptămâna trecută o știre despre o nouă consultare, a şasea, în cadrul proiectului de ţară „România competitivă”, pe capitolul „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii”. Neavând acces la cei care se ocupă de proiectul ”România competitivă” supun atenției echipei acestui proiect un alt proiect de țară ”România inteligentă” parte a proiectului de țară ”România competitivă”.

Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, începutul unui proiect de țară ”România inteligentă”

în 18 mai 2016, în cadrul primei sesiuni a Zilei Comunicațiilor 2016, domnul ministru Marius Bostan anunța începerea preparativelor pentru primul proiect pilot de oraș inteligent - ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent”, care urma a fi lansat în septembrie 2016 și finalizat în anul 2018, când se vor aniversa 100 de ani de la mare unire. Un oraș inteligent utilizează comunicatiile electronice si tehnologia informatiei pentru administrarea mai eficientă a serviciilor publice, pentru o societate mai ecologică, mai eficientă, mai prietenoasa cu cetățeanul și cu mediul de afaceri.

Între timp a fost anunțată data lansării proiectului: 20-21 septembrie 2016, la Alba Iulia în cadrul unei conferințe de lansare oficială a proiectului, dar și plecarea domnului ministru Marius Bostan.

Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent” dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot, dar mai ales dă societății, românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice.

Rostul acestui proiect pilot este de a stabili ce aplicații sau facilități să fie incluse, alegerea depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare - partea tehnică. Zonele de interes ar putea fi grupate în inovare digitală, asistență socială, mobilitate urbană, energie, educație, sustenabilitate. Proiectul pilot ar mai trebui să releve și un ”plan de afaceri”, adică reguli, proceduri, parteneriate, care să stea la baza acestui demers - partea economică.

”România inteligentă”- un proiect de țară, parte a proiectului ”România competitivă”

Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” trebuie să continuie, chiar dacă cel care l-a anunțat nu mai este ministru.  Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit va fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin care s-ar putea replica rețeta rezultată (tehnic, economic) în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România. România inteligentă este, în primul rând o Românie conectată, care permite diverse aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) astfel încât societatea devine mai eficientă, mai ecologică, iar relaționarea mai facilă, mai prietenoasă.

Sunt dificil de estimat costurile proiectului național ”România Inteligentă”, proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” urmând a da un indiciu și mai ales un ”model de afacere”. În afară de finanțarea din fonduri UE, alte surse pentru finanțarea proiectului ar trebui căutate la telecomunicații și la bugetul de stat. Telecomunicațiile au fost considerate până acum o sursă de venituri pe care guvernele au folosit-o conform intereselor conjuncturale alimentând adesea găurile negre ale economiei. Amintesc de banii obținuți din vânzarea unui pachet de 54,01% din acțiunile RomTelecom, de rezultatul licitației de frecvențe din anul 2012, etc., în total cu mult peste un miliard de euro, fonduri care nu au fost folosite în cel mai bun interes național - conectarea întregii Românii la rețele de mare viteză și mai ales la creșterea adopției internetului, care ar fi dus la dezvoltarea economiilor locale și deci și la creșterea economiei naționale (creșterea utilizării internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu 1,5%!). Pentru viitor ”banii” din telecomunicații - vânzarea de active ale statului (RomTelekom, SN Radiocomunicații, etc.), vânzarea de licențe de frecvențe, tarife, taxe, etc. ar trebui să alimenteze un ”fond al telecomunicațiilor” care să ajute la realizarea proiectului național ”România Inteligentă”. Deasemenea, bugetul de stat ar trebui să prevadă fonduri pentru finanțarea proiectului de țară ”România inteligentă”, investiții în viitorul economic al țării. ”Telecomunicațiile” ar trebui considerate motor de dezvoltare economică a țării și nu sursă de venituri.

România viitorului nu poate fi ”competitivă” dacă nu este și ”inteligentă”!

1 august 2016