Profesioniști, nu sinecuriști,  la conducerea ANCOM!

 

O știre publicată în ZF.ro în 4 octombrie 2023

https://www.zf.ro/business-hi-tech/coalitia-psd-pnl-lanseaza-procedura-accelerata-numirea-unor-22146318

anunța o procedură accelerată pentru numirea unor noi vicepreședinți ANCOM:

- depunerea candidaturilor până la 9 octombrie 2023. In cinci zile!

- analiza candidaturilor și votul final a doua zi, pe 10 octombrie. În a șasea zi!!!

Știrea mai trecea în revistă și posibili candidați pentru funcția de vicepreședinte ANCOM - actualii vicepreședinți Eduard Lovin și Bogdan Iana, precum și Cristin Popa, director executiv ANCOM, toți trei vechi specialiști ai autorității de reglementare.

 

De ce atâta grabă?

Știrea anunța numirea unor persoane de conducere la ANCOM in doar șase zile! De ce atâta grabă? S-a terminat mandatul vechilor vicepreședinți și au uitat sa lanseze procedura la timp? Se pare că da - mandatele expiră în această lună. Sau, întârzierea ascunde și intenția de a face totul în mare grabă pentru a putea numi clientelă de partid fără pregătire specifică domeniului, persoane din afara domeniului, ”pafariști”, sinecuriști. Cum a fost cazul ultimilor trei președinți ANCOM sau al ultimilor 5-6 miniștri ai ”telecomunicațiilor” – niciunul nu a avut expertiză în telecomunicații!

 

Au de unde alge

Dacă decidenții doresc binele țării și nu al clientelei politice au de unde alege. Potrivit știrii, printre candidați se numără personalități ale ANCOM si ale telecomunicațiilor noastre - actualii vicepreședinți Eduard Lovin și Bogdan Iana, precum și Cristin Popa, director executiv ANCOM, toți ingineri de telecomunicații cu mare vechime în telecomunicații si în funcții de răspundere în ANCOM, cu contribuții la crearea unei piețe competitive în România, piață cu servicii de calitate la prețuri adaptate puterii de cumpărare a românilor. Pentru a înțelege mai bine comparați prestația ANCOM și ANRE, două autorități de reglementare a două piețe diferite, telecomunicații și energie, ambele cu impact la populație: comparați calitatea serviciilor și evoluția tarifelor în ultimii ani, ani de criză. Pentru aceștia trei nu ar fi o problema asumarea funcției de vicepreședinte ANCOM.

 

Profesioniști și nu pafariști sinecuriști la conducerea ANCOM !

Actualul președinte ANCOM este departe de a fi un profesionist în telecomunicații, parcă este inginer de construcții, drumuri și poduri, iar numirea altor sinecuriști, clientelă de partid fără pregătire și experiență specifică, în funcții de conducere la ANCOM, vicepreședinte, ar afecta profund activitatea autorității. Unu este destul! Trei ar fi mult prea mult, mai ales că ar bloca primele două nivele ierarhice ale autorității.

Telecomunicațiile, motor al economiei țărilor care se vor dezvoltate, au nevoie de profesioniști la conducere și România ar fi mai câștigată dacă pafariștilor li s-ar acorda sinecuri în domenii cu impact redus asupra economiei și viitorului țări (se pare că tot nu contează pregătirea), sau pensii speciale, pentru care guvernanții se luptă cu toată lumea.

 

Domnilor decidenți, telecomunicațiile și ANCOM sunt pentru profesioniști, nu pentru pafariști, pentru nepricepuți. Dați-le alte sinecuri sau pensii speciale si lăsați ANCOM în pace!

Avem o instituție, ANCOM, care funcționează, dar și exemplele ANRE sau ASF. Nu distrugeți și ANCOM! Nu distrugeți telecomunicațiile, motorul dezvoltării economice! Nu distrugeți viitorul țării”

Implementarea tehnologiei 5G continuă impasul

 

2022 - încă un an catastrofal

pentru telecomunicațiile românești!

 

Anul de telecomunicații 2022 a fost mai nefast decât precedentul, despre care spuneam că a fost cel mai nefast an postdecembrist pentru telecomunicațiile noastre, în continuare în derivă, neguvernate, conduse de persoane fără pregătire, fără competențe și fără înțelegerea specifică unei industrii care ar trebui să fie motorul economiei naționale .

 

1.    Legea 5G, legea 163/2021 - lege neclară, cu impact nefast pe termen lung, ”jucărie” periculoasă în mâinile unor nepricepuți

În anul 2020 a fost aprobată așa numita lege 5G, care, în premieră, își propune autorizarea furnizorilor de echipamente de telecomunicații scopul fiind eliminarea fabricanților chinezi de pe piața noastră, care s-ar restrânge, astfel, la doi mari funizori (duopol) - a se vedea blogul https://nicolaeoaca.blogspot.com/ la 16 feb 2020 și 29 octombrie 2020.  Puternica scădere a competiției pe piața furnizării de echipament ar fi trebuit să determine Consiliul Concurenței să intervină. Dar nu a făcut-o.

Sursă: https://nicolaeoaca.blogspot.com

 

România se alătura altor țări europene în războiul comercial SUA-China, ce avea să întârzie implementarea noii tehnologii în Europa, care astfel avea să fie devansată de țări din Asia, America de Nord. https://etno.eu/downloads/reports/etno-state%20of%20digital%20communications%202023.pdf  Întârzierea avea să fie recunoscută de Comisia Europeană care caută soluții... https://www.reuters.com/business/media-telecom/eu-wants-cut-red-tape-costs-spur-rollout-5g-document-2023-01-24/

Legea 5G reprezintă o intervenție brutală pe o piață liberă fiind în contradicție cu reglementările UE care prevăd doar autorizarea operatorilor de telecomunicații.  

Dat fiind complexitatea și puterea mare de calcul, tehnologia 5G are vulnerabilități intrinseci la care se pot adăuga și amenințări din exterior, acutizate de războiul Rusiei cu Europa, care ar fi cerut mai degrabă elaborarea unei strategii naționale, cum a făcut, de exemplu, Anglia. Deși se clamează, legea 5G nu abordează problema securității rețelelor 5G, pentru care Uniunea Europeană a elaborat un ”toolbox”.

După ce a interzis fabricanții chinezi, Anglia s-a aflat în fața unei mari probleme - furnizorii, pentru care a creat o comisie dedicată furnizorilor de rețele 5G, Samsung și NEC fiind departe de a fi considerați furnizori totali. Și România va avea această problemă, care este chiar una de securitate.

Efectele unei piețe cu puțini furnizori vor fi suportate de românii: investiții mărite care înseamnă tarife mărite, instalarea rețelelor întârziată, adoptarea serviciilor întârziată și îngreunată și în final întârzierea digitalizării. Dacă o țară dezvoltată precum Anglia (putere de cumpărare mai mare) ar putea suporta mai ușor aceste probleme, nu același lucru se poate spune despre România, o economie în dezvoltare, unde salariul mic, inflație mare și putere de cumpărare mai mică vor fi obstacole în achiziția noilor servicii, fiind așteptată creșterea decalajului digital, încetinirea dezvoltării economice. 

Legea prevede și înlocuirea echipamentului instalat nespecificând cine despăgubește operatorii, cum se practică în alte țări. Ministerul de Finanțe? MCIDigitalizării? Se înlocuiesc și tablele (antenele) cum întreba reprezentantul unui operator?

Păstrarea legii 5G pune în pericol implementarea tehnologiei 5G în România, favorizând creșterea decalajului digital față de restul lumii, digitalizarea, evoluția economică.

 

2.    Interzicerea fabricantului Nokia - dovada că legea 5G este o ”jucărie” periculoasă în mâinile unor nepricepuți

Vineri 25 februarie 2022 a fost publicat în Monitorul Oficial nr 187 decizia de a exclude compania Nokia prin două entități diferite de la utilizarea de echipament 5G!!! 

Decizia a fost un șoc pentru că legea 5G a fost elaborată pentru a elimina fabricanții chinezi de la furnizarea de echipament 5G și pe baza ei era eliminat fabricantul Nokia, dovedind că se poate interzice orice fabricant dacă vor mușchii decidenților.

Astfel decidenții noștri, prim-ministrul & Co, eliminau furnizorul Nokia, în istoria căreia găsim începuturile electronicii și telecomunicațiilor moderne - faimoasele Bell Labs unde s-a descoperit tranzistorul și care au câteva premii Nobel pentru aceste descoperiri. Bell Laboratories aveau să devină Lucent, care a fost achiziționat și absorbit de Alcatel care, la fel, a fost achiziționat și fuzionat cu Nokia, un pionier al telefoniei mobile și un maestru al reinventării. Nokia a fost înființată în 1865 în Finlanda și în decursul timpului s-a reinventat de mai multe ori, dar mereu și-a păstrat sediul în Finlanda, fiind astăzi un important furnizor de tehnologie 5G.

Eliminarea fabricantului Nokia bloca implementarea tehnologiei 5G

Eliminarea furnizorului Nokia mai bătea un cui în coșciugul implementării tehnologiei 5G în România, mereu amânată în ultimii ani, făcând incertă în primul rând licitația 5G și așa cu șanse mici de reușită. Pe lângă interzicerea utilizării tehnologiei 5G produse de Nokia prin decizia nr. 167/24 feb 2022, legea 5G îi obliga pe operatorii noștrii să înlocuiască și echipamentul Nokia deja instalat.

Guvernații își recunosc greșeala și permit Nokia să utilizeze echipament 5G

În 29 martie 2022 se anunța că cele două companii membre ale grupului finlandez Nokia interzise au dat în judecată Guvernul României. După lupte seculare care au durat câteva luni, în fine, în 31 octombrie 2022, avea să fie publicată decizia 516 a guvernului României, care recunoștea greșeala comisă în februarie și permitea companiei Nokia să utilizeze echipament 5G.

Legea 5G o jucărie periculoasă ce face de râs România în întreaga lume

Legea 5G este o lege neclară, nefastă și periculoasă prin arbitrariul pe care îl introduce. Ajunsă în mâini nepricepute poate produce efecte dezastruoase. Eliminarea Nokia avea sa ne facă de râs în întreaga lume, România fiind singura țară care a făcut-o.

Legea 5G s-a dovedit o jucărie periculoasă în mâinile unor nepricepuți (nu aș vrea sa cred că eliminarea Nokia a fost făcută intenționat) și ar trebui eliminată imediat pentru evitarea în viitor a unor astfel de ”minuni”.

 

3.    Licitația 5G - cronica unui eșec anunțat

În anul 2017, se propunea, pentru prima oară, organizarea licitației 5G în 2018, pentru a fi amânată pentru anul 2019.

În anul 2019, trei mari obstacole au blocat licitația 5G:

- OUG114/2018, care își propunea BANI pentru buget - €1 miliard din licențele 5G și €2 miliarde din reînnoirea licențelor 3G - o intervenție brutală a guvernului. Au fost șase luni pierdute, șase luni de tensiuni în care s-a pierdut șansa de a organiza licitația 5G înainte de semnarea memorandumului România-SUA.

- memorandumul SUA-Romania prin care ne alăturam războiului comercial SUA - China și care va bloca licitația pentru ceva vreme și va periclita implementarea tehnologiei.

- desființarea ministerului ”telecomunicațiilor”, care a făcut ca telecomunicațiile să nu mai fie guvernate și să se producă greșeli mari.

Anul 2020 a consemnat continuarea blocajului tehnologiei 5G prin proiectul așa numitei legi 5G, o nouă OUG114/2018 însă cu impact pe termen lung și care avea să bulverseze industria. În august are loc un simulacru de consultare asupra acestui proiect de lege, opiniile exprimate fiind preponderent ignorate.

Blocajul a continuat și în anul 2021. Proiectul de lege ”5G” avea să aprobat, mai întâi de către guvern în 15 aprilie 2021 fără a se lua în considerație opiniile pieței - operatori, fabricanți, autorități și apoi, în 12 mai, de către Camera deputaților cu respingerea tuturor amendamentelor într-un simulacru de consultare

În 13 mai 2021, conducerea operatorilor Orange, RCS&RDS și Vodafone aveau o discuție cu prim-ministrul de atunci, Ludovic Orban, fără rezultate.

Luna noiembrie avea sa consemneze o reacție a pieței prin dezinteresul pentru licitația de frecvențe organizată de ANCOM care a oferit frecvențe disponibile în benzile de 800MHz, 2,6GHz și 3,4-3,6GHz. La licitație au participat doar RCS&RDS si Invite Systems SRL. Fostul Cosmote România, care avea în banda de 800MHz doar un bloc de 2x5MHz, ar fi trebuit sa participe, dacă avea gânduri competitive, însă nu a fost interesat. Nici Orange, nici Vodafone ...

Anul 2022 debutează cât se poate de prost – în 24 februarie se respinge solicitarea NOKIA de a furniza echipament 5G, decizia nr. 167/24 feb 2022, creindu-se tensiuni în piață și dezinteres pentru licitația 5G.

În 11 iunie 2022 avea să fie transpus  în plan local CECE permițând lansarea licitației 5G.

În 12 august avea loc o consultare pentru licitația 5G transformată în bâlci prin participarea doar a unor organizații anti 5G.

În 14 septembrie are loc o consultare cu participarea operatorilor. pentru ca în 15 septembrie ANCOM să publice documentația finală a licitației

ANCOM lansează licitația 5G în 19 septembrie, așteptând oferte până în 27 octombrie.

Aveau să depună oferte doar Orange, RCS&RDS și Vodafone, astfel că nu a mai avut loc licitația, concursul terminându-se după prima rundă, fiecare operator obținând ce a cerut la prețurile de pornire, rămânând spectru nevândut.

Din anul 2017, de la primul anunț al licitației 5G și până la licitația 5G au trecut 5 ani, 5 ani pierduți, guvernanții nepregătind implementarea tehnologiei 5G:

- digitalizarea aprobării lucrărilor de infrastructură: încă nu există ghișeul unic online pentru aprobarea lucrărilor de infrastructură, astfel că licențele sunt inutile dacă operatorii nu vor putea instala rapid site-uri antene. Licențele 5G presupun multe zeci de mii de antene pentru fiecare rețea.

- niciun proiect pilot 5G - orașe inteligente, sănătate, educație, rețele particulare, etc.! De exemplu, Franța a finanțat 26 proiecte cu €131 milioane până anul trecut.

- nu s-a actualizat Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G ambele elaborate sub stresul OUG114/2018 (pentru bani la bugetul de stat și nu pentru succesul implementării tehnologiei 5G) și, deci, nu s-au adaptat la nevoile țării și contextul actual (recuperarea rămânerii în urmă, acoperire rapidă, digitalizare, DESI, ...):

•      prețuri de pornire care să stimuleze implementarea rapidă; mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Cel mai bine ar fi fost licențe acordate gratis, cu impunerea unor condiții rapide de acoperire a noilor rețele.

•      licențe naționale, dar și locale, pentru rețele particulare

•      plata taxelor pentru licențe în timp rezonabil, ani, pentru accelerarea acoperirii

•      taxe utilizare spectru reduse la jumătate

Dacă pentru tehnologia 5G nu s-a făcut mai nimic, ceva deosebit s-a făcut, totuși - proiectul pilot 6G, semnalat in 6 sept. 2021 la https://nicolaeoaca.blogspot.com.

 

4.    Implementarea Codului European Comunicații Electronice, CECE

În 17 decembrie 2018, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene publica Directiva UE 2018/1972 a Parlamentului European si Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului European al Comunicațiilor Electronice, care urma a fi transpus în plan local de către țările membre până la 21 decembrie 2020. Cum la finele anului 2020 doar trei țări au notificat Comisia Europeană despre transpunerea în plan local a noului cod, în 4 februarie 2021, aceasta deschide procedura de încălcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva restului de 24 de state membre, printre care și România, pentru netranspunerea în legislația locală a CECE.

CECE modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, sporind opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate precum și de o predictibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare. Oare ? Legea 5G !

Guvernul Orban inițiase în 2020 un proiect de lege, care a stârnit multe critici. Abia în noiembrie 2021 proiectul de lege avea sa fie avizat de comisiile de specialitate din parlament, proiect în care s-a introdus ”discret” o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, fapt criticat în public.

Unul dintre motivele amânării licitației 5G în 2022, unul oficial, a fost și netranspunerea în plan local a noului cod al comunicațiilor.

În 11 iunie 2022 avea să fie transpus  în plan local CECE permițând lansarea licitației 5G

S-ar putea spune că nu a fost un capăt de țară netranspunerea la termen a codului mai ales că multe alte țări nu au făcut-o. Însă, aceasta trădează neînțelegerea rolului telecomunicațiilor, al rețelelor de mare viteză în dezvoltarea economiei naționale, în digitalizare, dezinteresul pentru telecomunicații, lipsa specialiștilor în rândul politicienilor.

 

5.    Regresul României în digitalizare – certificarea eșecului guvernanților!

În anul 2021 România a suferit o retrogradare cu două locuri în clasamentul DESI (Digital Economy and Society Index) al digitalizării țărilor membre UE, ajungând pe ultimul loc fiind întrecută într-un an de Bulgaria și Grecia. DESI este un index compozit format din patru parametri care descriu gradul de digitalizare a unei țări: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.

În anul 2022 România avea sa-și consolideze ultimul loc regresând, înregistrând o scădere a indexului DESI de la 33 în 2021 la 30 în 2022. Nici măcar nu am stagnat, ci am regresat!!! 

Ciudat este că regresul s-a produs într-o vreme în care politicienii au vorbit mai mult ca oricând despre digitalizare, când s-a înființat un minister dedicat digitalizării, semn că la noi se vorbește și nu se face mai nimic.

Retrogradarea României în clasamentul digitalizării DESI reprezintă certificarea incompe-tenței guvernaților, a politicienilor, chintesența eșecului clasei politice în a administra țara. 

 

6.    Struțo-cămila MCID – ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

În istoria postdecembristă a României a existat aproape în permanență un minister al ”telecomunicațiilor”, rezultatul fiind o dezvoltare a acestei industrii evidențiată prin servicii de calitate la prețuri adecvate puterii de cumpărare a românilor: comunicații mobile de mare viteză cu acoperire națională, Internet de mare viteză, etc.

Trei au fost excepțiile, toate fiind opera PNL: prima  în anul 1998 când un guvern liberal desființa ministerul ”telecomunicaților”, a doua în guvernarea Ludovic Orban, anii 2019 și 2020, când fostul MCSI devenea o direcție în ministerul mamut al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ideie nefericită de a introduce o industrie dinamică într-un minister mare, greoi, rușinea guvernărilor postdecembriste (ultimii în Europa la km autostradă, primii la accidente pe autostrăzi, trenuri cu viteze antebelice, etc.). Rezultatul - blocaj aproape total.

A treia excepție începe în 24 dec 2020, când guvernul liberal condus de Florin Cîțu nu a avut în componență un minister al telecomunicațiilor, acestea regăsindu-se în ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării!? Nici măcar în titlu nu se regăsesc!

A rezultat o struțo-cămilă - cercetare, inovare și digitalizare, care nu prea au multe în comun. Unde sunt telecomunicațiile fără de care digitializarea nu poate avea loc? Telecomunicațiile sunt suportul, rețelele, partea hard, prin care circulă informația - soft-ul, care realizează digitalizarea. În țările dezvoltate, cercetarea (sectorul de stat) se face în marile centre universitare și ca atare ar fi trebuit atașată ministerului educației.

Normal ar fi fost un minister al Educației și Cercetării si un altul al Comunicațiilor și Digitalizării. Poate la prima restructurare a guvernului, mai 2023, să fie îndreptată greșeala.

Repetăm greșelile! Și consecințele!    

 

7.    Numirea in funcții de conducere a unor persoane fără pregătire specifică

Degringolada, toate aceste eșecuri sunt rezultatul numirii în funcții de conducere (ministru, secretar de stat, director) a unor persoane fără pregătire specifică sectorului (comunicații, TI). Lucian Bode, Ciprian Teleman, Florin Roman, Marcel Boloș, Sebastian Burduja pentru a da doar câteva exemple, nu au pregătire specifică și totuși au fost numiți miniștri, li s-a permis să conducă, cel mai dinamic sector al oricărei economii cu rezultate anii catastrofali 2020-2022.  

Am spus la vremea respectivă că PNL nu are specialiști, fapt confirmat de un liberal dar și de incapacitatea PNL de a găsi un ministru pregătit, competent, însă insistența în a conduce un sector pe care nu-l înțeleg s-a dovedit catastrofală pentru economia și societatea noastră.

Numirea unor profesioniști la conducerea ”telecomunicațiilor” (Vittorio Colao, fost director Vodafone a fost ministrul digitalizării în guvernul Draghi!) ar fi evitat aceste greșeli, un profesionist neadmițând orice de la primul ministru, încercând să-l convingă cu argumente. Iar dacă nu reușea își dădea demisia din guvern și făcea publică greșeala.  Soluția – numirea unor personalități ale industriei: Florin Talpeș, Daniel Dines, Liviu Drăgan, Radu Georgescu, Liudmila Climoc, Dragoș Rebegea, Eduard Lovin.

Poate rocada PNL - PSD la guvernare, care ar trebui să aibă loc în această primăvară, să aducă un ministru competent? Unul dintre cei enumerați mai sus?