După Belgia, și România ar trebui să amâne licitația 5G!

Belgia a amânat licitația 5G cu cel puțin un an!

Luni 21 ianuarie 2019, agențiile de știri anunțau, citând ministrul telecomunicațiilor, că Belgia a amânat licitația 5G care urma să aibă loc anul acesta pentru 2020 sau mai târziu:

https://www.mobileeurope.co.uk/press-wire/belgium-postpones-5g-spectrum-auction-to-2020

Licitația urma să aibă loc, probabil, în primăvara acestui an și voia să ofere licențe pe 20 de ani  pentru benzile de frecvențe de 700MHz, 1400MHz și 3600MHz. Deasemenea licitația își mai propunea și reînnoirea licențelor pentru benzile de 900MHz, 1800MHz și 2600 MHz care expirau în martie 2021. Oferta mai includea și posibilitatea intrării un nou operator, al patrulea, astfel că operatorii existenți Proximus, Orange și Telenet ar fi obligați să ofere roaming national.

Motivul amânării sunt banii care urmau a fi încasați din vânzarea licențelor de frecvențe, estimarea fiind de €680 milioane. Mai precis modul cum să fie alocați aceștia, Comitetul Consultativ al Guvernului Regional nefiind în stare să ajungă la un consens asupra alocării lor.

Și România ar trebui să amâne licitația 5G în 2020!

De ce? Motivul ar putea fi tot banii! Mai precis cum și cât să fie taxați operatorii pentru noile licențe și pentru monitorizare. În harababura creată de OUG114/2018, operatorii par mai degrabă tentati să se gândească la menținerea afacerii, la supraviețuire, decât la extindere, la achiziția de spectru nou.

Amânarea cu cel puțin un an ar da timp suficient pentru abrogarea OUG114/2018 sau măcar a prevederilor referitoare la telecomunicații și revenirea la normalitate, astfel încât ANCOM să-și poată îndeplini sarcinile fără imixtiuni din partea guvernanților. Astfel, ANCOM ar putea stabili taxe și tarife pentru a-și asigura funcționare adecvată, folosind criterii economice și nu criterii contabile cum face OUG114/2018 (de câți bani are nevoie bugetul de stat?). In felul acesta tariful de monitorizare s-ar putea stabili undeva în jurul valorii de 0,2%, iar tarifarea spectrului pe criterii economice (cât ar putea produce frecvențele alocate?). Prețul de pornire s-ar putea stabili cum se face în toată lumea în funcție de prețul €/MHz/pop de la alte licitații, și ținând seama și de PIBul țărilor. Dacă Belgia o țară cu 11,4 milioane locuitori și PIB de US$492,68 (€437) miliarde, adică €38342/ locuitor în 2017 a estimat venituri de €680 milioane din licitația 5G, România țară cu 19,6 milioane locuitori și PIB de €187,9 miliarde, adică €9.587/locuitor, la aceiași cantitate de spectru ar trebui să estimeze venituri de €680 milioane x 19,6/11,4 x 9587/38342, adică €292 milioane. Pentru licențe cu durata de 20 de ani! Pe lângă costul licențelor 5G un alt factor important de risc în dezvoltarea tehnologiei 5G este și tariful de utilizare a spectrului radio. Tarifele de utilizare a spectrului sunt costuri anuale care se adaugă cheltuielilor cu dezvoltarea rețelelor 5G și pot frâna, dacă sunt mari, cum este și cazul României, dezvoltarea afacerii bazată pe tehnologia 5G (rețea, etc.). (Oare excedentul bugetar al ANCOM de peste €200 milioane nu provine și din aceste tarife?)  

Amânarea cu cel puțin un an ar mai permite și rezolvarea unei probleme esențiale pentru succesul tehnologiei 5G în România: regimul unic de autorizare la nivel național pentru infrastructură. Licențele 5G nu au nicio valoare dacă nu sunt insoțite de aprobarea a priori a accesului pentru instalarea infrastructurii necesare (turnuri pentru antene, canalizare pentru fibră, etc.). Ar trebui legiferat ca ANCOM, MCSI sau altă entitate guvernamentală să dea aprobările necesare pentru instalarea infrastructuri (turnuri, canalizare) oriunde este nevoie repede (o saptamână, de exemplu) dar și condițiile necesare pentru a obține aceaste aprobări.

Amânarea licitației cu un an ar permite și rezolvarea problemei tarifului de monitorizare, fie prin abrogarea prevederii din OUG114/2018, fie prin intervenția Comisiei Europene, în caz extrem prin procedură de infringement (a se vedea http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1211_en.htm), tariful urmând a reveni la normal, la o valoare sub 0,4%.   

Amânarea licitației cu un an ar mai permite și maturizarea tehnologiei, clarificări tehnologice – standard, dispozitive, echipament, etc.

În fine amânarea licitației cu cel puțin un an ar mai permite și calmarea spiritelor și inițierea unui dialog, consultări cu cei afectați de prevederile OUG114/2018, adică cu operatorii de telecomunicații.

Telecomunicațiile românești ar trebui să depășească momentul dificil prin care trec, iar amânarea licitației cu un an ar putea ajuta asigurând timp pentru pregirea condițiile necesare implementării cu succes a noii tehnologii 5G.

La urma urmei este de preferat o licitație amânată uneia eșuate prin neprezentarea unor operatori din considerente financiare.

Mărirea tarifului de monitorizare ilegală!

Încalcă Directiva privind Autorizarea.

Potrivit ordonanței de urgență, tariful de monitorizare perceput de ANCOM fiecărui operator de telecomunicații ar urma să crească de 7,5 ori de la 0,4% la 3% din cifra de afaceri realizată în anul anterior.

1. Ce este și cum se stabilește tariful de monitorizare?

Potrivit art. 12 al directivei 2002/20/EC privind autorizarea:

Orice taxă administrativă impusă furnizorilor de servicii sau reţele prin autorizaţia generală sau cărora li s-a acordat un drept de utilizare:

    (a) acoperă, în total, numai costurile administrative aferente gestionării, controlării şi aplicării sistemului de autorizare generală, a drepturilor de utilizare şi a obligaţiilor specifice menţionate la art. 6 alin. (2), care pot include costuri pentru cooperare, armonizare şi standardizare internaţională, analize de piaţă, monitorizarea conformităţii şi alte controale de piaţă, precum şi cheltuieli aferente lucrărilor de reglementare ce implică elaborarea şi aplicarea legislaţiei secundare şi a deciziilor administrative, precum deciziile privind accesul şi interconectarea.  

    (b) este impusă fiecărui furnizor în mod obiectiv, transparent şi proporţional, astfel încât să se reducă la maximum costurile administrative suplimentare şi taxele inerente.

(2) Atunci când ANR impun taxe administrative, acestea publică o prezentare anuală a costurilor administrative şi a valorii totale a taxelor percepute. Se pot face ajustări luând în considerare diferenţa dintre valoarea totală a taxelor şi costurile administrative.

Deci, colectarea taxelor administrative de către o Autoritate Națională de Reglementare se face NUMAI pentru funcționarea adecvată a acesteia. În acest scop, autoritatea de reglementare trebuie să justifice în fiecare an taxele încasate de la operatori efectuând ajustări în funcție de cheltuieli, adică reduceri sau măriri de taxe.

2. Excedentul bugetar al ANCOM cere reducerea taxelor cerute operatorilor

Finanțarea autorității noastre de reglementare ANCOM se face în principal prin tariful de monitorizare, tariful de utilizare a spectrului și tariful de utilizare a resurselor de numerotație. Deși în ultimii 10 ani ANCOM nu a mai perceput tariful de monitorizare (0,4% din cifra de afaceri) autoritatea a acumulat un excedent bugetar de circa 1 miliard lei, care, probabil a provenit din tarifele prea mari pentru utilizarea spectrului. Adică circa 100.000 lei încasați în plus în fiecare an! Aceasta a determinat ANCOM să prevadă in Strategia 5G pentru România, la cap.9.1, pct.1 măsuri privind tariful de utilizare a spectrului, care ar trebui să însemne reducerea acestor tarife.  

Ca atare, la început de an 2019, se impune mai degrabă scăderea tarifelor de monitorizare (spectru, mai ales), poate prin strategia 5G.

3. Comisia Europeană va corecta această anomalie dacă guvernul insistă

Ce propune ordonanța ministerului finanțelor este o nouă taxă mascată în tariful de monitorizare, făcând din ANCOM un colector de taxe, în flagrantă contradicție cu rolul său de autoritate independentă de reglementare a telecomunicațiilor.

Să mai spunem că în Uniunea Europeană au mai fost astfel de cazuri de încercare de deturnare a obiectului de activitate al ANR, Comisia Europeană intervenind și remediind prompt astfel de derapaje. De exemplu, prin comunicatul IP/10/1211, din 30 septembrie 2010 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1211_en.htm (Commission requests France and Spain to end 'telecoms taxes') Comisia a cerut Franței și Spaniei să renunțe la taxa de 0,9% pe veniturile totale ale operatorilor de telecomunicații. În anul 2009 guvernul francez și apoi cel spaniol avea sa introducă o taxă de 0,9% din veniturile totale pentru a compensa veniturile pierdute prin interzicerea publicității la posturile publice de televiziune. Era vorba de venituri de circa €400 milioane pentru Franța și de €230 milioane pentru Spania, în anul 2010. Comisia Europeana a declanșat procedura de infringement dând celor două țări un termen de două luni pentru a prezenta măsuri pentru a se conforma cu normele UE în domeniul telecomunicațiilor. În cazul în care nu se conformau, Comisia urma să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Dacă guvernul României nu va retrage din ordonanța de urgență mărirea arbitrară și ilegală a tarifului de monitorizare, Comisia Europeană va declanșa procedura de infringement contra României și o va anula.  

4. Tarifului de monitorizare trebuie redus sub 0,4%!

Pentru că tot au fost aduse in discuție taxele percepute de ANCOM, autoritatea trebuie să facă o analiză serioasă a necesitaților sale financiare reducând corespunzător atât tarifele de monitorizare a spectrului (după licitația din 2019 cantitatea de spectru va crește, deci va crește și mai mult excendentul bugetar) care se aplică doar deținătorilor de spectru, cât mai ales tariful de monitorizare, care se aplică tuturor operatorilor.

Propunerea de majorare a tarifului de monitorizare la 3% dovedește atât necunoșterea mecanismelor economice ale telecomunicațiilor, dar mai ales lipsa consultării cu cei care le cunosc. Acest amatorism se poate dovedi periculos pentru o industrie a telecomunicațiilor, care ar trebui să fie motorul dezvoltării economiei naționale (industria 4.0) și care se află înaintea unui moment important - acordarea licențelor 5G.

Vom mai avea licitație 5G???

Am rămas șocat citind în această dimineață prevederile proiectului OUG a ministerului finanțelor referitoare la telecomunicații, prevederi cu puternic impact asupra unei industrii care avea rolul să digitalizeze România, să o ducă la economa 4.0:

- tariful de monitorizare datorat de către operatorii de telecomunicații ANCOM crește de la 3%. De la 0,4%!

- prețul de pornire al licențelor 5G va reprezenta 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.

Mărirea acestor taxe în pregătirea licitației 5G nu face decât să precipite lucrurile și să pună în pericol desfășurarea licitației și implementarea noii tehnologii în Romania. 

Să remintim câ astăzi operatorii noștri de comunicații mobile sunt preocupați de recuperarea investițiilor făcute în tehnologia 4G, oferind déjà servicii care pot fi realizate și cu tehnologia 5G, astfel că strategia 5G ar fi trebuit să aibă și rolul de a-i convinge să achiziționeze noile licențe de spectru și să lanseze cât mai repede noua tehnologie.Să convingă că noile licențe 5G vor conduce la o afacere lucrativă. Mărirea nejustificată și pe criterii nespecifice industriei telecomunicațiilor schimbă mult datele problemei fiind evident că nu îi va convinge. Ci dimpotrivă. 

Spre deosebire de tehnologiile predecesoare, care aveau ca obiectiv preponderent omul și nevoile lui de comunicare, noua tehnologie 5G are preponderent în obiectiv conectarea obiectelor create de om cu aplicații în toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale a României, al economiei sale. O nouă abordare tehnică și economică, dar și un nou model de afacere pentru operatori. 
Tarife inadecvate (modul de calcul diferit, nespecific telecomunicațiiilor, fundamentare ”ciudată”) și inoportune - discutarea strategiei 5G - vor duce la creșterea costului licențelor 5G și deci la creștera percepției riscului afacerii și vor face ca operatorii să se mai gândească dacă să participe la licitație, așteptând renunțarea la noile tarife propuse.

Mărirea acestor tarife va afecta și afacerile în derulare (2G, 3G, 4G, comunicații la punct fix) - se va transfera în tarifele cu care vor fi oferite serviciile românilor. Mărirea va fi și mai mare dacă luăm în considerație și mărirea altor tarife (energie, ...).

Impactul măsurilor preconizate s-a văzut astăzi la bursa noastră, BVB. Dintre operatorii noștrii de telecomunciații doar RCS&RDS este listat la bursă, măsurile preconizate de OUG ducând la scăderea valorii acțiunilor cu cca 7%. Intr-o zi!

Greu de crezut că vom avea anul viitor licitație 5G în aceste condiții.

Vom analiza pe rând și separat modificarea celor două tarife, rostul și impactul lor asupra pieței noastre ce telecomunicații, asupra economiei noastre, în speranța că legiuitorul va înțelege specificul industriei și va lua decizii în cunoștiință de cauză.