După Belgia, și România ar trebui să amâne licitația 5G!
Belgia a amânat licitația 5G cu cel puțin un an!
Luni 21 ianuarie 2019, agențiile de știri anunțau, citând
ministrul telecomunicațiilor, că Belgia a amânat licitația 5G care urma să aibă
loc anul acesta pentru 2020 sau mai târziu:
Licitația urma să aibă loc, probabil, în primăvara
acestui an și voia să ofere licențe pe 20 de ani pentru benzile de frecvențe de 700MHz, 1400MHz și 3600MHz. Deasemenea
licitația își mai propunea și reînnoirea licențelor pentru benzile de 900MHz,
1800MHz și 2600 MHz care expirau în martie 2021. Oferta mai includea și
posibilitatea intrării un nou operator, al patrulea, astfel că operatorii existenți
Proximus, Orange și Telenet ar fi obligați să ofere roaming national.
Motivul
amânării sunt banii care urmau a fi încasați din vânzarea licențelor de
frecvențe, estimarea fiind de €680 milioane. Mai precis modul cum să fie
alocați aceștia, Comitetul Consultativ al Guvernului Regional nefiind în stare
să ajungă la un consens asupra alocării lor.
Și România ar trebui să amâne licitația 5G în 2020!
De ce? Motivul
ar putea fi tot banii! Mai precis cum și cât să fie taxați operatorii pentru
noile licențe și pentru monitorizare. În harababura creată de OUG114/2018,
operatorii par mai degrabă tentati să se gândească la menținerea afacerii, la supraviețuire,
decât la extindere, la achiziția de spectru nou.
Amânarea cu cel
puțin un an ar da timp suficient pentru abrogarea OUG114/2018 sau măcar a
prevederilor referitoare la telecomunicații și revenirea la normalitate, astfel
încât ANCOM să-și poată îndeplini sarcinile fără imixtiuni din partea
guvernanților. Astfel, ANCOM ar putea stabili taxe și tarife pentru a-și
asigura funcționare adecvată, folosind criterii economice și nu criterii contabile
cum face OUG114/2018 (de câți bani are nevoie bugetul de
stat?). In felul acesta tariful de monitorizare s-ar putea stabili undeva în jurul
valorii de 0,2%, iar tarifarea spectrului pe criterii economice (cât ar putea produce frecvențele alocate?). Prețul de pornire s-ar putea stabili
cum se face în toată lumea în funcție de prețul €/MHz/pop
de la alte licitații, și ținând seama și de PIBul țărilor. Dacă Belgia o
țară cu 11,4 milioane locuitori și PIB de US$492,68 (€437) miliarde, adică €38342/
locuitor în 2017 a estimat venituri de €680 milioane din licitația 5G, România țară cu 19,6 milioane locuitori și PIB de
€187,9 miliarde, adică €9.587/locuitor, la aceiași cantitate de spectru ar
trebui să estimeze venituri de €680 milioane x 19,6/11,4 x 9587/38342, adică €292
milioane. Pentru licențe cu durata de 20
de ani! Pe lângă costul licențelor 5G un alt factor important de
risc în dezvoltarea tehnologiei 5G este și tariful de utilizare a spectrului
radio. Tarifele de utilizare a spectrului sunt costuri anuale care se adaugă
cheltuielilor cu dezvoltarea rețelelor 5G și pot frâna, dacă sunt mari, cum
este și cazul României, dezvoltarea afacerii bazată pe tehnologia 5G (rețea,
etc.). (Oare excedentul bugetar al ANCOM de peste €200 milioane nu provine și din aceste tarife?)
Amânarea cu cel
puțin un an ar mai permite și rezolvarea unei probleme esențiale pentru
succesul tehnologiei 5G în România: regimul unic de
autorizare la nivel național pentru infrastructură. Licențele 5G nu au nicio
valoare dacă nu sunt insoțite de aprobarea a
priori a accesului pentru instalarea infrastructurii necesare (turnuri
pentru antene, canalizare pentru fibră, etc.). Ar trebui legiferat ca ANCOM,
MCSI sau altă entitate guvernamentală să dea aprobările necesare pentru
instalarea infrastructuri (turnuri, canalizare) oriunde este nevoie repede (o
saptamână, de exemplu) dar și condițiile necesare pentru a obține aceaste
aprobări.
Amânarea
licitației cu un an ar permite și rezolvarea problemei tarifului de
monitorizare, fie prin abrogarea prevederii din OUG114/2018, fie prin intervenția
Comisiei Europene, în caz extrem prin procedură de infringement (a se vedea http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1211_en.htm), tariful urmând a reveni
la normal, la o valoare sub 0,4%.
Amânarea
licitației cu un an ar mai permite și maturizarea tehnologiei, clarificări
tehnologice – standard, dispozitive, echipament, etc.
În fine
amânarea licitației cu cel puțin un an ar mai permite și calmarea spiritelor și
inițierea unui dialog, consultări cu cei afectați de prevederile OUG114/2018,
adică cu operatorii de telecomunicații.
Telecomunicațiile
românești ar trebui să depășească momentul dificil prin care trec, iar amânarea
licitației cu un an ar putea ajuta asigurând timp pentru pregirea condițiile necesare implementării cu
succes a noii tehnologii 5G.
La urma urmei
este de preferat o licitație amânată uneia eșuate prin neprezentarea unor
operatori din considerente financiare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu