Nomazi digitali au nevoie de tehnologia 5G!
Intr-o recentă intervenție a ministrului digitalizării despre atragerea nomazilor digitali
se spune ”Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurare conectivităţii la un standard de minimum 100 Mb/s, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional. Din punct de vedere economic, acest lucru va ridica valoarea teritoriului, iar pe de altă parte creează condiţii pentru ca aceşti nomazi digitali să aleagă locuri unde nu există aglomeraţie, nu există poluare şi unde au facilităţi uzuale la îndemână, … ”.
România are o slabă acoperire cu rețele de mare viteză
In mesaj era vorba despre asigurarea unei conectivități de minim 100Mb/s pentru 99% din teritoriul țării. Teritoriu, nu populație! Adică munți, văi, păduri, lacuri, …
România are populația impărțită aproape egal intre urban și rural: 54%-46%, iar acoperirea rețelelor de telecomunicații s-a concentrate pe populație și încă nu s-a rezolvat.
https://statistica.ancom.ro/sscpds/public/files/217_ro
fiind mai bună în mediul urban și mai slabă în mediul rural.
Agenda Digitala 2020 a Comisiei Europene prevedea pentru anul 2020 (adică pentru acum 4 luni) acoperirea POPULAȚIEI cu Internet la viteza de 30Mb/s pentru 100% din populatie si 100Mb/s pentru 50% din populatie. Populație, nu teritoriu!
România, țară membra a Uniunii Europene, si-a propus ceva mai puțin: 30Mb/s pentru 80% din populație.
Ar putea România să ajungă la o conectivitate de 100Mb/s pentru 99% din teritoriul țării în condițiile de astăzi? Dificil! Poate cu sateliți…
Legea 5G - pe ”repede inainte” la aprobarea parlamentului
Pe de altă parte, săptămâna trecută a fost depusă in parlament legea 5G spre avizare intr-o procedură devenită specifică la noi - ”pe repede înainte”: amendamente permise doar până în 4 mai!
(Să amintim de simulacrul de consultare din august 2020: vara când lumea era în concediu, două săptămâni consultare în loc de patru, ignorarea majorității amendamentelor primite!)
Și aceasta după ce guvernul aprobase legea 5G la 15 aprilie spre exasperarea operatorilor
care se văd blocați în implementare noii tehnologii 5G, prin numeroasele ”zone gri” din lege.
Operatorii critică vehement legea 5G trimisă în parlament
Operatorii acuză guvernanții că nu au înţeles ce au legiferat, că nu au înțeles impactul legii. „Nu mă obligaţi să înlocuiesc o antenă - care este o tablă - cu o altă tablă pentru că nu are nimic inteligent în ea, banii aceia aş putea să-i folosesc să fac reţele în rural sau să pun mai multe staţii 5G.“ spune reprezentatul unui operator relevând astfel nepriceperea, neînțelegerea sau superficialitatea celor care au elaborat și promovat ”pe repede înainte” o lege cu lacune și cu profund impact negativ asupra implementării tehnologiei 5G în România.
Este clar că forma actuală a legii pune in pericol nu doar implementarea noii tehnologii în România, și așa destul de întârziată prin amânări succesive ale licitației 5G. ci și digitalizarea, dezvoltarea economică. Eliminând fără noimă echipament (table adică antene, circuite pasive) doar pentru că a fost fabricat într-o anumită țară nu facem decât să mărim costuri și deci tarife, întârziind astfel adoptarea noilor servicii de către societatea noastră, societate nu prea bogată (a se vedea PIB/locuitor) și sensibilă la preț. În plus legea nu spune cine suportă aceste costuri. Ministerul Finanțelor? Al Digitalizării? Eliminând operatori, fără a analiza dacă nu cumva suntem în stare să ținem sub control securitatea noilor rețele 5G folosind echipament de la orice fabricant (Alții par a fi! Oare, noi chiar nu suntem în stare? Folosind recomandările UE, de ex.), ne vom trezi, cel puțin pe termen mediu, cu un duopol pe piața furnizării de echipament 5G, fapt care, de asemenea, ar putea deveni o problemă de securitate.
Proiectul legii 5G este una dintre castanele fierbinți lăsate de fostul guvern liberal actualului guvern tripartit, în care nu prea domenește armonia (a se vedea criza recentă provocată de ministerul sănătății) pentru a fi scoasă din foc, iar răspunderea va reveni partidului care guvernează telecomunicațiile - USRPlus, și care susținând o astfel de lege își asumă posibilul eșec al implementării tehnologiei 5G în România. Eventualul eșec va fi decontat de USRPlus, (care pare a nu se înțelege prea bine cu PNL), dar mai ales de economia și societatea românească.
Nomazii digitali vor avea nevoie de tehnologia 5G!
O primă aplicație a tehnologiei 5G sunt conexiuni de mare viteză, substitut la fibra optică, oferite de operatorii din primele țări care au lansat rețele 5G: SUA, Coreea de Sud, etc. Poate fi acestă aplicație folosită și în România? Da, cu precădere în zonele dens populate.
Pe lângă stimulente financiare (costul vieții, impozitare, etc.) atragerea nomazilor digitali va depinde de o serie de factori care să permită o anumită comoditate, realizarea obiectivelor, etc.
România nu se poate lăuda cu utilizarea tehnologiei informației, în aparatul de stat mai ales, (a se vedea indexul DESI2021), astfel că atractivitatea țării noastre pentru nomazii digitali este influențată negativ - relațiile cu un stat birocratic, faimosul afiș ”declarația online se depune la etajul II”, etc. Cum implementarea cu succes a tehnologiei 5G este văzută ca o șansă pentru un salt digital (și în clasamentul DESI), periclitarea acestei implementări prin legea 5G va scădea atractivitatea țării noastre pentru nomazii digitali. Cu actuala lege 5G, (care a mai amânat cu un an licitația 5G) trimisă în parlament, este foarte dificil de estimat implementarea cu succes de care ar avea nevoie România pentru un salt digital.
O bună parte din aplicațiile care ar putea fi dezvoltate de către nomazii digitali în țara noastră s-ar putea baza pe tehnologia 5G, aplicațiile acestei tehnologii fiind posibile in toate industriile, în întreaga economie și societate. Ca atare o dezvoltare rapidă a noilor rețele 5G, proiecte pilot, etc. ar putea fi factori decisivi în atragerea nomazilor digitali. Cum legea 5G, în forma trimisă spre aprobare parlamentului, prezintă serioase deficiențe există riscul unei implementări și adoptări întârziate a noii tehnologii, fapt ce ar face din România o țară mai puțin atractivă pentru nomazii digitali.
Ar mai fi o șansă - ca parlamentarii să înțeleagă impactul negativ al legii 5G și să o respingă cerând elaboratorilor să reia discuțiile cu piața - operatori, fabricanți, autorități, etc. și să țină seamă de opiniile acestora într-o nouă lege care să pună în prim plan securitatea rețelelor 5G și implementarea cu succes a tehnologiei 5G în România.
În caz contrar s-ar putea sa nu mai avem licitație 5G nici în acest an!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu