Recviem pentru RomTelecom

 

Miercuri 28 iulie 2021 - zi de doliu pentru telecomunicațiile românești!

Este ziua în care Comisia Europeană anunța acordul oficial pentru dispariția fostului operator național RomTelecom, prezentându-l printr-un comunicat liniștitor: sunt suficiente alternative pe piață. (Înmormântările sunt de regulă însoțite de cuvinte de consolare!)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_3941

 

RomTelecom – doar 30 de ani!

La 1 iulie 1991 RomTelecom se desprindea din regia autonomă RomPostTelecom preluând rețeaua de telecomunicații la punct fix a României. La 1 nov 1997 avea să devină societate pe acțiuni, pas pregătitor privatizării, care avea să se producă în decembrie 1998 când guvernul vindea operatorului OTE un pachet de 35% din acțiuni și 16% drepturi de vot. Tranzacţia evalua RomTelecom la US$1,93 miliarde sau US$540/abonat. A doua etapă a privatizării RomTelecom se finaliza la 3 martie 2003 când OTE își mărea participația la 54,01%, în cursul tranzacţiei fiind acceptată evaluarea RomTelecom la US$750 milioane, (US$175/abonat), înainte de mărirea de capital. La 12 sept 2014 numele avea să fie schimbat în Telekom Romania Comunications. A treia etapă, care ar putea consemna dispariția Telekom Romania, începea în 9 nov 2020 când grupul Orange anunța achiziția RomTelecom, tranzacție care evalua fostul monopolist și cei 881.000 clienți Cosmote Romania cu abonament la €497 milioane.

 

Sursă:https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-11-20T19:19:00%2B02:00&max-results=7

 

Comisia Europeană - acord rapid și facil pentru concentarea pieței românești

Aprobarea Comisiei pare a fi fost o simplă formalitate de vreme ce a fost dată foarte, foarte  repede (8 iunie notificare, 28 iulie aprobare!), cu o singură condiţie ce pare să ajute OTE la vânzarea ulterioară a fostului Cosmote România - vânzarea deținerii de 30% din fostul Cosmote, care se va face repede către ... OTE, pentru a-și va mări deținerea la 100%.  

Comisia Europeană a aprobat dispariția, sacrificărea RomTelecom deși știa că aceasta va duce la dispariția Telekom România: dat fiind pregătirile făcute pentru slăbirea fostului Cosmote Romania (trecerea a 881.000 abonați de la acesta la fostul Romtelecom) dar și evoluția din ultimii ani a acestuia este de așteptat, într-un un an, doi, eșecul fostului Cosmote Romania și vânzarea sa către RCS&RDS, conform unor discuții mai vechi. https://www.commsupdate.com/articles/2017/02/07/dt-eyes-sale-of-romanian-fixed-mobile-ops  

 

Guvernanții – autorii!

Cei care au ”nășit” dispariția, decesul fostului RomTelecom sunt însă guvernanții români - toți cei care, în timp, au fost de acord cu vânzarea acestuia către Orange România: fostul și actualul prim ministru, fostul ministru al transporturilor și comunicaților și actualul ministru al digitalizării și comunicațiilor, etc. Fără acordul acestora vânzarea nu era posibilă, statul român fiind un acționar deosebit, deloc de neglijat.  

Este, cred, singurul caz din Europa de dispariție a fostului operator național. Țările dezvoltate și-au păstrat operatorul național: Franța - France Telecom redenumit Orange, Grecia - OTE, Germania - DT, Anglia - BT, Spania - Telefonica, Olanda - KPN, Italia - Telecom Italia, Elveția - Swisscom, etc., dar și țări mai puțin dezvoltate, cam ca noi: Ungaria - Magyar Telekom, etc.

De ce la noi? Pentru că nu suntem țară dezvoltată? Sau, poate pentru că decidenții nu au înțeles ce fac? Sau, mai degrabă pentru că nu au vrut să înțeleagă?

Și autorii dispariției țin să ne liniștească. ”Am încredere în viitorul companiei care vine odată cu această tranzacție. Eforturile noastre se vor concentra asupra parteneriatului strategic cu Orange Romania pentru maximizarea si protejarea intereselor statului roman” declara ministrul digitalizării și comunicațiilor preocupat de succesul noii companii dominante (50% cotă de piață) create prin vânzarea RomTelecom. Probabil, interesele statului vor fi protejate ca până acum trimițând în consiliul de administrație al noii entități marii ”specialiști” de partid, copărtași la eșecul RomTelecom.

 

Dispariția fostului RomTelecom – un nou eșec OTE în România!

Dispariția fostului RomTelecom marchează un nou eșec al administrației OTE în România, primul fiind eșecul administrării CosmoRom care a dus operatorul aproape de faliment în anul 2004 urmat de vânzarea către OTE a unui pachet de 70% și rebranding Cosmote Romania în 2005. Cum OTE nu prea a fost în stare să administreze RomTelecom și CosmoRom/ Cosmote (vânzarea RomTelecom, ultima dovada acestui eșec) nu văd cum ar fi în stare să administreze fostul Cosmote Romania slăbit, singur într-o piață în care furnizarea pachetului convergent de servicii (fixe și mobile) a devenit rețeta reușitei. Pentru aceste ”succese” unii membri ai echipei OTE și-au pregătit prime de eșec, denumite pompos prime de ”succes”, probabil de bucurie că pot ieși de piața românească pe care se pare că nu prea au înțeles-o.

De ce a trebuit să dispară fostul RomTelecom? Pentru a putea dispărea Telekom România și astfel OTE să poată ieși de pe piața românească?

Eșecul OTE în România este rezultatul unor probleme de management, strategie și de investiții, care au făcut ca cei doi operatori să piardă teren în fața competitorilor. Fostul RomTelecom are o rețea de fibră optică puțin dezvoltată (peste 2 milioane locuințe cablate cu fibră oprică față de peste 3 milioane fostul UPC/Vodafone și peste 7 milioane RC&RDS), investițiile în rețeaua de fibră optică fiind unul dintre motivele vânzării. Fostul Cosmote România are o rețea 4G mai puțin dezvoltată decât Orange și Vodafone și rămâne cu 2 milioane clienți cartele preplătite și circa 0,9 milioane clienți cu abonament, într-o piață cu 22,5 milioane SIMuri active, mult prea puțin pentru a putea supraviețui mult timp.

 

Pregătiri pentru ultimul eșec - dispariția fostului Cosmote Romania

Slăbirea intenționată a fostului Cosmote România prin trecerea celor 881.000 clienți cu abonament la Orange Romania via RomTelecom, care va grăbi eșecul și motiva vânzarea, dar și întregirea deținerii OTE în fostul Cosmote Romania la 100% vor face posibliă vânzarea ușoară a operatorului pe termen mediu, unu sau doi ani, către RCS&RDS și astfel va marca dispariția acestuia și a ce a fost Telekom Romania.  

 

Întrebări fără răspuns

Chiar și acum după aprobarea dispariției RomTelecom de către Comisia Europeană câteva întrebări persistă și așteaptă răspuns de la guvernanți:

1. De ce s-a permis devalizarea, slăbirea fostului Cosmote RO prin trecerea a 881.000 clienți cu abonament la Orange prin RomTelecom? Pentru a fi slăbit, falimentat ușor, adică găsită motiv pentru a fi vândut? Pentru a dispărea un mare operator – Telekom Romania - de pe piață? Astfel pe termen mediu România ar urma să aibă doar trei mari operatori: Orange, Vodafone și RCS&RDS, https://nicolaeoaca.blogspot.com/, care va însemna creșteri de tarife, scăderea calității și a adoptării servidiilor, probleme cu digitalizarea și dezvoltarea economică. Ce interes au avut guvernanții să reducă competiția pe piața furnizării de servicii de telecomunicații, după ce au redus competiția și de pe piața furnizării de echipament prin legea 5G și astfel să încetinească dezvoltarea telecomunicațiilor și a economiei?  

2. Pe ce bază a acceptat România evaluarea fostului RomTelecom la €497 milioane și implicit valoarea pachetului de 45,99% la €229 milioane?

3. Ce firmă de consultanță a consiliat România la această evaluare și tranzacție? România! Nu Deutsche Telekom, OTE sau Orange!

4. Ce se întâmplă cu fostul RomTelecom? Dispare prin absorbție în Orange? Dacă va fi absorbit: care va fi mărimea pachetului de acțiuni ce revine României în noua entitate rezultată în urma absorbției fostului RomTelecom de către Orange România?

5. Ce firmă de consultanță a asistat România la determinarea mărimii pachetului său de acțiuni în noul operator Orange Romania, dacă RomTelecomva fi absorbit?

6. Pentru evaluarea fostului Cosmote Romania în vederea vânzării pachetului de 30% către Cosmote Grecia, va angaja guvernul român un consultant?

7. Cum se va rezolva conflictul de interese dintre ministerul ”telecomunicațiilor” proprietar (exRomTelecom & Cosmote, Radiocom), partener cu grupul Orange și ministerul ”telecomunicațiilor” strateg național și reglementator (tabel alocare frecvențe, etc.)

8. De ce s-a permis secretizarea detaliilor tranzacției? Era vorba despre un activ al statului și nu unul personal, ca atare guvernanții trebuiau să facă publice detaliile tranzacției pentru a putea fi luate măsuri la timp și a evita ... Ce se dorește să se ascundă prin secretizare? 

 

PS: Este a doua oară când scriu despre o dispariție în ultimele opt luni, prima oară  fiind despre INSCC, institutul de cercetăti în telecomunicații. De remarcat că ambele dispariții sunt în mandatul actualului ministru al cercetării și comunicațiilor. Are ”mână bună”! Continuă politica de desființare începută de PNL prin desființarea ministerului telecomunicațiilor.

 

Provocările pe temen mediu ale telecomunicațiilor noastre

 

Săptămâna trecută am avut o discuție antrenantă și intersantă cu domnul George Buhnici, un cunoscut promotor al noilor tehnologii.

Înregistrarea discuției se poate găsi la

https://buhnici.ro/de-ce-suntem-codasi-la-5g-secretele-operatorilor-nicolae-oaca-igdlcc-e109/

 

sau la https://www.youtube.com/watch?v=xU5Xbhj3lro&t=169s , unde puteți și comenta.

A fost o discuție care a trecut în revistă problemele majore ale telecomunicațiile noastre, uneori cu incursiuni în telecomunicațiile mondiale sau în macroeconomie, pentru o mai bună înțelegere, abordând, printre altele:

- telecomunicațile - motor al dezvoltării economice,

- rolul tehnologiei 5G în preconiztul salt digital și economic al României,

- rolul competiției în asigurarea unor servicii de calitate la prețuri adecvate puterii de cumpărare a româniloe

- un posibil scenariu de consolidare pe piața noastră a serviciilor de telecomunicații urmare a vânzării fostului RomTelecom către Orange România,

- impactul concentrării pe piața furnizării de echipament de telecomunicații (urmare a legii 5G) asupra pieței de furnizare a servicilor de telecomunicații,

- ... 

Concluzia acestei discuții ar putea fi provocarea adresată telecomunicațiior noastre pe termen mediu de dubla concentrare de pe piața furnizării de echipament și de pe piața furnizării servicilor de telecomunicații. De modul cum vor reuși să o gestioneze autoritățile, ANCOM mai ales, depinde viitorul telecomunicaților noastre, al digitalizării și al dezvoltării economice.  Fără înțelegerea guvernanților va fi foarte dificil...   

Vor reuși guvernații să privească dincolo de provocările momentului și să gândească și acționeze  pe termen mediu și lung? Dificil de crezut .. 

 

ANCOM trebuie să fie autoritate de reglementări

și nu colector de bani pentru bugetul statului!  

Consultarea ANCOM pentru licitația de frecvențe

 

Joi 1 iulie 2021, ANCOM lansa în consultare publică documentația pentru alocarea spectrului radio disponibil in benzile de 800 MHz, 2600 MHz si 3400 – 3600 MHz.

https://www.ancom.ro/ancom-propune-alocarea-spectrului-radio-disponibil-n-benzile-de-800-mhz-2600-mhz-537i-3400-3600-mhz-_6360

Nu este vorba de mult amânata licitație 5G, prin care ar trebui să se aloce spectru în benzi noi de frecvențe 5G (700MHz, 3,xGHz), ci de vânzarea spectrului rămas de la alocările anterioare (licitația 4G, ...).

De ce nu avem încă licitație 5G? Pentru că încă nu s-a transpus în plan local Codul European al Comunicațiilor Electronice, ...

Câteva constatări desprinse din documentația licitației:

 

Lipsește stimularea roamingului național și găzduirea operatorilor de rețele mobile virtuale

Nu am găsit în documentație măsuri pentru păstrarea competiției - roaming național și găzduirea operatorilor de rețele mobile virtuale (reducerea valorii scrisorii de garanție bancară, ...), care se regăseau în documentația licitației 4G din 2012, când nu se vorbea de vânzarea fostului RomTelecom. Acestea ar putea stimula competiția ușurând intrarea de noi operatori: de rețele mobile virtuale, sau de rețele mobile, Radiocom, de exemplu, mai ales dacă ne pregătim de dispariția fostului Cosmote Romania, ce ar urma după achiziția fostului RomTelecom de către Orange Romania. 

 

Dețineri maxime de spectru cam mari

Deținerile maxime de spectru pentru benzile oferite sunt cam mari și par o pregătire pentru o piața cu trei operatori și nu patru cât avem astăzi. De exemplu, deținerea maximă de spectru în benzile sub 1GHz la viitoarea alocare a benzii de frecvențe de 700MHz prin licitația 5G este prea mare -  2x30 MHz - permițând doar trei operatori. Se are în vedere oare doar trei operatori pentru piața noastră? Se are în vedere dispariția fostului Cosmote Romania? Normal ar fi o deținere de maximun 2x25 MHz, care ar permite unui al patrulea operator să achiziționeze spectru la un preț rezonabil...

 

Cine ar putea participa?

Prin modul cum este planificată licitația marii operatori Orange, Vodafone nu pot participa la licitația pentru spectrul din banda de 800MHz dacă un alt operator o va face, deoarece deținerile de spectru ale acestora în benzile sub 1GHz sunt de 2x20MHz. Ar putea deci participa fostul Cosmote (oare va participa?), RCS&RDS și Radiocom, dacă ministrul și conducerea companiei se hotărăsc să facă ceva pentru operator pentru a-i schimba soarta.

Pentru banda 3,4-3,8GHz nu sunt probleme deosebite, deținerea maximă de 150MHz nu se regăsește la niciunul dintre potențialii competitori, astfel că RCS&RDS poate achiziționa spectru pentru a nu subînchiria de la Radiocom.

Dacă condițiile (prețuri de pornire, plata taxelor, ...) vor fi adecvate contextului actual, ar fi de așteptat participarea tuturor operatorilor, un semn de întrebare fiind la fostul Cosmote.

 

Obligații de acoperire

Dat fiind condițiile inadecvate contextului actual (prețuri de pornire mari, plata taxei, legea 5G, ...) nu ar trebui sa existe obligații de acoperire, ci recompense pentru asumarea unor acoperiri: reduceri (%) din valoare la anumite acoperiri, după modelul NKOM:

https://www.commsupdate.com/articles/2021/06/10/nkom-finalises-terms-for-upcoming-5g-spectrum-auction/

Ca atare, procedura descrisa la cap. 4.1.1 din Caietul de sarcini ar trebui să aibă încă o fază, a treia, în care să li se ofere participanților posibilitatea de a a-și asuma obligații de acoperire voluntară (din Anexa 1) în schimbul reducerii taxelor de licențiere.

 

Prețuri de pornire cam mari!

1. Fiind vorba de spectru rămas de la licitații mai vechi ar trebui ca prețul de pornire să fie la același nivel (proporțional cu numărul de ani) pentru ca operatorii care cumpără acum să nu fie dezavantajați sau avantajați competitiv față de cei care au cumpărat acum câțiva ani. De exemplu prețul de pornire pentru blocul de 2x5 MHz din banda de 800MHz oferit acum pentru 7 ani și 3 luni (1 ianuar 2022 - 5 aprilie 2029) a fost stabilit la €22 milioane; la licitația din 2012 același bloc fiind oferit pentru o perioadă de 15 ani la €35 milioane. După acest criteriu ar rezulta un preț de pornire de €35 x 7,25/15= €16,9 milioane și nu €22 milioane, valoare cam mare în contextul actual.    

2. Indicatorul €/MHz/locuitor/an analizat în Nota de fundamentare, începând cu pagina 8, nu ia în considerare diferențe economice dintre țările analizate - PIB/locuitor sau utilizatori și venit mediu/utilizator. Astfel, în tabelul de la pg. 8, ultima coloană prezinta valori pentru indicatorul €/MHz/locuitor/an pentru diferite țări și diferite alocări de spectru care sunt dificial de comparat ținând seamă de faptul că indicatorii macroeconomici (PIB/locuitor, venit mediu/utilizator, salariu mediu net) sunt diferite în țările considerate. Un bloc de 2x5MHz va produce (prin rețeaua realizată) venituri mai mari în țări cu PIB/locuitor, venit mediu/utilizator, salariu mediu mai mari decât în țări cu valori mai mici și din acest motiv licențele costă mai mult în acele țările cu putere de cumpărare mai mare și trebuie ținut seama de aceasta. De exemplu, în cazul Italiei, vânzarea în 2011 a 60 MHz pentru 17 ani în banda de 800MHz a adus €2962 milioane rezultând €0,0489/MHz/an/locuitor. În România la licitația din 2012 s-au obținut €175 milioane pentru 50MHz și 15 ani, explicația trebuind căutată în veniturile mai mici pe care aceste frecvențe le pot genera în România, țară cu salariu mediu mult mai mic decât Italia. Pentru a le transpune în plan local (românesc) trebuie să ținem seama de indicatorii economici (PIB/locuitor, venit/SIM) ai României și ai țărilor din tabel. Pentru simplificare vom lua în considerare PIBul țărilor considerate: Italia a avut în 2011 un PIB de €27030/locuitor, iar România €6350/locuitor.

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_08_10/default/table?lang=en

Ca atare indicatorul transpus la Romania ar trebui să aiba valoarea 0,0489*6350/27030 = €0,0113/MHz/an/locuitor. Cam mare diferența, pentru că și indicatorii macroeconomici sunt diferiți! Pentru corectitudine ar trebui ca la tabelul respectiv să mai fie adaugată incă o coloană care să prezinte valorile transpuse pentru România, valori afectate cu raportul PIBurilor sau al veniturior medii/SIM. Raționamentul este valabil pentru orice bandă de frecvențe și, ca atare, noua coloană ar trebui să apară în toate tabelele, iar analizele, considerațiile și concluziile ar trebui făcute, trase folosind aceste valori transpuse în plan local din noua coloană.

Prin urmare valoarea de €0,0156/MHz/an/locuitor propusă de ANCOM pentru banda de 800 MHz pare cam mare. Ținând seama de faptul că România are unul dintre cele mai mici PIBuri din Europa, probabil că o valoare sub €0,01/MHz/an/locuitor ar fi mai adecvată, rezultând pentru blocul de 2x5MHz un preț de pornire sub €15 milioane. O analiză detaliată pentru toate țările din tabel va putea furniza o valoare mai precisă.

Raționamentul trebuie aplicat și la celelate benzi de frecvențe oferite spre vânzare, 2,6GHz și 3,4-3,6GHz pentru a determina valori corecte și adecvate României de astăzi.

3. Contextul actual este mult mai complicat, a se citi nefavorabil operatorilor, decât cel din 2012. Acum avem legea 5G care interzice fabricanții chinezi de la furnizarea de echipament de telecomunicații, inclusiv 5G și cere scoaterea echipamentului acestora deja instalat. Scăderea competiției pe piața funizării de echipament (rămân doar Ericsson, Nokia, ...), cheltuielile cu înlocuirea echipamentului vor duce la costuri, investiții mai mari, livrare echipament mai greoaie, tarife mai mari, adopția greoaie a serviciilor, într-o piață sensibilă la preț dintr-o economie în dezvoltare. În aceste condiții entuziasmul operatorilor în achiziționarea de spectru va cam scădea, iar pentru a păstra interesul condițiile de acordare a frecvențelor (prețuri de pornire, plata taxă, etc.) ar trebui să fie adecvate contextului.

 

Plata taxelor de licență în 15zile ca pe vremea lui Vâlcov???

Anunțul ANCOM m-a șocat, amintindu-mi de vremurile pe care le credeam apuse, în care persoane nepricepute, politicieni, se amestecau în telecomunicații: plata taxelor de licentă in termen de 15 zile, nu ani??? Termenul de 15 zile a rămas de pe vremea ”eminenței cenușii” a PSD, Darius Vâlcov, care prin OUG114/2018 voia €1miliard din licitația 5G și alte €2 miliarde din frecvențele 3G. Din tensiunile create atunci s-au pierdut 6 luni, timp suficient pentru ca licitația 5G să nu mai aibă loc în anul 2019 intervenind între timp memoramdumul Romania-SUA. În acest an 2021, după ce guvernul interzice fabricantii chinezi (costuri investiționale mai mari) prin legea 5G, acum îi mai și obligă pe operatori nu să investeasca in rețele ci in ...guvern, plătind taxele in 15 zile!

Amintesc celor care poate nu știu: scopul licitațiilor de frecvențe este de a construi rețele de telecomunicații performante și nu de a alimenta bugetul statului. Ca atare, un termen de plată egal cu durata licenței ar fi rezonabil. Șapte ani în cazul benzii de 800MHz. 

Se pare că spiritul lui Darius Vâlcov încă mai bântuie prin guvern. Cine o fi noul ”Vâlcov” ? Ministrul Cercetării ? Ministrul Finanțelor ? Primul ministru ? Probabil ministrul finanțelor, de vreme ce a fost demis !

 

Trebuie să amintim guvernanților că ANCOM are rolul de a stimula dezvoltarea de rețele de telecomunicații adecvate timpului (acoperire, viteza, etc.), competitia și nu de a strânge bani pentru bugetul statului. Iar condițiile oferite prin documentația licitației (prețuri de pornire, plata taxelor, acoperire, ...) nu duc la stimularea dezvoltării de rețele performante.    

Sumele în joc nu sunt mari €73 milioane – este vorba de un principiu, al independenței autorității, pentru eficiența activității ei.