În atenția Președintelui României, Klaus Iohannis!
Cumpărarea Telekom de către statul român,
singura soluție pentru păstrarea competitivității pieței!
-
Luni 9 noiembrie 2020, mai multe comunicate ale companiilor OTE și Orange anunțau un acord prin care Orange România achiziționa pachetului majoritar de 54,01% din acțiunile Telekom Romania Communications, fostul RomTelecom. Orange ar plăti un preț de achiziție total de €268 milioane, tranzacția evaluând fostul RomTelecom la €497 milioane. Reamintim că fostul RomTelecom este deținută de OTE Grecia, 54,01% și statul roman, 45,99%.
1. Condițiile tranzacției
Comunicatul Orange România din 9 nov 2020, care anunța că operatorul a semnat acordul pentru achiziția pachetului de 54% din acțiunile Telekom Romania Communications prevede:
- tranzacția cuprinde participațiile de 54% deținute de OTE și abonații serviciilor convergente fix-mobil
- valoarea economică a companiei: €497 milioane, reprezentând 100% din capitalul Telekom Romania Communications și incluzând baza de clienți convergenți fix-mobil. Aceasta corespunde unui preț de achiziție pentru Orange de €268 milioane, considerându-se și ajustările ce au loc de regulă la finalizarea tranzacției.
- Fostul RomTelecom este al doilea cel mai mare jucător de pe piața de servicii fixe de telecomunicații din România, cu o cifră de afaceri de €622 milioane în 2019. Prin rețeaua pe care o deține oferă servicii de telefonie fixă, internet și televiziune pentru 5 milioane de clienți, în timp ce 90.000 km de rețea de fibră optică conectează aproximativ 3 milioane de gospodării. De asemenea, ofera servicii convergente fix-mobil pentru aproximativ 881.000 de clienți, la 30 iunie 2020, ca urmare a unui contract de găzduire operator rețea mobilă virtuală cu Telekom Romania Mobile. Acești clienți vor migra către rețeaua mobilă Orange România după finalizarea tranzacției. Procesul pare a fi început deja!
- Orange România a raportat o cifră de afaceri de €1,1 miliarde în 2019 și este operatorul mobil #1 în România.
- Grație achiziției, Orange va accelera strategia sa de dezvoltare a serviciilor convergente, care, prin integrarea rețelei fixe RomTelecom va consolida infrastructura sa convergentă de comunicații, ce va deservi piețele B2C, B2B și IT&C. Tranzacția va genera sinergii semnificative, ce vor rezulta din vânzarea combinată a serviciilor către clienții existenți, cât și din optimizări la nivelul rețelei, inclusiv economii de scară.
- Încheierea tranzacției este supusă unor condiții precedente uzuale, în particular aprobarea tranzacției de către Comisia Europeană și de către alte autorități competente, și este așteptată să se finalizeze în a doua jumătate a anului 2021. Până la aprobarea și finalizarea tranzacției, ambele companii vor continua să funcționeze independent.
Să remarcăm în obiectul tranzacției preluarea a 881.000 clienți cu abonamente la servicii fixe și mobile, cei mai valoroși clienți prin faptul că pe același contract sunt mai multe servicii la punct fix și mobil și care vor dispărea de la fostul Cosmote, scăzându-i mult valoarea - circa 25%. Aceștia sunt mult mai valoroși pentru că sunt pe bază de abonament, având pe contract mai multe servicii (economie de scop) și pentru că astfel de clienți mai greu renunța la contract dacă nu îi place unul dintre servicii (retenție).
În comunicațul operatorului OTE se spune că OTE își păstrează statutul de acționar majoritar al Telekom Romania Mobile Communications S.A., probabil până la vânzarea acestuia, probabil, către RCS&RDS. OTE deține 70% din fostul Cosmote RO, iar RomTelecom 30%.
2. Valoarea fostului operator RomTelecom
După un lung proces de privatizare declanşat la începutul anului 1997, la 30 decembrie 1998 OTE din Grecia plătea US$675m pentru 35% din acţiunile RomTelecom şi 16% din drepturile de vot. Tranzacţia evalua RomTelecom la US$1,93 miliarde sau US$540/abonat, în timp ce privatizarea operatorilor naţionali din Ungaria în 1993 sau Cehia, în 1995, a condus la valori de circa US$2.400/abonat.
A doua etapă a privatizarii RomTelecom se finaliza la 3 martie 2003 când OTE vira US$30,99 milioane pentru 3,12% din acţiunile RomTelecom. Tranzacţia, evaluată la US$274 milioane, consemna poziţia de acţionar majoritar a operatorului OTE al cărui pachet creștea la 54.01% şi a constat dintr-o mărire de capital în valoare de US$243 milioane subscrisă în totalitate de OTE şi achiziţionarea pachetului de 3,12%. În cursul tranzacţiei, a fost acceptată evaluarea RomTelecom la US$750 milioane, sau US$175/abonat înainte de mărirea de capital.
A treia etapă poate consta în vânzarea pachetului de 54,01% deținut de OTE către Orange Romania sau către statul român pentru €268 milioane, tranzacție care ar evalua fostul RomTelecom la €497 milioane, adica US$590 milioane sau US$120/serviciu vândut (UGV).
Să menționăm că serviciile oferite erau telefonia fixă în anii 1998 (3,6 milioane linii) și 2003 (4,3 milioane) pentru ca în anul 2020 la telefonia fixă (numai 1,15 milioane linii) avea să se adauge Internet (0,96 milioane), recepție programe TV (1,26 milioane) și 0,88 milioane utilizatori servicii convergente, totalul anunțat prin comunicat fiind de 5 milioane UGV.
De ce a scăzut continuu valoarea fostului operator RomTelecom? În primul rând operatorul a insistat prea mult pe serviciul clasic de telefonie fixă, puternic substituit de telefonia mobilă. Având o rețea națională din cupru bine dezvoltată operatorul a întârziat trecerea la fibră optică, încercând tehnologii DSL. Apoi, furnizarea de servicii la punct fix cere investiții mai mari, iar rețeaua de fibră optică a conectat doar o mică parte a locuințelor din România - 3 milioane, față de cca 7 milioane RCS&RDS sau cca 4 milioane UPC/Vodafone. Uneori au mai fost si probleme cu finanțarea invesțiilor. RomTelecom a avut în timp multi angajati (chiar peste 50.000) și o cultura sindicalistă. Toate acestea s-au tradus printr-un număr scăzut de servicii vândute.
Valoarea companiei RomTelecom rezultată în urma tranzacției cu Orange este mica, astfel că achiziția operatorului RomTelecom este acesibilă statului român, care are preempțiune în caz de vânzare.
3. Impactul tranzacției - concentrare puternică și ireversibilă a pieței
Vânzarea întregii afaceri Telekom România (comunicații la punct fix și la punct mobil) unui singur cumpărător, altul decât operatorii prezenți pe piața nostră, nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acționariatului, rămânând tot patru operatori de comunicații. Conform https://nicolaeoaca.blogspot.com/ din 9 nov 2020, foarte periculoasă este ”vânzarea pe bucăți” - afacerea de comunicații fixe, RomTelecom, către Orange România și afacerea de comunicații mobile, Cosmote Romania, unui operator de comunicații mobile din România: RCS&RDS, de exemplu. O astfel de vânzare ar duce la dispariția de pe piață a unui operator de comunicații, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone și RCS&RDS.
S-ar crea o concentrare puternică pe piața ”telecomunicațiilor”, care va afecta puternic românii prin cresterea puternică a prețurilor. Cu efecte ireversibile! După achiziție și fuziune prin absorbție, ar putea urma, pe termen mediu (doi, trei ani), creșteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicații la punct fix și mobil, care dacă nu vor fi însoțite de creșteri la fel de serioase ale salariilor vor afecta societatea românească consumatoare de servicii de telecomunicații. Aceste creșteri vor alimenta inflația.
4. Un scenariu pe termen lung - Orange România poziție dominantă! Va fi de acord Consiliul Concurenței?
Să presupunem, prin absurd, că preluarea fostului RomTelecom de către Orange România se va aproba, totuși, anul viitor și că cele două companii vor fuziona prin absorbția RomTelecom în 2022. Similar, să mai presupunem că după aprobarea achiziției RomTelecom de către Orange, se va anunța un acord și pentru achiziția fostului Cosmote de către RCS&RDS și că acesta va fi aprobat în anul 2022, după care ar urma fuziunea prin absorbție în 2023. Să mai amintim de achiziția UPC de către Vodafone urmată de fuziunea prin absorbție, dar și de achiziția DCS (AKTA) de către RCS&RDS și absorbția acesteia.
Cum ar arăta piața românească de telecomunicații în următorii ani, după aceste foarte multe fuziuni prin absorbție?
Vor rămâne doar trei mari operatori Orange, RCS&RDS și Vodafone care vor oferi întregul pachet de servicii - comunicații la punct fix și mobil și care vor achiziționa operatorii rămași (mai ales RCS&RDS), astfel că pe termen lung doar aceștia trei vor oferi servicii. Orange, după achiziția RomTelecom, ar ajunge la o cotă de piață după venituri de circa 45%, care însemnă o poziție dominantă. Vodafone, dupa înglobarea UPC, va junge la o cotă de piață de peste 24%, iar RCS&RDS la o cotă de piață de 31%. Indexul Herfidhal Hirschman urcă la aproape 3600, departe de valoarea 1800 pentru o piață competitivă.
În primul an de la ultima fuziune prin absorbție, 2023, este de presupus că nu se vor modifica tarifele serviciilor (posibile clauze impuse de autorități la autorizarea achizițiilor), dar din anul doi sau trei acestea vor începe să crească - 5% de exemplu. În anul următor acestei prime creșteri este de prespus că tarifele vor fi cu 10% mai mari decât în anul ultimei achiziții, iar apoi creșterea va fi mai mică. (Să ne amintim de Franța anului 2004, https://nicolaeoaca.blogspot.com/ din 9 nov 2020.)
Care ar fi impactul asupra economiei naționale? La venituri anunțate de ANCOM de circa €3,5 miliarde pentru anul 2019 și o creștere a tarifelor cu 10%, ar rezulta €350 milioane costuri în plus pe an pe care trebuie să le suporte mereu economia României. (Pentru simplificare am presupus păstrarea veniturile la nivelul anului 2019).
În mod normal autoritățile de resort, ANCOM, Consiliul Concurenței, noul ministru al telecomunicațiilor și Comisia Europeană nu vor fi de acord cu o astfel de înrăutățire a competiției în telecomunicațiile din România și nu vor aproba achiziția. În plus, este posibil ca ceilalți operatori, afectați de poziția dominantă a noii entități să conteste tranzacția așa cum se întâmplă în Japonia. https://www.totaltele.com/507831/Rival-firms-rally-to-challenge-NTTs-40bn-buyout-of-DoCoMo. Nu vor fi 23, dar pot fi totuși câțiva: Vodafone, ...
5. Singura soluție - cumpărarea RomTelekom de către statul român!
Valoarea de piață scăzută a operatorului RomTelecom €497 milioane, care conduce la un preț de €268 milioane pentru pachetul de 54,01%, ar trebui să determine guvernul român să cumpere restul de acțiuni pe care nu le deține. Deasemenea și fostul Cosmote are o valoare mică, circa €300 milioane dacă pierde 881.000 clienți, și ar putea fi achiziționat ulterior la o valoare de circa €200 milioane, RomTelecom deținând 30% din Cosmote. Statul român ar putea achiziționa Telekom România pentru circa €500 milioane!
Ce ar trebui să facă guvernul României? Să cumpere operatorul și să-l revândă mai tâziu! Pe bursă sau unui investitor.
O primă problemă ar fi banii - de unde bani pentru achiziție, investiții, de vreme ce guvernul nu are bani pentru cheltuielile planificate? Dar, se poate rezolva: băncile dau bani pentru planuri de afaceri lucrative. Sau, emisiunile de titluri de stat cu termen mediu (2-4 ani), care se pare că au mare căutare. Sau, banii care se vor obține din licitația 5G!
O a doua problemă, mult mai dificilă: ar fi în stare guvernul român să administreze operatorul național și să-l facă profitabil, interesant? Să reușească unde nu a reușit Deutsche Telekom? Experiența de până acum (guvernanții au trimis în consiliul de administrație Telekom Romania clientelă politică, fără expertiza specifică) mă face să fiu sceptic. Oportunitatea există, dar o va folosi guvernul?
Cu o schimbare de abordare se poate totuși rezolva problema:
- se păstrează actuala echipa executivă,
- se va selecta (firme de head hunting un consiliu de administrație format din profesioniști (economișiti, finanțiști, ”telecomunicaționiști” de la firme de consultanță, bănci și fonduri de investiții, operatori, etc.) cu rolul de a administra și pregăti operatorul pentru listarea la bursă. Niciun ”expert” de partid!
Costul total al achiziției Telekom ar fi de circa €500 milioane, bani care pot fi ”recuperați” prin păstrarea costurilor cu serviciile de telecomunicații timp de doar doi ani: 2x€350 milioane = €700 milioane economii pe care le-ar face societatea noastră. Mai mult, prin listarea la bursă după circa doi, trei ani (sau vânzare parțială către o companie) o parte din banii imprumutați pot fi recuperați,
Întrebarea care se pune: ar fi în stare noul guvern să întreprindă acest demers în anul 2021? Ținând seama de intervenția brutală de anul acesta cu ”legea 5G”, cred că da. O altă întrebare ar fi - ar putea noii guvernanții să întreprindă cu succes acest demers al administrări profesioniste (renunțarea la clientela politică în favoarea profesioniștilor) și apoi a listării la bursă sau vânzării? Aici răspunsul este mai greu de dat, tentația fiind mare.
Este de datoria viitorulului ministru al telecomunicațiilor să convingă guvernul și să întreprindă toate aceste demersuri și astfel să salveze viitorul telecomunicațiilor românești și al economiei românești. Va fi un proces mult mai complicat decât vânzarea, care ni se propune de către persoane care nu înțeleg nici telecomunicațiile și nici consecințele nefaste ale acțiunilor lor asupra telecomunicațiilor și României.
Achiziția Telekom de către statul român este singura șansă a României să păstreze o piață a telecomunicațiilor competitivă, dar pentru aceasta ar trebui un guvern, cu un minister al telecomunicațiilor, care, în primul rând, să înțeleagă rolul telecomunicațiilor în economia viitorului și apoi să renunțe la practicile de până acum numind competenți în administrarea companiilor de stat.
