Încă un an pierdut pentru tehnologia 5G!!!

 

De câțiva ani, România tot amână organizarea licitației pentru licențele 5G. Prima planificare a licitației, anunțată în 2017, a fost pentru anul 2018. A urmat amânarea pentru anul 2019 și apoi amânarea pentru acest an, 2020, când situația este la fel de ”clară” ca anul trecut.

 

Situația din acest an este la fel ca cea de anul trecut!

Am urmărit în acest an multe evenimente online pe tema introducerii tehnologiei 5G în România sperând să aflu răspuns la întrebarea: vom mai avea licitație 5G în România anul acesta? Din păcate reprezentanți de seamă ai guvernului,  secretari de stat,  au evitat să dea un răspuns clar preferând să prezinte considații generale, uneori banalități (ce bine ne-ar fi cu tehnologia 5G!) fără a răspunde clar la întrebarea dacă guvernul este pregătit pentru licitația 5G.

Este clar că guvernul nu este pregătit și la fel de clar este că se simte lipsa unui ministru al ”telecomunicațiilor” care să rezolve această problemă delicată cu implicații majore asupra viitorului țării. Introducerea ”telecomunicațiilor” sub tutela transporturilor, unul dintre cele mai ineficiente ministere dacă luăm în considerație lungimea autostrăzilor, starea transportului feroviar, etc., s-a dovedit a fi malefică: ”telecomunicațiile” noastre nu mai sunt guvernate!

La întrebări asupra problemelor pe care trebuiau să le rezolve guvernanții pentru a putea avea licitația 5G în acest an, acești înalți reprezentanți au ”aruncat pisica”, uneori, in curtea ANCOM. Așa s-a intâmplat la dezbatere online din 21 Iulie 2020, cand, pentru a lămuri lucrurile, Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM a spus „Dacă ne dorim ca ţară să avem licitaţia 5G desfăşurată până la sfârşitul acestui an, iar la finalul lunii decembrie operatorii să fie în posesia licenţelor, este obligatoriu ca până în septembrie, cel târziu, să existe publicată în Monitorul Oficial hotărârea de guvern cu preţurile de plecare şi calendarul plăţilor, precum şi legislaţia aferentă condiţiilor de securitate cibernetică şi cea de evaluare de riscuri”.

La un alt eveniment online desfășurat în 15 sept 2020, Eduard Lovin declara „La un calcul matematic, pe calendar, chiar şi în scenariul cel mai optimist în acest moment, acela în care până săptămâna viitoare avem publicate în Monitorul Oficial cele două acte normative succesiunea etapelor legale obligatorii face în momentul de faţă imposibilă acordarea licenţelor 5G până la finalul acestui an. Să nu pară nimeni surprins, am anunţat public aceste termene limită încă din primăvară ...”

Suntem aproape de finele lunii septembrie și suntem în situația de acum un an! Nu am realizat niciun progres. Încă un an pierdut! 

 

Proiectul de ”lege 5G”, la fel ca OUG114/2018 - obstacol major în calea tehnologiei 5G

Ce a intervenit între cele două declarații? Proiectul de ”lege 5G”, care propune, în premieră în Uniunea Europeană, autorizarea furnizorilor de echipamente, și care, la fel ca OUG114/2018 anul trecut, a bulversat telecomunicațiile noastre, provocând pierderea a încă unui an.

Proiectul de lege a fost lansat in consultare publică ”șmecherește”, (în clasicul stil românesc ce aduce aminte de faimoasa OUG 13/2017, aprobată noaptea: unii noaptea, alții vara!), la început de august, când lumea pleacă în concediu. Și, în aceiași notă mioritică, perioada de consultare a fost scurtată (dacă tot este lumea în concediu!) - două săptămâni în loc de 30 zile, cutuma din telecomunicații și nu numai. (Cei din transporturi or fi mai ”rapizi”, aceasta fiind probabil o explicție pentru faptul că suntem ultimii din UE în privința lungimii autostrăzilor construite și primii în ce privește numărul accidentelor pe drumurile publice.)

Acest proiect de ”lege 5G” a fost elaborat in pripă, ”pe genunchi”, fără o documentare tehnico-economică și fără un studiu de impact, având ca scop eliminarea unor fabricanți și nu rezolvarea problemei securității cibernetice:

- este o intervenție brutală pe piața liberă a comunicațiilor mobile, afectând competiția, mărind costurile (cca €1 miliard) și provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică și economică  https://nicolaeoaca.blogspot.com/

- deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos și afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea și competitivitatea telecomunicațiilor 

- nu este însoțit de un studiu de impact

- nu specifică cum se vor recupera prejudiciile, întârzierile

- este în contradicție cu reglementările Uniunii Europene pentru piață comună și liberă,  cu armonizarea legislației comunitare

- nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii

- nu rezolvă problema securității cibernetice.

Ca atare, proiectul de ”lege 5G” trebuie retras deoarece afectează profund și pe termen lung:

- competiția pe piața furnizării de echipamente și de servicii de telecomunicații din România

- implementarea tehnologiei 5G în România

- transformarea digitală

- dezvoltarea economică a țării.

  

Ce ar trebui să facă noii guvernanți pentru implementarea cu succes a tehnologiei 5G? 

Foarte probabil ca această situație se va menține până la fine anului, actuala echipă executivă pasând problemele următoarei. Vom avea alegeri parlamentare spre finele anului și un nou guvern și un nou parlament, posibil o situație mai stabilă decât cea din ultima vreme. Noua coaliție de guvernare ar trebui să înceapă construirea echipei executive cu ministerul ”telecomunicațiilor”, pentru a putea pune la baza administrării țării transformarea digitală, pentru recuperarea decalajelor digitale și economice, pentru a evita bâjbâielile din ultimul an când practic nu s-a făcut nimic.

Noul ministru al telecomunicațiilor (dat fiind importanța domeniului ar fi bine să aibă și rangul de prim vice prim-ministru) va trebui să rezolve rapid problemele care blochează implementarea tehnologiei 5G în România:   

- retragerea proiectului de lege 5G pentru reconciliere cu piața telecomunicațiilor. La fel ca anul trecut, când după retragerea prevederilor ”telecom” din OUG114/2018 a urmat o reconciliere a guvernanților cu piața, și în acest an va urma o detensionare a relațiilor retrăgând proiectul de lege 5G. Cu cât mai repede cu atât mai bine.

- rezolvarea problemei securității rețelelor 5G și deci și a memorandumului România-SUA. Dat fiind complexitatea noii tehnologii și multitudinea de obiecte care se pot conecta la rețelele 5G, securitațea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare, securitatea noilor rețele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din Uniunea Europeană.

Este necesar un cadru instituțional - o agenție națională responsabilă pentru securitatea cibernetică: CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, care trebuia implementat până 30 aprilie 2020 de toate. De menționat că, în acest document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicații, ci doar la securitatea cibernetică.

- ghișeul on-line unic pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele 5G fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! (A se vedea experiența RoNet!) Conform documentației licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri pentru antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat. Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) este necesar un act (OUG, lege, etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul on-line. Germania a făcut aceasta încă din 2016.https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile

Și Norvegia 12 mai 2020 https://www.commsupdate.com/articles/2020/05/12/broadband-development-act-passed-by-norwegian-authorities/?utm_source=CommsUpdate&utm_campaign=a6d7af64cb-CommsUpdate+12+May+2020&utm_medium=email&utm_term=0_0688983330-a6d7af64cb-8850141

Actul ar trebui să intre în vigoare înainte de licitația 5G, prevăzând o autoritate centrală, ANCOM, de exemplu, care să opereze ghișeul on-line pentru autorizarea construcției de infrastructura 5G în timp rezonabil (câteva zile), oferind astfel garanții operatorilor,

- Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani pentru buget, ar trebuie rescrise pentru a avea în vedere reducerea decalajului digital al țării: a se vedea DESI2020 - Digital Economy & Society Index prezentat de Comisia Europeană.

DESI2020, Digital Economy and Society Index

De exemplu:

•      Prețuri de pornire inadecvate reducerii decalajului digital. Deși prețurile par la nivel european (€/MHz/locuitor) nu se ține seamă de decalajul digital al țării noastre și de faptul că implementarea tehnologiei 5G ar putea produce șocul care să ”scoată” România din coada clasamentului DESI. De exemplu, oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce acest salt digital.

•      Plata taxelor de licențiere în 15 zile! Lăcomia guvernului! Dacă totuși licențele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea și adoptarea rapidă a tehnologiei se recomandă ca plata licențelor se facă în câțiva ani, pentru acoperire 5G rapidă.

•      Tarife de utilizare a spectrului prea mari. Deși au fost reduse tarifele pentru unele benzi de frecvențe și mărite pentru altele, noile tarife propuse sunt încă prea mari alimentând în continuare excedentul bugetar al ANCOM. Ar trebui reduse la jumătate! https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2019-12-04T19:08:00%2B02:00&max-results=7&start=6&by-date=false 

•      Prezervarea competiției: În contradicție cu licitația din 2012, documentația licitației  5G  nu face referiri la folosirea noii tehnologii 5G de către operatorii de rețele mobile virtuale și la roamingul național. Nu introduce stimulente pentru operatorii de rețele 5G care se obligă să găzduiască operatori de rețele mobile virtuale, foarte importanți  într-o piață care s-ar putea consolida. A se vedea vânzarea Telekom Romania !

https://www.telecompaper.com/news/ctu-proposes-new-terms-for-5g-auction-with-support-for-newcomers--1330711?utm_source=headlines_-_english&utm_medium=email&utm_campaign=18-03-2020&utm_content=textlink

- stimularea adoptării serviciilor 5G - angajamentul executivului pentru folosirea noilor servicii. Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) din cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G și reducerea decalajului digital. Strategia 5G trebuie pentru România trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor propuse de noua tehnologie în toate entitățile de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare digitală. 

- stimularea proiectelor pilot bazate pe tehnologia 5G

Tot în Strategia 5G trebuie pentru România ar trebui prevăzută stimularea proiectelor pilot pe baza noii tehnologii 5G (oraș inteligent, sănătate, etc.), susținute financiar de către guvern cum se obișnuiește prin alte țări. https://www.mobileeurope.co.uk/press-wire/15031-liverpool-5g-consortium-wins-4-3m-funding-for-health-and-social-care Ar putea fi luate în considerație fonduri din telecomunicații - rezultatul licitației 5G, excedentul bugetar al ANCOM (?).

Dacă aceste probleme se vor rezolva rapid (ianuarie-februarie 2021) am putea avea licitație 5G în prima parte a anului 2021 și premize pentru o implementare de succes a noii tehnologii.

 

Aștept cu nerăbdare alegerile și formarea unui nou guvern construit în jurul ”telecomunicațiilor”, pentru ca acestea să fie din nou guvernate și să se deblocheze, astfel, implementarea tehnologiei 5G, a digitalizării, modernizării țării și în acest fel să putem depăși cât mai repede și mai bine criza economică indusă de criza sanitară.

 

Politicieni, lasați ANCOM în pace!

 

ANCOM, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, a fost o instituție greu încercată, supusă, mai tot timpul, presiunilor politice. Să amintim de denumirile sub care a funcționat: ANRC, care a devenit ANRCTI, apoi ANC și în fine ANCOM pentru a putea fi schimbată conducerea (președintele) acesteia, fapt care a atras atenția Comisiei Europene, aceasta introducând în reglementari protecția conducătorilor la presiunile politice, reglementări inspirate de ce s-a întâmplat în România.

 

Acordul României cu Comisia Europeană din 2009 a asigurat stabilitate ANCOM

Ultima schimbare, din 2009, a dus și la un acord al României cu Comisia Europeană prin care conducerea autorității era propusă de guvern, aprobată de președintele țării, răspunzând pentru activitatea sa in fața parlamentului - cele ”trei forțe”, mecanismul tripartit, care avea să mențină echilibrul. Sub echilibrul celor ”trei forțe” ANCOM a devenit o instituție care a câștigat încrederea pieței prin prestația sa, prin echipa de specialiști bine pregătiți, prin cultura organizațională, stimulând crearea de piețe comptitive, cu servicii de calitate și tarife adecvate puterii de cumpărare a românilor. Să aminitim că în această perioadă fastă ANCOM a funcționat fără vicepreședinți. Doar cu președintele Cătălin Marinescu!

 

OUG nr. 33/27 aprilie 2017 – încalcă acordul cu CE și destabilizează ANCOM

A venit anul 2017, când Cătălin Marinescu, singurul președinte ANCOM care a reușit să aibă un mandat întreg grație mecanismul tripartit și-a terminat mandatul. Guvernul PSD de atunci, condus de Sorin Grindeanu, refuza sa-i acorde un al doilea mandat, deși rezultatele foarte bune îl recomandau, și de aici au început problemele.

Primul pas a fost să se strice echilibrul celor ”trei forțe”, mecanismul tripartit. A fost încălcat acordul cu Comisia Europeană fiind eliminat președintele țării din acest mecanism tripartit prin OUG33/27 aprilie 2017 emisă de guvernul Grindeanu. În virtutea acestei ordonanțe, guvernul propunea și parlamentul aproba numirea președintelui ANCOM, ambele fiind sub control PSD. Așa a fost numit de guvern și votat de parlament în 12 mai 2017 Adrian Diță și odată cu acesta a început o perioadă nefastă în istoria ANCOM - echipa executivă concediată, profesioniști dați afară, procese lungi, despăgubiri, tensiuni, etc. pentru a putea angaja clientela politică. Singurul fapt  pozitiv fost  numirea de către guvernul condus de Mihai Tudose, în 12 septembrie 2020, în funcția de vicepreședinți ANCOM a lui Eduard Lovin și Bogdan Iana, specialiști din echipa executivă a președintelui Cătălin Marinescu, ambii concediați de către noul președinte Diță. Aveau să fie votați de parlament în 11 octombrie 2017 cu un mandat de 6 ani. Pe lângă bulversarea activității ANCOM, mandatul președintelui Diță s-a mai caracterizat și prin decizii cotroversate (înghețare tarife interconectare, amânare verificari obligații de acoperire 4G, 5G în 2018, etc.). Ca urmare a presiunilor, în 20 octombrie 2017, Adrian  Diță demisiona din funcția de președinte, încheind o perioda sinistra din istoria ANCOM.

În 7 noiembrie 2017, Sorin Grindeanu era numit președinte al ANCOM prin hotărârea parlamentului și în baza OUG33/2017, dată chiar de acesta. Acesta a avut un mandat liniștit privind adesea cu jind la scena politică la care ar vrea să revină.

O primă concluzie - odonanța de urgență OUG33/2017 care a încălcat acordul cu Comisia Europeană, a adus arbitrarul și a favorizat imixtiunea politică.

 

Iminenta plecare a președintelui Grindeanu tulbură apele

În 18  august 2020, avea să apară un nou atac asupra ANCOM. Ca urmare a posibilei plecări a președintelui Sorin Grindeanu, un parlamentar controversat din PSD, avea să propună un proiect de lege https://www.zf.ro/business-hi-tech/controversatul-deputat-psd-florin-iordache-ministru-justitiei-19510530 prin care urma să se înființeze în ANCOM un ”comitet de reglementare” care să aprobe reglementările emise de autoritate! Comitetul urma a fi format din 7 membri, între aceștia fiind incluși președintele și cei doi vicepreședinți.

Iniţiativa legislativă deschidea calea politicienilor de a accede la posturi bine plătite din care să poată influenţa deciziile ANCOM, elimina restricţia ca membrii partidelor politice să fie numiţi în cadrul conducerii ANCOM şi relaxa calificările obligatorii pe care aceştia trebuie să le deţină pentru a accede la aceste funcţii.

Urmare a scandalului creat, proiectul de lege avea să fie retras rapid, în 20 aug 2020, și înlocuit în aceiași zi cu altul, într-un context mai cosmetizat.

https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24242235-miza-proiect-lege-florin-iordache-psd-control-ancom-5G-huawei-catalin-drula-usr-securitate-cibernetica.htm

Acum inițiatorii erau din mai multe partide - PSD, PNL, PMP, Pro-România și Minorități, și necontroversați. Din noul proiect de lege erau eliminate prevederile care ar fi permis celor 7 membri să facă parte din partide politice, să nu poată răspunde penal ori să ocupe funcțiile chiar și cu studii din domeniul științelor sociale. Semn că se dorește cu ardoare.

Este evident o imixtiune grosolană a politicului în activitatea autorități cu scopul de a asigura posturi clientei politice facilitată de OUG33/2017, ordonanța guvernului Grindeanu.

 

Care ar putea fi contribuția ”comitetului de reglementare”? ZERO!

Activitatea de reglementare pe care ar vrea să o reglementeze ”comitetul de reglementare”

constă în analize de piață și impunere/retragerea de obligații operatorilor, recalculare tarife (terminare, interconectare, monitorizare, utilizare, ...), alocare resurse limitate (licitații spectru, etc.), autorizare, transpunerea legislației europene, etc. Toate aceste se fac transparent, prin consultare publică, unori ANCOM angajând consultați. Pentru a lua decizii în cunoștiință de cauză ar trebui ca membrii ”comitetul de reglementare” să aibă o bună înțelegere a pieței, cunoștiințe serioase economice, juridice, de telecomunicații, etc. Ar trebui să fie personalități gen Martin Cave (London School of Economics) sau Roger Noll (Stanford University). Cam greu de găsit în România!

Oare câți dintre cei trimși de partide în comitete (Telekom, Radiocomunicații, etc.) au o astfel de pregătire? Probabil niciunul! De regulă, partidele trimit în diverse comitete clientela de partid, rude, secretare, etc. care nu prea au multe în comun cu entitatea sau afacerea respectivă.

https://www.zf.ro/business-hi-tech/cine-sunt-oamenii-cu-care-defileaza-noul-guvern-psd-in-consiliul-de-administratie-al-grupului-telekom-romania-16213437 

Oare la profesorul Cave sau la profesorul Noll să se fi gândit autorii celor două proiecte de lege atunci când le-au scris? Mă tem că nu. Mă tem ca nici nu au auzit de aceștia, deși vor să legifereze în telecomunicații. Mai degrabă s-au gândit la ”profesorii” din partid, la clientela de partid.

Oare acești ”specialiști de partid” se pricep, înțeleg măcar despre ce este vorba? Mă tem că nu! Dacă se pricepeau erau angajații ANCOM sau ai unui operator de telecomunicații.  

Care să fie atunci contribuția acestor ”specialiști”, în afară de încasarea tantiemei? ZERO!   

 

Care ar fi costurile ”comitetului de reglementare”? 1 milion lei anual!?

De regulă membrii unor astfel de comitete primesc drept onorariu pentru contribuția lor la propășirea entității un procent din salariul președintelui. In cazul nostru, președintele ANCOM are un salariu net de 44,000 lei /lună conform

https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24139520-salarii-marite-2019-pentru-angajatii-din-ancom-arbitrul-pietei-telecom-sorin-grindeanu-venit-mediu-net-lunar-peste-44-000-lei.htm

Astfel la un procent de 10% (nu este o valoare mare!) ar rezulta 4.400 lei/luna net sau circa 8,000 lei brut. Pentru cei 7 membri ai noului consiliul ANCOM ar trebui să cheltuiască în plus circa 55,000 lei pe lună, sau circa 650,000 lei anual. La un procent de 15% ar rezulta un milion de lei pe an! Acești bani vor fi luați, desigur, de la operatori care, desigur, îi vor lua de la românii utlizatori de sevicii de ”telecomunicații” prin tarife mărite.

 

Greșelile guvenului Orban

Dacă guvernul Orban abroga/retrăgea OUG33/27 aprilie 2017 nu am mai fi avut ”bâlciul” din aceste zile. Să nu se fi știut, oare? Sau, poate vor să o folosească? 

Dacă ministerul ”telecomunicațiilor” nu ar fi fost desființat, prim-ministrul Ludovic Orban ar fi știut de la ministrul telecomunicațiior de capcana OUG33/2017 și ar fi evitat această situație, dacă nu cumva guvernații de azi sunt complici la acest atac asupra ANCOM! Întâmplător, sau nu, printre inițiatorii noii versiunii găsim și un liberal!

 

Anulați OUG33/2017 pentru revenirea la acordul cu Comisia Europeană, la normalitate!

Domnilor guvernanți, ”anulați” imediat efectul OUG33/27 aprilie 2017 pentru a reveni la cadrul instituțional echilibrat agreat cu Comisia Europeană, la mecanismul tripartit.   

Domnilor politicieni lăsați în pace ANCOM! Lăsați profesioniștii să-și facă treaba! Nu distrugeți ce încă mai funcționează în România! Avem nevoie de o piață a ”telecomunicațiilor” competitivă care să ajute România să depășescă cât mai bine criza economică provocată de criza sanitară.