5G - motorul celei de-a patra
revolutii industriale,
motorul dezvoltării României!
Recent,
ANCOM a anunțat organizarea, in 21 noiembrie 2018, a unei noi editii a
conferintei internationale anuale, dedicata în acest an tehnologiei 5G. Conferinta, foarte inspirat
intitulată “5G - motorul celei de-a patra revolutii industriale”,
ar urma să prezinte și obiectivele si directiile de acțiune ale statului,
potrivit Strategiei Nationale privind implementarea 5G.
Ideia este excelentă, titlul foarte inspirat, astfel că
sunt premize ca decidenții politici, care dacă am înțeles bine vor fi prezenți
la eveniment (dat fiind importanța, primul ministru ar trebui sa fie prezent),
să înteleagă șansa României de a recupera marile decalaje care o separă de
restul UE. Adică, există speranța unei abordări
benefice României pe termen lung.
Ce deosebește tehnologia 5G de tehnologiile anterioare?
Dacă tehnologiile predecesoare aveau ca obiectiv preponderent omul și nevoile
lui de comunicare, noua tehnologie are preponderent în obiectiv conectarea
obiectelor create de om având deci aplicații vaste, in toate industriile, în
întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale a
României, a economiei sale. O nouă abordare tehnică și economică, dar și un nou
model de afacere pentru operatori. Astăzi operatorii noștri de comunicații par
mai degrabă preocupați de recuperarea investițiilor făcute în tehnologia 4G,
astfel că autoritățile au un rol deosebit în convingerea acestora pentru lansarea
rapidă a noii tehnologii în contextul actual din România, conferința fiind o
ocazie deosebită pentru aceasta.
Care ar fi premizele unei abordări de succes pentru
tehnologia 5G, care să permită României să reducă decalajele economice (PIB,
salariu, …) și tehnologice față de restul țărior UE și care ar trebui să se
regăsească pe agenda conferinței? Iată câteva :
Simplificarea accesului infrastructurilor 5G
la terenul public. Dezvoltările de până acum (de la cablu simetric până la
fibra optică și de la NMT până la 4G) au arătat o mare birocrație pe care
guvernările din acele vremuri nu s-au arătat intersate a o rezolva. Dacă
realmente vrem ca telecomunicațiile in general și tehnologia 5G in particular
să devină motor al dezvoltării economice a țării ar trebui ca guvernanții să
elimine urgent această birocrație pentru a putea avea o dezvoltare rapidă a
noilor rețele. Alte state o fac:
Mai mult, noul Cod al Comunicațiilor
Electronice, care acordă o atenție specială implementării tehnologiei 5G in
statele membre UE, oferă autorităților naționale de reglementare noi
oportunități de a solicita
accesul la infrastructura civilă și la elementele importante de rețea.
Un început s-a făcut totuși - ANCOM a adoptat
tarifele pentru accesul pe proprietatea publică. Urmează greul -
debirocratizare accesul pe proprietatea publică - autorizarea. Decidenții politici prezenți la
eveniment ar trebui să propună, în numele guvernului, modalitați de rezolvare.
Fără o soluționare rapidă a acestei probleme dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G este în pericol, iar acordarea licențielor 5G iluzorie.
Fără o soluționare rapidă a acestei probleme dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G este în pericol, iar acordarea licențielor 5G iluzorie.
Partajarea infrastructurii este o modalitate de a accelera
dezvoltarea noilor rețele în condițiile reducerilor cheltuielilor de capital.
Noile benzi de frecvențe (700MHz, 3,5GHz, 26GHz) care se vor acorda vor
necesita noi site-uri, iar partajarea acestora ar reduce costurile. În multe
țări pe langă operatorii de telecomunicații sunt și operatori de turnuri de
telecomunicații care construiesc și operează turnuri pe care le pun la
dispoziția operatorilor de rețele. Pe piața noastră fiecare operator și-a
construit propria rețea de turnuri pentru echipamente, avantajul competitiv
rezultând de multe ori și din viteza cu care acestea sunt construite și cu care
teritoriul este acoperit. Lucrurie par a se schimba însă. Recent, noul șef al
operatorului Vodafone, Nick Read, anunța posibilitatea de a vinde cele 110.000
turnuri pe care operatorul le deține in Europa. Adică și în România!
Tehnologia 5G ar putea permite apariția
și în România a unui operator de turnuri
care să ofere infrastructură tuturor operatorilor intersați. De foarte mulți
ani am avansat ideia transformării (unei părți din) S.N. Radiocomunicații în
operator de turnuri, dat fiind expertiza pe care o are - operează turnuri de
foarte multă vreme. Desigur că ar fi nevoie de mult mai mult decât expertiză,
iar în condițiile actuale ar fi o șansă pentru SNR pe care probabil că o va
rata.
Ar trebui analizat dacă ar fi în interesul țării construirea în comun și
partajarea unor părți de infrastructură pentru noile rețele.
Cerințe de spectru: Spectrul oferit pentru tehnologia 5G
și nu numai, ar trebui să fie curat, neafectat de interferențe, iar benzile
oferite continui. Uneori vecinii noștrii ne-au creat probleme de interferențe
în unele benzi de frecvențe pentru comunicații mobile din cauza nearmonizării
utilizării spectrului. Discuțiile nu vor fi ușoare dat fiind faptul că nu toți
vecinii sunt țări membre ale UE și folosesc diferite tehnologii.
Tot legat de spectru ar trebui spus că
operatorul RCS&RDS, ultimul
intrat pe piața comunicațiilor mobile, are spectru mai puțin decât ceilalți
operatori (mai ales în benzile joase: 900MHz ...) fapt care încă îi poate crea
probleme competiționale. La licitația de spectru din 2012 s-a făcut o primă
reparație, rezervându-i-se spectru (2x5MHz în banda de 900MHz), licitația de
anul viitor fiind încă o ocazie pentru a desăvârși ce s-a început atunci,
rezervând iar spectru (banda de 800MHz?) chiar cu riscul de a crește prețul.
Desigur, doar dacă RCS&RDS dorește.
Stimulente pentru testarea și implementarea noii
tehnologii. De regulă guvernanții văd în tehnologia 5G o sursa de bani prin taxele de
licențiere. Dacă însă se dorește accelerarea procesului (recuperarea unor
rămâneri în urmă) sau testarea unor anumite aplicații, guvernanții stimulează
operatorii, uneori în comun cu UE
Stimulentele pot fi acordate pentru
testarea unor aplicații specifice de care guvernul sau entități aparținătoare
ar putea fi intersate (orașe inteligente, ...).
Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) -
cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc., care
ar putea stimula dezvoltarea mai rapidă a rețelelor 5G. Sectorul privat va
adopta relativ rapid serviciile propuse de noua tehnologie pe măsură ce vor fi
relevate afaceri lucrative. Statul s-a dovedit, mai mereu, reticent, poate și
din lipsă de bani sau uneori de interes. Iar rezultatul a fost și este situarea
perpetuă a României pe ultimul loc în UE ( a se vedea DESI 2018 - Digital
Economy and Society Index prezentat de Comisia Europeană) în ce privește
folosirea tehnologiei informației și a telecomunicațiilor în societate și
economie.
Decidenții politici prezenți la
eveniment ar trebui să angazeje ferm executivul în folosirea serviciilor
propuse de noua tehnologie in toate entitățile
de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare
digitală (orașe inteligente, ....)
Prețuri rezonabile pentru spectrul
oferit care să permită dezvoltarea rapidă a noilor rețele Licitația 5G ar trebui
privită ca o șansă în procesul de transformare digitală a României și nu doar
ca o sursă de venituri la bugetul țării. Însă, după cum spuneam mai sus guvernele văd
în licențierea 5G o ocazie deosebită de a mai încasa bani, cât mai mulți bani!
Dorința guvernelor este cu atât mai mare cu cât licitația de spectru are loc in
an electoral sau în preajma acestuia. Este cazul și al României - în anul 2019,
când va avea loc licitația pentru spectrul 5G, vor avea loc alegeri pentru
parlamentul UE și prezidențiale, iar în anul următor alegeri locale și parlamentare.
Tentație mare, ocazie unică! Informal se vorbea pentru licitația 5G din România
de o cifră rotundă - un miliarde euro, care ar pica bine oricărui guvern și mai
ales unuia care are probleme cu deficitul bugetar (pentru care se împrumută de
pe piața internă dar și internațională) și care vrea să câștige alegerile pe
care le organizează. Supoziția ar putea fi alimentată și de recenta licitație
de spectru din Italia unde s-au obținut €7,6 miliarde
pentru spectrul 5G (700MHz, 3,7GHz și 26GHz), în principal din cauza unui nou intrat. Rezultatul licitației
italiene este un caz unic în acest an în Europa, iar România nu este Italia. Să
reamintim și de marile licitații 3G din anul 2000 care au adus la bugetul
statului (UK, Germania) zeci de miliarde de dolari îndatorând pe termen lung
operatorii respectivi și frânând dezvoltarea rețelelor. Ar fi o gândire pe termen scurt care ar pune
în pericol tocmai ideia de bază a conferinței ”5G - motorul celei de-a patra revolutii industriale”. Astfel,
acești bani mulți luați din investiții (telecomunicații) ar fi alocați pentru
consum, contraproductiv pe termen lung.
Să mai spunem că licitațiile 5G de până acum au arătat
prețuri mai mici decât licitațiile 4G, care la rândul lor au relevat prețuri
mai mici decât la marile licitații 3G din anul 2000, iar această tendință ar
trebui să se regăsească și în România. Marile licitații din anul 2000 par a fi
fost o lecție învățată atât de operatori cât și de autorități.
Strategia
Natională privind implementarea 5G ar mai trebui să
conțină și câteva repere în timp -
proiecte pilot 5G specifice, acordarea licențelor 5G (2019), lansarea
comercială a rețelelor 5G în 2020, de exemplu, ținte de acoperire și viteze cu
rețele 5G în anii următori.
Un semnal clar de
susținere din partea decidenților politici prezenți la conferință și a guvernanților exprimat în varianta finală a Strategiei Nationale privind implementarea 5G –
debirocratizarea accesului la terenul public, angajament ferm pentru adoptarea tehnologiei 5G, prețuri rezonabile pentru
spectru, etc. - ar putea stimula adoptarea rapidă a noii tehnologii la nivel
național, fiind totodată un pas important în transformarea digitală a României,
în recuperarea decalajului țării noastre față de restul țărilor Uniunii
Europene.
Tehnologia 5G este
o șansă pentru România, rămânând de văzut dacă guvernanții vor înțelege și vor
face demersurile necesare.
