sâmbătă, 21 octombrie 2017




Un președinte pentru ANCOM - Alexandru Petrescu!

În 24 martie 2017, după anunțarea plecării domnului Cătalin Marinescu din funcția de președinte al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor, ANCOM, am publicat un scurt articol despre șefia ANCOM
în care îl propuneam președinte pe domnul Alexandru Petrescu, fost director executiv Poșta Română.
În perioada care a urmat publicării articolului am mai avut mai multe intervenții publice pe tema ANCOM. La un moment dat, văzând că se intârzie nominalizarea președintelui ANCOM am intervenit public și am mai propus încă doi specialiști - Bogdan Iana și Eduard Lovin - pentru funcția de președinte ANCOM.
A urmat apoi nominalizarea întârziată a președintelui ANCOM și o perioadă tulbure pentru ANCOM care a consemnat și concedierea celor doi candidați propuși de mine.
Evoluțiile din ultima vreme, situația critică din ANCOM (neliniște în interior și pierderea credibilității pe piața noastră) au dus la numirea celor doi candidați propuși de mine în funcția de vicepreședinți ANCOM și la demisia din 20 octombrie 2017 a președintele ANCOM.
Astfel ANCOM se află într-o situație mult mai delicată decât cea din aprilie - mai 2017, când nu avea conducere. Nici acum ANCOM nu are președinte, dar în plus și mult mai grav, se află într/o situație deosebită - instabilitate și neliniște in interior declanșate de intervenții brutale în structura organzației, lipsă de credibilitate in exterior și prin măsuri părtinitoare luate în ultima vreme.     
ANCOM are nevoie din nou de președinte. De data asta de unul capabil să readucă cât mai rapid instituția la starea din 24 martie 2017 de autoritate autoritară.
Pentru această funcție presa a vehiculat deja un nume - domnul Sorin Grindeanu, fost ministru al telecomunicațiilor și fost prim ministru. Funcțiile deținute, dar și ambițiile politice mă fac să cred că domnul Grindeanu nu-și dorește funcția de președinte ANCOM cu mandat de 6 ani.
În aceste condiții revin și îl propun din nou pe domnul Alexandru Petrescu pentru funcția de președinte ANCOM.
Domnul Alexandru Petrescu a mai fost propus pentru functia de presedinte ANCOM, in 2016 parca, si la acea vreme m-am opus public (declaratie la Digi24) spunând ca domnul Marinescu, prin prestația deosebită, era indreptatit la înca un mandat.
Cum domnul Marinescu a plecat din ANCOM, iar institutia se afla intr/o situatie delicată și având din nou nevoie de un președinte, revin si îl propun pe domnul Alexandru Petrescu pentru functia de presedinte ANCOM pentru a restabili increderea in interior si autoritatea institutiei in exterior.
Domnul Petrescu o pregatire economica deosebită, care îî permite să înțeleagă bine afacerea telecomunicații, o experiență managerială deosebită, experiență în industrie (pe partea de poșta însă). Este un bun diplomat si comunicator.
Cu aceste calități sunt cele mai mari șanse să se readucă relativ repede linștea in interiorul ANCOM si să restabilească autoritatea institutiei pe piata noastra de telecomunicații.
Ce-l așteaptă pe noul președinte ANCOM, Alexandru Petrescu? În primul rând aducerea organizației la starea dinainte de 24 martie 2017, printr-o structură organzatorică bazată pe competențe, prin restabilirea liniștii și încrederii în interiorul instituției, prin reconsiderarea valorii. Apoi refacerea rapidă a credibilității printre operatorii noștri pierdută și prin unele măsuri părtinitoare - păstrarea unui tarif URIAȘ de terminare în rețelele mobile, amânarea verificării acoperirii rețelelor de comunicații mobile, etc. Alte obiective – licitația pentru spectru 5G din 2018, păstrarea competitivității industriei în condițiile unei tendințe tot mai puternice de concentrare pe plan mondial, eliminarea pe termen mediu a tarifelor de terminare în rețelele de telefonie mobilă, deschiderea rețelelor de comunicații mobile, protejarea românului consumator al serviciilor de comunicații electronice, introducerea accesului Internet de mare viteză în sfera serviciului universal, etc.
Numirea domnului Alexandru Petrescu la conducerea ANCOM ar fi benefică atât pentru industrie, pentru autoritate cât și pentru actuala guvernare.
Piața românească de comunicații electronice este una matură cu o competiție puternică, tarife și venituri mici, în concordanță cu nivelul de trai și are nevoie de un profesionist la conducerea autorității de reglementare, care să mențină interesul investițiilor în această piață.

joi, 21 septembrie 2017



România ar trebui să elimine tarifele de terminare!


Încă de la lansarea operatorilor GSM, România a avut mari probleme în a urmări tendința Uniunii Europene în a pune pe costuri tarifele de terminare, în general și în rețelele de comunicații mobile în special, tarifele noastre fiind aliniate la cele din UE cu întârzieri, uneori foarte mari.

Astfel, marile tarifele de terminare în rețelele mobile din România, anomalie de mult prea mult timp, au făcut ca operatorii de rețele fixe să subvenționeze marii operatori de comunicați mobile mărindu-le veniturile pe seama utilizatorului final, a economie naționale. Eforturile CE de a pune pe costuri tarifele de terminare a dus la micșorarea acestora în ultimii ani în UE. La ultima reducere cerută de CE, ANCOM stabilea noi tarife de terminare în rețelele mobile, €0,0096/minut de la 1 aprilie 2014, cu o întârziere de cel puțin 15 luni. Pe lângă marea întârziere a punerii pe costuri a tarifelor de terminare in rețelele mobile, adică venituri mărite pentru marii operatorii de rețele mobile încă minim 15 luni, ANCOM s-a lăsat convinsă de marii operatori să stabilească tariful de terminare mai mare decât în țările vest europene, €0,0096/minut, mult prea mare pentru România, neglijând astfel diferențe de dezvoltare economică care se regăsesc și în structura costurilor serviciilor (cheltuieli operaționale mai ales) dar și în puterea de cumpărare a românilor. Ținând seama de dezvoltarea economică, România ar fi trebuit să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețelele mobile din UE.


Situația persistă și în anul 2017! In 6 iunie 2017 ANCOM lansa în consultare publica ”un set de masuri de identificare, analiza si reglementare a pietelor serviciilor de terminare a apelurilor la puncte fixe, respectiv la puncte mobile in retelele publice de telefonie”. Era un demers de mult așteptat ultima reducere a tarifelor în rețelele mobile având loc cu câțiva ani în urmă, timp în care majoritatea țărilor UE au redus tarifele de terminare în rețele de comunicați mobile astfel că România iar se situează peste media UE deși macroeconomic (PIB, salariu mediu, putere de cumpărare) nu am avea niciun motiv.




Însă anunțul ANCOM din 6 iunie 2017 a fost unul formal, caragialesc chiar, de vreme ce se propune să se revizuiască, pe ici pe colo și anume prin punctele esențiale, dar să nu se schimbe nimic, păstrându-se tarifele de terminare în rețele mobile la nivelul de acum câțiva ani, motivul invocat fiind modelul LRIC. În felul acesta se propunea continuarea subvenționării marilor operatori de comunicații mobile de către restul operatorilor și cheltuieli în plus, nejustificate, pentru întreaga societate românescă. Aceste cheltuieli în plus erau evaluate în anul 2013  la circa 200 milioane pe an, chiar de către AOMR!

De ce ar trebui să aibă Româna tarife de terminare în rețelele mobile  mai mari decât în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Suedia, Franța, Austria, Portugalia, Irlanda sau media UE28? Cu ce este România peste aceste țări? Cu salariul mediu pe economie? Nu! Cu PIB-ul pe cap de locuitor? Nu! Cu puterea de cumpărare a românilor? Nu! Cheltuielile de capital în România sunt ceva mai mici decât în vest pentru că licențele de frecvențe sunt mai ieftine la noi, în timp ce cheltuielile operaționale sunt mult mai mici în România, poate cele mai mici din UE! Și atunci de ce să menținem neschimbat tariful de termnare în rețelele mobile mulți ani? Doar pentru că Germania, ca să dau un exemplu, are tarife de terminare mai mari decât România și operatorii noștri de comunicații mobile ar fi dezavantajați? Dar românii, utilizatori ai serviciilor de comunicații mobile?

Consecința automulțumiri ANCOM o regăsim în ponderea mare a traficului terminat în propriile rețele de telefonie mobilă și mai ales în faptul că românii încă mai au 2 sau 3 telefoane mobile conectate în diferite rețele pentru a depăși marile taxe vamale instituite între rețelele de telefone mobilă.

În toamna anului 2015 la conferința internațională ANCOM 2020 - A TELECOM ODYSSEY din la 17 nov 2017, propuneam reducerea treptată până la dispariție a tarifelor de terminare în rețelele mobile din România
     2015 - 0,0096/minut;
     2016 - 0,0048/minut;
     2017 - 0,0024/minut;
     2018 - 0,001/minut,
     2019 - 0,0005/minut;
     2020 - 0,0000/minut 
cu scopul de a elimina problemele produse de marile tarife de terminare și de a stimula competiția.

Retincența ANCOM de ”a intra în rândul lumii (UE)” reducând tarifele de terminare mă determină să reamintesc această propunere de eliminare a tarifelor de terminare pe termen mediu cu consecințe benefice pentru competiția din comunicațiile mobile, pentru întreaga societate românească (care va plăti mai puțin pentru serviciile de telecomunicații) și pentru românii utilizatori care vor plati mai puțin și vor avea doar un telefon mobil în buzunar așa cum au doar un telefon fix, dacă mai au.

România ar trebui să elimine cât mai repede tarifele de terminare în rețelele de telecomunicații pentru a scăpa de grija ajustării lor periodice, care pare o problemă dificilă pentru noi.

Ca atare, pentru acest an 2017 tarifele de terminare în rețelele mobile ar trebui reduse la cel puțin jumătate, adică la cel mult 0,0048/minut!