Serviciile publice online în Europa

Un nou studiu privind serviciile de guvernare electronică din UE publicat in 3 octombrie 2016 de către Comisia Europeană

https://ec.europa.eu/digital-single-market/news/eu-egovernment-report-2016-shows-online-public-services-europe-show-uneven-improvement

relevă faptul că serviciile publice online devin tot mai accesibile în Europa, 81% acum. O analiză mai profundă a transparenței, mobilității transfrontaliere și calității generale a utilizării arată însă creșteri inegale și un număr semnificativ de țări rămase în urmă. Printre acestea din urmă și România.

Evoluție inegală a țărilor membre UE - România sub media UE

Privind harta Europei se observă o mare variație în performanța guvernării electronice în regiune. Diagonala sud-vest -- nord-est împarte harta în țări cu performanțe peste media UE, țările deasupra diagonalei, și țări cu performanță sub media UE, țările de sub diagonală. Din păcate, geografic și nu numai, România este sub diagonala menționată. Adică cu performante sub media UE. Desigur din cauza poziției geografice! Progresul este măsurat ca diferența de performanțe între datele disponibile la ultima evaluare (2014-2015) și prima (2012-2013). Performanța este măsurată ca o medie a scorurilor pentru patru indicatori de referință: focalizare pe utilizator, transparență, mobilitate transfrontalieră, facilitatori cheie.

Focalizare pe utilizator

Guvernele au progresat în a face serviciile publice digitale, dar s-au concentrat mai puțin asupra calității livrării din perspectiva utilizatorului, în special în ceea ce privește ușurința și viteza de utilizare. În timp ce disponibilitatea online a serviciilor în UE28 + Elveția + Islanda a atins nivelul de 81% (+9 puncte procentuale față de 2012-2013), iar gradul de utilizare on-line 83% (+4 puncte față de 2012-2013), ușurința și viteza de utilizare a acestor servicii on-line, așa cum este percepută de către ”cumpărători misterioși”, care au testat serviciile on-line, a avansat puțin, crescând cu doar 1 punct procentual față de evaluarea din 2013.

Transparența

Indicatorul de transparență examinează măsura în care guvernele sunt transparente cu propriile responsabilități și performanțe, procesul de furnizare a serviciilor, precum și datele cu caracter personal implicate. Indicatorul a crescut cu 8 puncte procentuale față de 2012-2013 la nivelul EU28+ ajungând la 56% în 2014-2015. Cu toate acestea, punerea în aplicare a bunelor proceduri de servicii transparente este încă în urmă, în mare parte din Europa - scor de 47% la EU28+. Transparența datelor cu caracter personal a rămas la 55%. In intreaga Europa guvernele mai trebuie să facă îmbunătățiri pentru a avea face organizațiile lor mai transparente - scor mediu 64%.

Mobilitatea transfrontalieră

Serviciilor de guvernare electronică încă le lipsesc nivelul adecvat de sprijinire a cetățenilor și întreprinderilor care doresc să se deplaseze sau să opereze la nivel transfrontalier. Serviciile legate de afaceri sunt mai avansate în ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră decât serviciile legate de cetățean, chiar dacă acesta din urmă a crescut mai mult față de prima măsurătoare (+13 puncte față de afaceri +11), mobilitatea afacerii având un scor mai mare - 64 % față de 52% pentru cetățeni.

Facilitatori cheie

Indicatorul măsoară disponibilitatea a cinci elemente tehnice esențiale pentru serviciile publice: identificare electronică (eID), documente electronice (eDocuments), Surse autentice, siguranță electronică (eSafe), semnătură unică (Single Sign On - SSO). Tehnologia facilitatorilor cheie, care ar putea conduce la responsabilizarea utilizatorului și eficiență, nu este utilizată la întregul său potențial, scorul de referință fiind 54%.

”Cumpăratori misterioși”  simulează "evenimente de viață" ale cetățenilor

Raportul utilizează o metodologie stabilită de noul cadru de referință pentru guvernare electronică 2012-2015 (eGovernment Benchmark Framework 2012-2015), care prevede utilizarea de ”cumpărători misterioși”, adică potențiali utilizatori, care evaluează site-urile și serviciile guvernamentale prin simularea acțiunilor cetățenilor. Raportul analizează serviciile conexe oferite on-line pentru evenimente de viață: operațiuni regulate de afaceri, schimbarea locației, deținerea de autoturisme, etc. Alte trei evenimente de viață (căutare locuri de muncă, studii și înființarea unei afaceri) au fost analizate în detaliu în raportul de anul trecut.

Analiza evenimentelor individuale de viață arată că persoanele care conduc afacerile pot utiliza versiunea online a serviciilor publice pentru marea majoritate (90%) din interacțiunile lor de rutină cu administrațiile publice (de exemplu, declarare TVA, plata contribuțiilor sociale), în timp ce mutarea are cel mai mare scor la categorie cetățeni (85%). De la un scor care pleacă destul de jos, 68%, disponibilitatea serviciilor de e-governare pentru proprietarii de automobile s-au îmbunătățit foarte mult în ultimii doi ani (+8 puncte procentuale), dar străinii pot conta doar pe disponibilitatea informațiilor, nu și pe serviciul real.

Performanțele României 

În studiul Comisiei Europene, România este inclusă în grupul 4, al țărilor neofite, la care atât digitizarea cât și utilizarea sunt reduse în concordanță cu performanțele sale. Este rodul și al adoptării reduse a Internetului de către români, dar mai ales al  reticenței guvernanților în a realiza o interfață electonică prietenoasă între cetățeni și administrație.

  

Nici la accesarea site-urilor publice de pe telefoane mobile nu stăm prea bine, România fiind plasată în cadranul din stânga jos: 45% dintre români accesează site-urile publice de pe telefonul mobil, 44% creștere a accesului Interent la punct mobil și o modestă accesibilitate prietenoasă a site-urilor publice.  

Este rezultatul unei adopții încă scăzute a telefoanelor inteligente, cauzată de factori economici, demografici, etc. dar și al reticenței guvernanților în a transpune în on-line relaționarea cu cetățenii țării.

România ar trebui să accelereze trecerea la serviciile publice online acționând asupra ofertei, conectând tot ce a rămas neconectat, informatizând administrația, dar și asupra cererii, crescând gradul de adopție a Internetului de către români, mai ales în zonele rurale. În decembrie avem alegeri și ar fi de așteptat ca principalele partide să includă în strategia lor de guvernare 2017-2020 măsuri pentru accelerarea trecerii la serviciile publice online. Primul partid care și-a prezentat startegia de guvernare vorbește numai despre reduceri de taxe și impozite concomitent cu mărirea salariilor și pensiilor. Nimic despre telecomunicații, România digitală, România Inteligentă. Timp ar mai fi ! 

Smart Cities of Romania la a doua ediție

Smart Cities of Romania, eveniment ajuns la adoua ediție, va avea loc anul acesta în zilele de 8 și 9 noimbrie 2016 la Universitatea Politehnică din București, organizatorii anunțând deja deschiderea înscrierilor la 

http://www.romaniasmartcities.ro/ro/expo-conferinta/inregistrare-national.html

Prima ediţie a evenimentului  „SMART CITIES OF ROMANIA” a înregistrat o audienţă de peste 500 de participanţi reunind reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Administraţiei Publice Centrale şi locale şi ai organizaţiilor cu rol în reglementarea domeniilor conexe conceptului, dar şi ai mediului privat şi universitar.

Evenimentul de anul acesta va reuni pe parcursul celor două zile reprezentanţi ai primăriilor (primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector din Bucureşti şi primării din ţară) ai prefecturi, ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, membri ai comisiilor consultative de urbanism, reprezentanţi ai firmelor de proiectare şi arhitectură, directori ai regiilor autonome, directori de companii furnizoare de servicii orăşăneşti, reprezentanţi din domeniul imobiliar, precum şi specialişti din energie, transport, utilităţi, automatizări, tehnică de securitate, finanţe, consultanță. Deasemenea, vor fi reprezentați marii operatori de telecomunicații, fabricanți de echipament de telecomunicații și dezvoltatori de aplicații, adică cei care sunt chemți a face orașele intelgente. Adică aproape toți factorii interesați, stakeholder-ii cum ar zice românul.

Desigur acest eveniment nu este unicul dedicat orașelor inteligente, numărul evenimentelor pe acest subiect crescând foarte mult după ce ministrul Marius Bostan anunța în 18 mai 2016 la Ziua Comunicațiilor proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent. Este însă, poate, cel mai vechi și cu siguranță evenimentul cu abordarea cea mai completă prin faptul că și în acest an reunește decidenții, industriile implicate și posibili executanți.  

Subiectul orașe inteligent este unul relativ vechi în lume și relativ nou în România, dar unul foarte drag mie despre care am scris și vorbit mult de multă vreme.  

În 19 noiembrie 2015 publicam ”Comentarii la programul guvernului Ciolos pentru comunicații electronice” pe blogul personal la

http://nicolaeoaca.blogspot.fr/search?updated-min=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2016-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=15,

care propunea și câteva obiective noului ministru al telecomunicațiilor printre care și un proiect pilot ”smart city”.

Această propunere - lansarea unui proiect pilot ”smart city” - a fost agreată de domnul ministru Marius Bostan și concretizată în anunțarea proiectului pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”, care urmează a fi lansat oficial în toamna 2016 și finalizat în anul 2018 cu ocazia aniversării a 100 de ani de la marea Unire.

De ce este important să avem orașe inteligente? În primul rând pentru faptul că dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și de aplicații, dar și românilor le dă speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice. Apoi orașele inteligente stau la baza unui proiect de țară - ”România inteligentă”, care duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România, în România. În fine, potrivit ”România competitivă trebuie să fie, în primul rând, o Românie inteligentă” publicat pe blogul http://nicolaeoaca.blogspot.ro, proiectul de țară ”România inteligentă” ar trebui să stea la baza proiectului național ”România competitivă”. ”România inteligentă” este, în primul rând o Românie conectată, care permite pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) și o relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. O Românie conectată, o Românie digitală este o condiție de bază pentru o economie competitivă, pentru o Românie competitivă.

De ce este important evenimentul? Pentru că pune pe tapet un subiect foarte important pentru viitorul României într-o abordare completă și într-un moment deosebit - cu circa o lună înainte de alegerile parlamentare, fiind astfel o sursă de inspirație pentru partidele politice, care încă nu și-au prezentat strategiile de guvernare pentru ”telecomunicațiile” în perioada 2017-2020. Invit, deci, partidele politice cu pretenții la guvernare să-și trimită specialiștii în ”telecomunicații” să participe la eveniment cu speranța că vor înțelege și vor realiza România Inteligentă.      

Desigur că sunt invitați să participe la eveniment toți cei interesați de o Românie inteligentă, care se pot înregistra la 

http://www.romaniasmartcities.ro/ro/expo-conferinta/inregistrare-national.html

Raportul Akamai privind starea internetului în trimestrul II 2016

Vineri 30 septembrie 2016, Akamai a publicat raportul privind starea internetului pe trimestrul II 2016:

https://www.akamai.com/us/en/multimedia/documents/state-of-the-internet/akamai-state-of-the-internet-connectivity-report-q2-2016.pdf?mkt_tok=eyJpIjoiWWpoaU1UQmhNbUZsTlRReSIsInQiOiJzOGJWOEUrTnFGcEs3dm80UGZ3djEwU0gyXC94dkQ1STlaNUdwOUJGb01TaGJYWVhSTmo4RUlrZjhCVmRLWWswTVprV0RQaFVyMzNTajhZSno1VmxaRXNFYlhJc3gzeVA3ZHVORVNGQWZxTG89In0%3D

Primul capitol tratează utilizarea internetului, iar în clasamentele prezentate România nu se regasește fiind o țară cu populație relativ mică și cu utilizarea Interenetului și mai mică.

România apare în capitolui 2 ce analizeaza global folosirea interentului. Prima apariție este in tabelul cu clasamentul global după viteza maximă medie de acces la punct fix după țări ca Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan sau Japonia, fiind singura prezență europeană și chiar din lume într-un clasament aproape asiatic.

Cu o viteză de 84,2Mb/s România est a 10-a în acest clasament înregistrând creșteri față de trimestrul și anul anterior. De notat că România nu se găsește în tabelul anterior dedicat vitezei medii.

În schimb România se regăsește în următorul tabel dedicat procentului conexiunilor cu viteze mai mari de 4Mb/s, în care se găsesc de data aceasta preponderent țări europene.

România nu este însă printre primele 10 țări din lume cu viteze peste 10Mb/s, clasament în care regăsim însă Bulgaria pe locul 9, dar este a șasea în clasamentul cu viteze mai mare de 15Mb/s cu 42,% din conexiuni și creșteri față de trimestrul și anul anterior.

Mai există și un clasament cu viteze peste 25Mb/s în care România nu se regăsește, dar în care Europa este bine reprezentată cu 6 țări din 10, lider fiind însă Coreea de Sud.

Aceste clasări notabile sunt rezultatul dezvoltărilor tehnologice (investiții în rețele de fibră optică) ale principalilor furnizori de Interent la punct fix - RCS&RDS, care oferă viteze de vârf de 1Gb/s, UPC Romania, care oferă viteze de vârf de 500Mb/s, ambele cu o bună acoperire a populației și chiar și RomTelekom, care oferă viteze de vârf de 1Gb/s însă la mult mai puține locuințe ( 2 milioane locuințe planificate a fi conectate prin fibră optică pentru finele acestui an) decât primii doi operatori.

Capitolul șase analizează utilizarea internetului în Europa, fiind prezentate tabele clasamente cu poziția în lume a țărilor europene. Astfel, România este a 14-a în clasamentul vitezei medii cu 15,8Mb/s viteză medie in trimestrul II 2016.

și prima, ocupând locul 10 în lume, în clasamentul după viteza maximă medie de acces (a se vedea primul tabel)

Capitolul 8 tratează conectivitatea la punct mobil, România remacându-se doar prin viteza maximă din trimestrul II 2016 - 114,8 Mb/s, fiind a treia în clasamanet după Germania, 172,8 Mb/s și Elveția cu 159,9Mb/s. Clasarea României pe locul 3 din Europa este mai ales rezultatul investițiilor făcute de operatorii Orange Romania și Vodafone Romania în rețele LTE Să remarcăm faptul că România nu avea în trimestrul II din acest an 25.000 adrese unice IPv4.  

  

Cum era de așteptat, utilizarea tot mai mult a telefoanelor mobile inteligente a dus la creșterea rapidă a traficului de date la punct mobil.

Telekom Romania pe lista scurtă a Global Carrier Awards 2016

Potrivit comunicatului Telekom Romania din 27 septembrie 2016, operatorul nostru este nominalizat la trei categorii în cadrul Global Carrier Awards 2016:

- „Cel mai bun operator wholesale din Estul Europei”,

- „Cea mai bună echipă de vânzări wholesale” și

- „Cea mai rapidă extindere a serviciilor 4G”.

Dacă primele două nominalizări nu surprind, Telekom prin fostul RomTelecom având o infrastructură de telecomunicații bine dezvoltată în teritoriu oferită spre folosire altor operatori de telecomunicații, ultima nominalizare mă cam pune pe gânduri. Știam că dintre cei trei operatori cu  licențe LTE fostul Cosmote are cea mai mică acoperire, 57% acoperire a populației urbane și 32,4% a populației totale, fapt care a determinat Telekom să ofere un activ strategic greu de obținut, rețeaua fixă RomTelekom, contra un activ pe care îl avea dar pe care nu l-a dezvoltat - rețeaua LTE.

Întreb, oare la această nominalizare să se fi luat în considerare extinderea rețelei Cosmote prin accesul la rețeaua LTE a operatorului Orange Romania, acces obținut în urma acordului Orange Romania - Telekom de partajare a rețelelor anunțat în 16 februarie 2016? Prin acest acord fostul Cosmote a căpătat acces la rețeaua LTE a operatorului Orange Romania, iar extinderea acoperirii serviciilor LTE oferite de operatorul Cosmote a fost într-adevăr rapidă - de la 57% acoperire a populației urbane la data anunțării acordului cu Orange Romania, 16 februarie 2016, la 96% din populația urbană acoperire LTE anunțată în 19 mai 2016, probabil urmare a accesul la rețea Orange Romania. În acest caz, poate ar fi trebuit nominalizat și operatorul Orange Romania!

Sau, să fi extins fostul Cosmote brusc rețeaua LTE, deși declarațiile oficialilor Deutesche Telekom (Claudia Nemat, 23 februarie 2016) vorbeau despre extinderea acoperirii cu fibră optică (de la 1,4 la 2 milioane locuințe în acest an)? În acest caz, va renunța, oare, Telekom la acordul cu Orange Romania de partajare a rețelelor?

Din păcate evoluția din acest an a numărului de clienți comunicații mobile ai operatorului Telekom nu trădează vreo creștere rapidă a acoperirii rețelei LTE.

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

3. Eficiența afacerii - partea a doua

Datorii

Analizând evoluția datoriilor contractate de operatori pentru dezvoltarea afacerii constatăm mari împrumuturi, €1,3 miliarde pentru fostul Romtelecom la începutul anilor 2000 pentru modernizarea rețelei, perioada după privatizarea din decembrie 1998 când piața nu era liberalizată, pentru ca valoarea împrumuturilor să scadă foarte mult în timp, €107 milioane în 2012, fapt care poate explica acoperirea mai redusă cu fibră optică (plan pentru 2 milioane locuințe conectate prin fibră optică la finele anului 2016!).

                                               

Sursă: Ministerul Finanțelor

La ceilalți operatori evoluția împrumuturilor a fost inversă, acestea crescând în ultimii ani. RCS&RDS conduce detașat cu împrumuturi de €995 milioane la sfârșitul anului 2015, bani folosiți la dezvoltarea rețelei mobile (inclusiv achiziția unei licențe pentru comunicații mobile în banda de 900MHz) și fixe (acoperire rețea fibră optică, viteze de acces până la 1Gb/s), dar și pentru achiziția altor operatori în decursul timpului, urmat de UPC cu €405 milioane folosiți pentru dezvoltarea rețelei (peste 2,5 miloane locuințe conectate prin fibră optică, creșterea vitezei la 500Mb/s) dar și achiziții de operatori mai mici și DCS cu €26,1 milioane (în aprilie 2012 a primit in împrumut în valoare de €15 miiloane de la BERD, iar în 2015 alte €10 miiloane) folosiți tot pentru dezvoltare.

De remarcat scăderea datoriilor în perioada 2001-2004, perioadă preliberalizare a pieței și de creștere economică a țării, scădere cauzată în principal de reducerea împrumuturilor operatorului Romtelecom deținut de OTE. Anul 2003 este anul liberalizării pieței românești, iar 2005 este anul achiziției Astral Telecom de către UPC (luna iulie) pentru $407 milioane și poate fi considerat referință în accelerarea concentrării pieței.

La finele anului 2012, ponderea datoriilor operatorului RomTelecom era de doar 9% din din total, în timp ce datoriile operatorului RCS&RDS reprezentau 68,8% din total în 2013, pentru ca în 2015 ponderea datoriilor operatorului (Rom)Telekom să crească la 15,9%, iar ponderea datoriilor operatorului RCS&RDS să scadă la 58,7%.   

  

Sursă: Ministerul Finanțelor

Grad de îndatorare

Gradul de îndatorare, definit ca raportul dintre datorii și total active, este un indicator  financiar important pentru capacitatea de finanțare a operatorilor. Operatorii cu un grad de îndatoare mai mic pot beneficia de împrumuturi la costuri mai mici, în timp ce operatorii cu grad mare de îndatorare au probleme la contractarea împrumuturilor. De exemplu, împrumutul obținut de RCS&RDS în 28 octombrie 2013, obligaţiuni garantate în valoare de €450 milioane, a avut un randament de 7,5% pe an, în  timp ce România a vândut în aceiași lună eurobonduri în valoare de €500 milioane tot pe 7 ani la un randament de numai 4,15%.

Sursă: Ministerul Finanțelor

RomTelecom stă cel mai bine cu un grad de îndatorare de circa 23%, cu mult sub media pieței de circa 67%, spre deosebire de UPC Romania, care pe lângă faptul că înregistrează pierderi începând cu anul 2006 are și un grad de îndatorare, 186%, cu mult peste media pieței și cu tendință de creștere începând tot din anul 2006.

Concluzii

Convergența fix-mobil stimulată de dezvoltările tehnologice, substituția fix-mobil cerută de piață, dar și impactul pachetelor de servicii dau operatorilor capabili să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii șanse mai mari în competiția de pe piața noastră.

DCS este un operator mic având ceva probleme (pierderi, datorii nu prea mari) căruia proprietarii nu îi vedeau un viitor pe piața noastră, oferindu-l spre vânzare în primăvara anului 2014. Pare un operator prea mic pentru pretențiile marilor operatori de comunicații mobile (Vodafone și Orange) sau pentru graba lor de a avea repede o rețea fixă națională, vânzarea acestuia putând aduce însă repoziționări pe piață, în funcție de cumpărător. 

RCS&RDS are și el probleme (pierderi, datorii, etc.) pe care încearcă să le țină sub control. Dezvoltarea în teritoriu a rețelei de comunicații mobile (folosind licența în banda de 900MHz), dar și a rețelei fixe și a afacerii, restructurarea afacerii în regiune (a vândut operațiunile din unele țări) pot duce la consolidarea poziției. Pachetul maxim cu 2x3 servicii îi oferă șanse mari de a rămâne competitiv, dacă va avea forța financiară necesară să dezvolte rețeaua de comunicații mobile.

(Rom)Telekom înregistrează de câțiva ani scăderea veniturilor, operatorul parcurgând un îndelungat proces de repoziționare, restructurare început acum câțiva ani și care a dus la diversificare serviciilor oferite (Internet, Tv). Fuziunea RomTelekom cu operatorul de comunicații mobile Cosmote, permițând Telekom să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii, în mod curios nu a condus la creșterea afacerilor celor două entități, cauza putând fi căutată în calitatea serviciilor oferite - rețeaua de fibră optică slab dezvoltată, rețeaua LTE slab dezvoltată și tarifarea inadecvată. Astfel, listarea pe bursă a operatorului (Rom)Telekom pare a se amâna pentru vremuri mai bune.

UPC Romania pare un operator cu probleme (pierderi, grad de îndatorare mare), dar care în ultimii ani și-a mărit continuu numărul serviciilor vândute și veniturile oferind un pachet limitat de servicii - triplu play (telefonie, Internet de mare viteză și TV, toate la punct fix) și al unui conținut Tv ceva mai slab decât RCS&RDS sau Telekom - nu are canale proprii de sport, știri, etc. Dacă problema datoriilor s-ar putea rezolva relativ simplu printr-o mărire de capital, cum compania mama a mai procedat în trecut, problema contului de profit și pierdere pare ceva mai complicată. Pentru rezolvarea ei, UPC a achiziționat în 2014 drepturile de retransmisie a campionatului national de fotbal pentru cinci sezoane începând cu vara 2014 fără a avea însă ”monopolul” pe care l-a avut RCS&RDS și Telekom în anii 2010-2014. S-ar putea, deci, ca aceasta să nu fie suficient pentru redresare, s-ar putea ca lipsa serviciilor de comunicații mobile (telefonie, Internet, Tv) din oferta operatorului să fie mult mai importantă. Ca atare, UPC ar trebui să ofere aceste servicii fie, lansând un operator de rețele mobile virtuale (Cosmote și RCS&RDS au obligația de a găzdui astfel de operatori) după cum declarau oficiali ai operatorului acum ceva vreme, fie încheind un parteneriat cu unul dintre operatorii de rețele mobile care nu are rețea fixă și care este interesați în a avea - Vodafone, sau poate chiar Orange. 

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

3. Eficiența afacerii

  

Venit mediu pe unitatea generatoare de venituri

Un indicator intersant ar putea fi venitul mediu lunar pe unitatea generatoare de venituri (UGV) determinat ca raportul dintre veniturile totale ale fiecărui operator și numărul total mediu de servicii vândute: telefonie + Internet + Tv. Cu €11,4/UGV/lună în anul 2015, fostul RomTelecom este pe primul loc urmat de RCS&RDS cu €8,5/UGV/lună, DCS cu €7,9/UGV/lună și UPC Romania cu €6,8/UGV/lună, media pentru acești operatori fiind de €9,2/UGV/lună. Valoarea mare rezultată pentru RomTelecom se poate datora și unor tarife mai mari, dar și unei rețele și infrastructuri de comunicații cu acoperire națională pe care o închiriază altor operatori.

Surse:  operatorii, ziare, estimări autor

Surpriza acestui grafic poate fi considerat faptul că media venitului pe UGV din comunicațiile fixe în anul 2015, și nu numai, este mai mare decât cea din comunicațiile mobile, explicabil prin proporția mare, circa 54%, a cartelelor preplătite la comunicațiile mobile.

O altă surpriză poate fi considerat și operatorul RCS&RDS, care nu este ultimul în acest clasament, în ciuda faptului că se vorbește despre acesta ca un operator cu tarife scăzute. Aceasta se poate datora pachetului maxim cu 2x3 servicii (telefonie fixă și mobilă, Internet fix și mobil, Tv) oferit de operator, unei rețele cu o acoperire tot mai mare, tot mai performantă, dar mai ales unor servicii din ce în ce mai performante (Internet cu viteza de 1Gb/s, etc.). Să amintim și faptul că RCS&RDS nu prezintă informații separate despre comunicațiile fixe și ca atare s-au făcut unele presupuneri prezentate la analiza comunicațiilor mobile.

Din grafic se mai observă și tendința de scădere a venitului mediu pe UGV, aproape continuă, cu o ușoară îmbunătățire în 2015, cauzată de competiția puternică dintre furnizorii de servicii de comunicații fixe, dar mai ales de concurența și substituția care vine de la operatorii de rețele de comunicații mobile, serviciile la punct mobil (telefonie, Interent, Tv) devenind un înlocuitor tot mai frecvent al serviciilor la punct fix. Reducerea a fost favorizată și de criza economică începută în anul 2009, de maturitatea, stagnarea pieței.    

Personal si eficiență

Număr mediu de angajați

Evoluția personalului operatorilor de comunicații fixe a fost contradictorie. În timp ce fostul operator monopolist RomTelekom și-a redus continuu personalul după privatizarea din 1998 ajungând la o medie de 5.291 angajați în anul 2015 de la peste 52.100 în 1997 urmare a unui îndelungat proces de restructurare, alți operatori, în căutarea dezvoltării, au mărit numărului personalului pe măsura extinderii afacerii. Astfel RCS&RDS a ajuns la un total de 10.579 angajați pentru comunicațiile la punct fix dar și mobil, în medie, în anul 2015. UPC  și DCS au păstrat oarecum constant numărul mediu al angajaților în ultimii ani, (ușoară scădere), 1.428, respectiv 1177 angajați, după ce UPC a avut fluctuații de personal începând cu 2006, adică după achiziția operatorului Astral Telecom.

Sursă: Ministerul Finanțelor

UGV pe angajat

Eficiența personalului se poate măsura și prin numărul de Unități Generatoare de Venituri deservite de un angajat. UPC România pare cel mai eficient operator cu 1.349 UGV/angajat în anul 2015, valoare peste media pieței. La polul opus se situează DCS cu 425 UGV/angajat. Evoluția operatorului UPC poate fi pusă pe seama achiziției operatorului Astral Telecom din anul 2005. Să remarcăm evoluția pieței spre creșterea eficienței, numărul de UGV/angajat crescând de la 100 din anul 2001 la circa 750 în anul 2015, urmare a creșterii concurenței, progresului tehnologic, dar și al maturizării pieței când eficiența devine mai importantă. În ciuda acestei evoluții, diferențele de eficiență față de comunicațiile mobile se mențin foarte mari, de circa 4 ori mai mici, semn al unor afaceri cu eficiențe diferite, comunicațiile fixe necesitând mult mai mult personal decât cele mobile, adică cheltuieli operaționale mai mari. 

Sursă: Ministerul Finanțelor

Venit pe angajat

O altă modalitate de a măsura eficiența o constituie venitul produs de un angajat, determinat ca raportul dintre venituri și numărul mediu de angajați. Aproape în întreaga perioadă analizată RomTelekom a avut o evoluție peste medie a acestui indicator dar și o pondere foarte mare la formarea mediei atât prin veniturle sale care însemnau peste 50% din totalul veniturilor, cât și prin numărul mare al angajaților. Creșterea din ultimii ani se datorează procesului de restructurare pe care RomTelekom îl parcurge de mai mulți ani și care a condus la scăderea numărului de angajați concomitent cu îmbunătățiri tehnologice.

Sursă: Ministerul Finanțelor

UPC a avut o evoluție sinuoasă după preluarea Astral Telecom cu valori sub și peste media pieței semn al unui proces de integrare a activelor preluate. Cu un număr relativ mic de angajați UPC ar putea fi considerată eficientă dacă numărul de UGV (și veniturile, deci) ar fi mare, adică dacă rețeaua pe care o operează ar fi utilizată intensiv.

În fine, ar fi de observat și tendința de revenire pe creștere a venitului/angajat la operatorul DCS, de la €31.400 în anul 2013 la €40.200 în anul 2015, valori însă mult mai mici decât media și faptul că a fost oferit spre vânzare fără reușită.

Să remarcăm și tendința de creștere, aproape continuă, manifestată de piață pe întreaga perioadă analizată, media crescând de la €25,000/angajat în anul 2001 la €84100 în anul 2013, în ciuda faptului că veniturile au scăzut începând cu anul 2009. Această tendința de creștere poate fi pusă pe seama competiției, adopției de noi servicii dar și nevoii de a crește eficiența în condițiile maturizării pieței. Creșterea din ultimii doi ani poate fi pusă pe seama creșterii economiei naționale, a salariului, dar și a creșterii adopției Interentului. Și aici comunicațiile mobile sunt mult mai eficiente, tot de circa 4 ori, decât comunicațiile fixe.    

Investițiile în telecomunicații și viitorul României

Guvernele țărilor care gândesc pe termen lung investesc în conectarea țării la rețele de mare viteză, adică în dezvoltarea economiei naționale. Fiecare după puteri și după cum își planifică viitorul!

                             

Astfel, o știre Telecompaper.com din 12 sept 2016 anunța că guvernul mexican a redus bugetul pe anul viitor și ca atare a redus și bugetul alocat pentru Mexico Conectado la 84% față de MXN 776.7 miliarde alocate in 2016. Ca atare, numărul de site-uri publice la nivel national pentru furnizarea de acces Internet gratuit va fi redus la 150.000 până în 2018, față de cifra inițială de 250.000.

Din contră, potrivit TeleGeography din 13 sep 2016, guvernul Suediei a alocat o sumă suplimentară de SEK850 milioane (US$100 milioane) pentru extinderea a accesului de mare viteză în zone rurale pentru perioada 2017-2020, la cele SEK3.25 miliarde deja angajate, ducând bugetul total al programului la SEK4.1 miliarde. Anterior guvernul mai investise SEK1.2 miliarde prin intermediul a trei programe regionale.

Ce va face România? Câți bani va prevede România în buget pentru a investi în telecomunicații, pentru a crește adopția Internetului? Nu știm deocamdată, guvernul tehnocrat nu se poate angaja cu cateva luni înainte de alegeri. Poate noul guvern va înțelege că investițiile în rețele de telecomunicații reprezintă investiții în dezvoltarea economică durabilă a țării pe termen lung. Așteptăm strategiile de guvernare pentru telecomunicații ale partidelor politice pentru a încerca să intuim ce ne așteaptă, să înțelegem evoluția economiei naționale și a României în următorii patru ani. Va investi România în telecomunicații, în viitor său?  Vom avea o Românie inteligentă sau …