Propuneri și comentarii la

Strategia ANCOM privind comunicațiile digitale 2020

În 18 mai 2016 ANCOM lansa în consultare publică propunerea de strategie de reglementare pe termen mediu (2020) pentru piața noastră

http://www.ancom.org.ro/ancom-propune-viziunea-strategica-pentru-comunica539iile-digitale-din-2020-_5571

așteptând observații până în 19 iunie 2016. Mai jos sunt prezentate câteva propuneri și comentarii privind strategia și viitorului reglementării telecomunicațiilor românești.

Eliminarea tarifelor de terminare în rețelele mobile

Pentru creșterea competiției, eliminarea subvenționării marilor operatori de către cei mici și mai ales pentru a optimiza cheltuielile României cu comunicațiile mobile ar trebui ca tarifele de terminare în rețelele mobile să dispară până în anul 2020. Tendința de reducere impusă de CE este evidentă și în final va duce la dispariția acestor tarife. Ar trebui ca românii să aibă doar un singur telefon mobil în buzunar, așa cum au, dacă mai au, un singur telefon fix acasă. Și tarifele de terminare în rețelele fixe ar putea dispărea până în 2020 împreună cu cele mobile.

Subiectul l-am abordat și in prezentarea ”Reglementare pentru competiție” ținută la evenimentul ANCOM din 17 noiembrie 2015 dedicat lansării propunerii de strategie

http://nicolaeoaca.blogspot.ro/search?updated-min=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2016-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=15

unde se prezintă pe lângă argumente și o propunere de calendar de reducere la ZERO a tarifelor de terminare în rețelele mobile.

Denominarea în lei a tarifelor serviciilor de comunicații electronice

Marii operatori (Orange, Vodafone, Telekom) au tarifele serviciilor de comunicații mobile denominate în Euro și plătite în lei la cursul zilei facturării. Excepție - comunicațiile fixe: UPC România și partial RCS&RDS, care are tarife denominate in lei (Internet,TV) și în Euro (telefonie). Chiar și ANCOM, autoritatea de reglementări are unele tarife și taxe denominate în euro (licențe, etc.). De ce sunt denominate tarifele din telecomunicații în Euro atâta vreme cât moneda națională este Leul? Din comoditate sau din neîncredere în moneda națională? Unii operatori motiveaza aceasta prin unele cheltuieli, de capital mai ales, care se fac in Euro, iar fluctuația parității monedei naționale față de euro face imprevizibilă suma în lei a importurilor în Euro. Este o poziție și de comoditate a operatorilor noștri, care transferă astfel riscul lor către cele circa 25 milioane SIMuri existente pe piața noastră, deși au modalități de control a riscului (hedging). Ca urmare, utilizatorii finali nu știu ce sume au de plătit (lunar) pentru servicii cu tarife denominate în Euro. Mai mult, în perioade de turbulențe ale monedei naționale utilizatorii finali plătesc mai mult pentru același serviciu la același salariu lunar.

De ce ar trebui denominate în lei tarifele serviciilor de telecomunicații mobile și fixe (telefonie, Tv, Internet) din România? In primul rând, pentru că moneda națională este leul. Ca urmare, marea majoritate a românilor au salariile denominate in lei și nu în Euro, astfel că tarifele denominate în Euro devin impredictibile la plată. Marea majoritate a bunurilor, produselor și serviciilor pe care românul le cumpără din salariul denominat și plătit în lei au prețurile denominate in Lei. Ceapa, merele, roşiile, chiar şi cele importate, au preţuri în lei. Apoi, în România contabilitatea companiilor, inclusiv a operatorilor de telecomunicații, se ține în moneda națională, leul. În fine, un ultim argument poate fi și faptul că trecerea la moneda Euro nu pare iminentă, pentru a spera prea curând la denominarea în Euro a salariilor.

Interzicerea comercializării de telefoane/dispozitive codate

Pentru creșterea migrației utilizatorilor de comunicații mobile ar trebui interzisă comercializarea telefoanelor mobile codate. Cel puțin doi operatori de telefonie mobilă oferă telefoane codate în reţeaua proprie astfel că nu pot fi folosite în alte reţele dacă nu sunt decodate, care nu se face gratis. De ce telefonul mobil pe care-l cumperi cu plata în rate în cadrul unui abonament pe 1 sau 2 ani este codat? O casă pe care o cumperi cu plata în rate nu este “codată” - o poţi folosi cum doreşti: poţi locui in ea, o poţi închiria sau vinde. Pe când la un telefon mobil cumpărat in rate (cu contract care prevede obligaţii) nu ai deplinătatea uzufructului: eşti obligat sa-l foloseşti numai intr-o reţea, deşi este al tău. La telefonia fixă niciun operator care oferă telefoane nu le codează. De ce operatorii mobili trebuie să cheltuiască în plus pentru a coda telefonul şi a limita astfel folosirea unui produs pe care consumatorul îl plateşte integral pe durata contractului?

Durata unui contract – maxim un an

Pachetul de reglementări al Comisiei Europene (dec. 2009, etc.) prevede, printre altele, limita durata contractelor pe care le oferă operatorii de telecomunicaţii la 24 luni, dar şi faptul că operatorii trebuie să ofere consumatorilor şi contracte cu o durată maximă de 12 luni. Și noul pachet de reglementări susține micșorarea duratei contractelor la un an. La noi, operatorii oferă, preponderent și stimulativ, contracte cu durata de doi an, fapt ce limiteaza libertatea de mișcare a utilizatorilor finali, adică competiția.

Accesul la rețelele mobile

Faptul că pachetele totale, dublu triplu play cu 2x3 servicii fixe și mobile, sunt din ce în ce mai căutate și că acestea sunt mult mai accesibile operatorilor de rețele mobile (prin LTE+, Tv prin satelit) decât operatorilor de rețele fixe (greu de construit o rețea mobilă) constituie un alt mare avantaj competitiv al operatorilor de rețele mobile.        

Din graficele prezentării ”Reglementare pentru competiție” făcută la evenimentul ANCOM din 17 noiembrie 2015 dedicat lansării propunerii de strategie

http://nicolaeoaca.blogspot.ro/search?updated-min=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2016-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=15

se observă mari diferențe de cote de piață între operatorii de rețele mobile și operatorii exclusiv de rețele fixe, explicabile prin lipsa rețelelor mobile pentru ultimii și deci imposibilitatea accesării întregii piețe potențiale cu pachetul de 2x3 servicii. 

Cum principala problemă competițională este lipsa accesului operatorilor de rețele fixe la rețelele mobile cu acoperire națională, ANCOM ar trebui să reglementeze (inclusiv tarife și condiții rezonabile de acces) în noua strategie accesul acestora la rețelele mobile cu acoperire națională. În felul acesta operatorii mici, UPC, DCS, etc. ar putea căpăta acoperire națională și deci acces la aproape oricare potențial client. Și bineînțele ar putea oferi și servicii la punct mobil. Nu numai aceștia, ci și operatorii de rețele mobile virtuale inexistenți în România până în 2014. România, era una dintre puținele țări (Bulgaria?) din UE fără operatori de rețele mobile virtuale din UE, deși marii operatori clamau că ar fi deschis rețelele! Era rezultatul refuzului de peste 10 ani al marilor operatori de rețele mobile de a deschide rețelele altor operatori, evitând astfel noi competitori. Astăzi există un singur operator virtual, Lycamobile, având acces din 2015 la rețeaua Telekom M, care și-a asumat obligația găzduirii prin licențierea din 2012.

Introducerea accesului de bandă largă în sfera serviciului universal

În România avem o situație paradoxală - viteze foarte mari de acces și utilizare redusă a Internetului, explicabilă prin faptul că circa 46% din populație locuiește în mediul rural. Astfel, România este una dintre ultimele țări din UE (penultima în anul 2015, conform CE) în privința utilizării Internetului. Cum nu viteza foarte mare crește PIBul, ci penetrarea, utilizarea Internetului de câți mai mulți locuitori pentru a dezvolta afaceri (creșterea utilizării Internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu 1,5%) avem încă o explicație a dezvoltării noastre economice. Introducerea accesului de bandă largă în sfera serviciului universal de către ANCOM însoțită de măsuri pentru creșterea adopției ar putea accelera utilizarea Internetului pentru dezvoltarea afacerilor locale, premiză pentru creștere economică.

Atenție la parteneriate, partajări de rețele, fuziuni, achiziții

Marii operatorii au încheiat alianţe strategice privind utilizarea şi dezvol­tarea în comun a reţelelor cu obiectiv construirea și operarea în comun de rețelelor mobile (Orange și Vodafone), lansarea de servicii fixe de către cei care nu au rețea fixă (Orange şi Telekom) sau acces la reţele mobile (RCS&RDS și Vodafone).

Astfel de parteneriate pot evolua și duce la scăderea competiției. În plus, CE se opune, mai ales în acest an, achizițiilor cu impact negativ asupra competiție. Strategia ANCOM pe termen mediu ar trebui să-și propună păstrarea nivelului competițional, monitorizând și evitând acțiunile ce pot duce la concentrarea pieței și stimulând intrarea de noi competitori, operatorii de rețele mobile virtuale, de exemplu.

Alba Iulia 2018 - oraș inteligent,

începutul unui proiect de țară ”România inteligentă”

în 18 mai 2016, în cadrul primei sesiuni a Zilei Comunicațiilor 2016, domnul ministru Marius Bostan anunța începerea preparativelor pentru primul proiect pilot de oraș inteligent în Alba Iulia, care urmează a fi lansat în septembrie 2016 și finalizat în anul 2018, când se vor aniversa 100 de ani de la mare unire.

A fost un anunț pe care îl așteptam de mai multă vreme și care, iată, a venit în cadrul celui mai vechi și cunoscut eveniment de telecomunicații din România - Ziua Comunicațiior.

Este un anunț care dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot (Telekom) dar și societății, românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice.

Pentru demararea acestui proiect pilot domnul ministru a anunțat o perioadă de consultări cu industria cu scopul stabilirii unui ”plan de afaceri”, adică a unor reguli, proceduri, care să stea la baza acestui demers.

Una dintre probleme ar putea fi ce aplicații sau facilități să fie incluse în acest proiect, alegerea acestora depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare. Zonele de interes ar putea fi grupate în inovare digitală, asistență socială, mobilitate urbană, energie, educație, sustenabilitate.

În privința costurilor investiției și acoperirii acestora ar putea fi două variante. Prima în care statul asigură finanțarea proiectului din resurse proprii și fonduri europene și alta în care industria finanțează investiția (vendor financing), în care caz recuperarea costurilor s-ar putea face în timp în procesul de operare a rețelelor și aplicațiilor. 

O altă problemă este alegerea companiilor care să implementeze proiectul - operatori de telecomunicații, fabricanți de echipamente, producători de software, etc. O largă participare ar putea fi benefică pentru că ar permite testarea mai multor soluții, susținerea mai ușoară a costurilor experimentului.  

Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit ar putea fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin care s-ar replica rețeta rezultată în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România. Astfel, actuala echipă tehnocrată de conducere a ministerului telecomunicațiilor ar putea lua o opțiune serioasă pentru un nou mandat la conducerea ministerului și după alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. 

Un președinte pentru ANCOM!                      

                  

În atenția domnului președinte al României, Klaus Iohannis.

La 1 aprilie 2015 își termina primul mandat la ANCOM Marius Cătălin Marinescu, primul președinte al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor noastre care ducea la bun sfârșit un mandat complet. A fost un mandat cam lung - 6 ani, cel mai lung și cel mai eficient mandat de la înființarea autorității din 23 septembrie 2002. Timpul și priceperea permit să construiești!

A fost mandatul în care România a organizat prima licitație de spectru din istoria sa în anul 2012, licitație în care s-au acordat 485 MHz in benzile de frecvențe de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz si 2600 MHz și care a adus statului român venituri de peste €682 milioane.

A fost un mandat în care ANCOM s-a impus prin prestația sa pe plan intern, ca autoritate autoritară și pe plan internațional, atât în regiunea noastră, unde a reușit să coaguleze interese regionale (promovarea licitațiilor ca modalitate de alocare a spectrului de frecvențe, armonizarea folosirii dividendului digital, etc.) propunând, fondând și menținând activ un grup regional, cât și pe plan european prin poziții de prestigiu și mare responsabilitate în diverse organisme internaționale.

A fost un mandat în care s-a pus ordine în activitatea de reglementare și monitorizare a comunicațiilor electronice românești prin transpunerea și aplicarea, relativ rapid, a recomandărilor și legislației Uniunii Europene în plan local.

Ce s-ar putea reproșa acestui mandat - întârzieri, uneori mari, în punerea pe costuri a tarifelor de terminare în rețelele mobile (de ex. aprilie 2014 în loc de 2012) și tarife de terminare în rețele mobile încă mari. Datorită contextului său macroeconomic (PIB, salarii - mici) România ar trebui să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în rețele mobile din UE, dar nu are! Iar din 2014 tarifele nu au mai fost reduse! Astfel, micii operatori încă mai subvenționează marii operatori de comunicații mobile prin marile tarife de terminare în rețelele mobile! Nici cu operatorii de rețele mobile virtuale nu stăm prea bine, marii operatori de comunicații mobile reușind să blocheze accesul acestor noi competitori.

 

Au trecut, deci, aproape 14 luni de când Marius Cătălin Marinescu își termina primul mandat de președinte al ANCOM și de când autoritatea nu are un președinte numit, ci unul interimar. De atunci s-au schimbat președintele țării și primul ministru, atât vechii cât și noii demnitari uitând de interimatul de la ANCOM.

Cum provizoratul nu duce la performanță, mai ales dacă durează mult, îi solicit domnului ministru al telecomunicațiilor Marius Bostan să-i amintească domnului prim ministru Dacian Cioloș că avem o problemă la ANCOM cu un interimat îndelungat și să facă o propunere.

Domnului prim ministru îi amintesc de interimatul mult prea lung al președintelui ANCOM și de datoria de a-i propune domnului președinte Klaus Iohannis un nou președinte. 

În fine, îi amintesc și domnului președinte al României, Klaus Iohannis, de situația de la ANCOM, care nu are un președinte numit de mult prea multă vreme.

Pe lângă nevoia urgentă a numirii unui președinte al ANCOM este și un moment propice schimbării - guvernul tehnocrat și lipsa unor presiuni politice ar putea permite numirea unui tehnocrat, unui profesionist neînrolat în niciun partid politic. Este, deci, momentul propice începutului ”depolitizării”, lansării unei noi tradiții în numirea conducerii ANCOM pe baza unui concurs de competențe. Dat fiind puternicul impact al comunicaţiilor electronice asupra economiei naţionale (digitalizarea economiei cerută de Comisia Europeană!), preşedintele ANCOM ar trebui ales în urma unui concurs de competenţe, în care fiecare candidat să-şi prezinte public strategia. Câteva idei pentru mandat viitorului președinte ANCOM se pot găsi la

http://www.zf.ro/business-hi-tech/dr-nicolae-oaca-mandatul-noului-presedinte-al-ancom-14119695

Un candidat foarte valoros pentru această funcție este chiar Marius Cătălin Marinescu, actualul președinte ANCOM - bun profesionist și manager, devenit tehnocrat în cei peste șapte ani la conducerea ANCOM, legea permițându-i două mandate, iar prestația din primul mandat și neutralitatea politică îl recomandă. În cazul particular al ANCOM 2016, adică al unui prim mandat bun realizat de Marius Cătălin Marinescu, acesta ar putea fi desemnat direct, fără concurs, președinte ANCOM, desigur după prezentarea și agrearea strategiei.

 

Rezolvarea ar fi una ”pas cu pas”. Candidații își vor prezenta public strategia pe termen lung (2016-2022) pentru ANCOM și viziunea asupra comunicațiilor electronice românești. După dezbatere și agreare (atenție - examinatorii ar trebui să fie in stare să înțeleagă despre ce este vorba!), domnul ministru Marius Bostan ar putea propune noul președinte ANCOM domnului prim ministru, Dacian Cioloș, urmând ca acesta să înainteze propunerea, spre validare, domnului președinte Klaus Iohannis.

Domnul prim ministru ar avea ocazia să arate că este într-adevăr un prim ministru tehnocrat propunând un profesionist, un tehnocrat la conducerea ANCOM.

                

ANCOM merită un președinte profesionist, neînregimentat politic, iar telecomunicațiile noastre și ”România lucrului bine făcut” merită o autoritate autoritară și cu prestanță așa cum a fost în ultimii șapte ani.

    

Primari inteligenți pentru orașe inteligente!

În atenția candidaților la funcția de primar!

A început campania electorală pentru alegerea primarilor și le sugerez candidaților să introducă în discursul lor electoral, iar cei aleși să aplice, binefacerile aplicațiilor ”smart cities”. Adică să utilizeze comunicatiile electronice si tehnologia informatiei pentru administrarea mai eficientă a serviciilor publice, pentru o societate mai ecologică, mai eficientă, mai prietenoasa cu cetățeanul.

De regulă candidații la primărie promit construirea de infrastructuri, facilități, etc. - șosele, poduri, locuri de parcare, școli, spitale, etc., să le numim ”hardware”, toate fiind cu impact direct, vizibil asupra cetățenilor. În ultimii ani dezvoltările tehnologice din comunicațiile electronice și tehnologia informației au permis o utilizare mai eficientă a acestora prin diferite aplicații, să le zicem ”software”, deși conțin atât software cât și echipamente electronice.

De exemplu traficul poate fi monitorizat în întregul oraș, iar cetățenii avertizați asupra zonelor cu probleme și indicate rute ocolitoare. (Unele aplicații sunt deja folosite.) Parcarea ar putea deveni inteligentă cu o aplicație adecvată astfel că cei interesați pot reține un loc de parcare la un anumit interval orar într-o anumită zonă. Iluminatul inteligent permite pe lângă control și automatizare, economii de energie. Prin unele aplicații pot fi efectuate automat și continuu măsuratori (”smart mettering”) asupra unor parametri - temperatură, umiditate, compoziție aer, apă, consum (electric, gaze, apă, etc.) și evident se pot lua decizii. ”Smart water management” permite cartografierea rezervelor de apă și prognoza meteo, stabilește sisteme de alarmare, asigură satisfacerea nevoilor de apă, controlul calității și poluării apei, administrarea echipamentelor pentru distribuția apei, irigații, etc. Un oraș inteligent are în dotare rețele inteligente (”smart grids”). Monitorizarea în timp real și tehnicile de recunoaștere permit un oraș mai sigur, mai prietenos cu cetățenii săi. Aceste aplicații permit și o relaționare prietenoasă a autorităților cu cetățenii și între cetățeni.

Bineînțeles că orașul, localitatea ar trebui să aibă rețele de comunicații de mare viteză fixe și mobile, care să conecteze totul - locuințele, administrația, învățământul, cultura, sănătatea, etc.

Binefacerile orașelor inteligente sunt evidente și multe state, în general dezvoltate, au încurajat pentru început proiecte pilot, urmate de replicarea în alte orașe. În ultima vreme ”Smart city” a devenit și o preocupare a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor pentru extinderea la nivel mondial.

Deși România nu este un stat fruntaș în adoptarea acestor aplicații, totuși preocupări privind orașele intelingente sunt tot mai multe în ultima vreme, dar nu din partea autorităților, ci a pieței - marii operatori de telecomunicații au lansat diverse aplicații sau chiar mici proiecte pilot (Telekom în București), fabricanții au în ofertă astfel de aplicații. Autoritățile însă se mișcă mai greu, așteptarea mea fiind ca ministrul tehnocrat al telecomunicațiilor să lanseze în acest an un proiect pilot ”smart city” într-un oraș mai mic, propunând eu, cândva, Râmnicu Vâlcea, oraș deja ”smart” prin hackerii săi.

Ce ar putea face un primar ales in iunie 2016 pentru a transforma orașul în unul ”smart”, independent de proiectul pilot așteptat de la ministrul telecomunicațiilor? În primul rând să fie deschis la ideia de a introduce în plan pe lângă obiective ”hardware” și obiective ”software”, pentru eficientizarea utilizării primelor și să aibă un mic colectiv dedicat acestora. Apoi, ar trebui analizate problemele și stabilite pentru fiecare caz ce aplicații pot fi considerate, după care s-ar putea lansa un proiect pilot la o scara mică în care să se experimenteze aplicațiile considerate. În final, proiectul reușit ar trebui replicat la nivelul întregului oraș, localitate.

Mi-aș dori un primar ”smart”, a nu se înțelege ”băiat isteț”, care să înțelegă că viitorul urbei este unul digital și să o transforme într-una ”smart” în mandatul pe care-l va câștiga în iunie 2016. 

Dacă trecutul a aparținut primarilor ”hard-iști” (scuzați expresia!), cred că viitorul aparține primarilor inteligenți, poate chiar ”soft-iști”!

Telekom Romania la 31 martie 2016

Grupul OTE a prezentat astazi 4 mai 2016 raportul pentru primul trimestru 2016, din care se pot observa rezultate contradictorii pentru Romania.

Fostul RomTelekom a raportat creșterea ușoară unităților generatoare de venituri la 4,827 milioane față de 4,792 milioane cu un an în urmă (scădere numai la Internet), în timp ce veniturile au scăzut cu peste €11 milioane  la €137,1 milioane, fapt care a condus la scăderea puternică a EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) la 20,2% față de 32,4% cu un an în urmă.

Fixed Line Operations, Romania

SUMMARY FINANCIAL & SUBSCRIBERS DATA

		Mar 31, 2016		Mar 31, 2015	Change
Voice Telephony Lines			2,182,330	2,160,572	+1.0%
Broadband subscribers			1,195,923	1,217,571	-1.8%
TV subscribers (DTH, IPTV & Cable)			1,449,190	1,413,921	+2.5%
FMC customers			270,166	99,403	+171.8%

(€ mn)	Q1 '16		Q1 '15		Change
Revenues	137.1			148.7		-7.8%
- Retail Fixed Services	78.9			86.5		-8.8%
- Wholesale Fixed Services		24.2		23.7		+2.1%
- Mobile Revenues	8.0			4.4		+81.8%
- Other	26.0			34.1		-23.8%
Other income	4.9			6.9		-29.0%
EBITDA	20.2			32.4		-37.7%
EBITDA margin (%)	14.7%			21.8%		-7.1pp
Pro Forma EBITDA*	20.5			32.8		-37.5%
Pro Forma EBITDA margin (%)	15.0%			22.1%		-7.1pp
Operating Income/(loss) (EBIT)	(12.4)			(0.1)		-
Voluntary Retirement costs	(0.3)			(0.4)		-25.0%
Depreciation & Amortization	(32.6)			(32.5)		+0.3%

            * Excluding impact of Restructuring Plans

Motivația prezentată de OTE - scăderea veniturilor la toate cele trei linii de afaceri - telefonie fixă cu 16% față de tr.I 2015, Internet cu 4% și TV cu 1%. Scăderea ușoară a cheltuilelilor operaționale nu a putut compensa puternica scădere a veniturilor.

Și fostul Cosmote Romania a prezentat rezultate contradictorii, însă invers - scăderea numărului de SIMuri cu 4% la 5,654 milioane, cea mai mică valoare din 2009 și creșterea veniturilor totale cu 9,5%.

MOBILE OPERATIONS, ROMANIA

SUMMARY FINANCIAL & SUBSCRIBERS DATA

	Mar 31, 2016	Mar 31, 2015	Change
Mobile subscribers	5,653,791	5,887,075	-4.0%
(€ mn)	Q1 '16	Q1 '15	Change
Service Revenues	77.1	78.6	-1.9%
Total Revenues	113.0	103.2	+9.5%
Total OpEx (ex- D&A,  Impairments, VES & Restructuring Costs )	(95.7)	(81.0)	+18.1%
Pro Forma EBITDA*	18.3	22.4	-18.3%
Pro Forma EBITDA margin (%)	16.2%	21.7%	-5.5pp

                                   * Excluding impact of restructuring costs

Creșterea puternică 18,1% a cheltuielilor operaționale a condus la înrăutățirea EBITDA la 16,2%!

Rezultatele contradictorii prezentate de Telekom Romania pot fi puse pe seama schimbării conducerii executive la început de an, a definirii noii strategiei, dar și a unor probleme mai vechi ale operatorului.

Fostul Cosmote continuă să piardă clienți din cauza inadecvării dintre tarife și calitatea serviciilor, operatorul având tarife la nivelul operatorilor Orange și Vodafone fără a oferi aceiași calitate - acoperirea mică a rețelei LTE (32,4% din populație față de 72,1 la Orange!) și vitezele de acces mai mici. Din acest motiv, Telekom a cedat accesul la rețeaua sa fixă (?) pentru accesul la rețeaua LTE Orange!!!  

Probleme sunt și la rețeaua fixă, RCS&RDS și UPC având rețele din fibră optică mai extinse decât RomTelekom - peste 2,5 milioane locuințe conectate în 2015, față de 2 milioane locuințe conectate cât a planificat RomTelekom pentru anul 2016.

Îngrijorătoare este evoluția marjei EBITDA - scădere și, mai ales, valori mici la ambii operatori: 20,2% pentru fostul RomTelekom și 16,2% pentru fostul Cosmote, premize pentru evaluări scăzute. (În trim. I 2016, Magyar Telekom raporta creșterea EBITDA, marja fiind de 33,3%, deși veniturile au scăzut!)  

Telekom Romania are nevoie de investiții mari pentru a recupera aceste decalaje! Operatorul anunța la începutul anului investiții mărite pentru 2016 - €180 milioane. Ținând seama de faptul că Telekom operează două rețele, una de comunicații fixe și alta pentru comunicații mobile, ar rezulta pentru fiecare rețea investiții de circa €90 milioane, deși Claudia Nemat, înalt executiv Deutsche Telekom, declara, la început de an, prioritară dezvoltarea rețelei de fibră optică - 2 milioane gospodării conectate la finele anului.

Dacă ținem sema de faptul că Orange Romania investește circa €170 milioane pe an și că operează numai o rețea, cea mobilă, rezultă ritmuri diferite de dezvoltare a rețelei mobile LTE la operatorii Orange și Telekom. Cu investiții mai mici (aproape la jumătate) decalajul dintre rețelele LTE ale operatorilor Orange și Telekom ar putea crește în 2016, premiză pentru o performanță slabă pentru Telekom.

Dacă lucrurile nu se vor îndrepta, probabil că listarea RomTelekom nu va avea loc nici în acest an.