Politicieni, lasați ANCOM în pace!
ANCOM, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, a fost o instituție greu încercată, supusă, mai tot timpul, presiunilor politice. Să amintim de denumirile sub care a funcționat: ANRC, care a devenit ANRCTI, apoi ANC și în fine ANCOM pentru a putea fi schimbată conducerea (președintele) acesteia, fapt care a atras atenția Comisiei Europene, aceasta introducând în reglementari protecția conducătorilor la presiunile politice, reglementări inspirate de ce s-a întâmplat în România.
Acordul României cu Comisia Europeană din 2009 a asigurat stabilitate ANCOM
Ultima schimbare, din 2009, a dus și la un acord al României cu Comisia Europeană prin care conducerea autorității era propusă de guvern, aprobată de președintele țării, răspunzând pentru activitatea sa in fața parlamentului - cele ”trei forțe”, mecanismul tripartit, care avea să mențină echilibrul. Sub echilibrul celor ”trei forțe” ANCOM a devenit o instituție care a câștigat încrederea pieței prin prestația sa, prin echipa de specialiști bine pregătiți, prin cultura organizațională, stimulând crearea de piețe comptitive, cu servicii de calitate și tarife adecvate puterii de cumpărare a românilor. Să aminitim că în această perioadă fastă ANCOM a funcționat fără vicepreședinți. Doar cu președintele Cătălin Marinescu!
OUG nr. 33/27 aprilie 2017 – încalcă acordul cu CE și destabilizează ANCOM
A venit anul 2017, când Cătălin Marinescu, singurul președinte ANCOM care a reușit să aibă un mandat întreg grație mecanismul tripartit și-a terminat mandatul. Guvernul PSD de atunci, condus de Sorin Grindeanu, refuza sa-i acorde un al doilea mandat, deși rezultatele foarte bune îl recomandau, și de aici au început problemele.
Primul pas a fost să se strice echilibrul celor ”trei forțe”, mecanismul tripartit. A fost încălcat acordul cu Comisia Europeană fiind eliminat președintele țării din acest mecanism tripartit prin OUG33/27 aprilie 2017 emisă de guvernul Grindeanu. În virtutea acestei ordonanțe, guvernul propunea și parlamentul aproba numirea președintelui ANCOM, ambele fiind sub control PSD. Așa a fost numit de guvern și votat de parlament în 12 mai 2017 Adrian Diță și odată cu acesta a început o perioadă nefastă în istoria ANCOM - echipa executivă concediată, profesioniști dați afară, procese lungi, despăgubiri, tensiuni, etc. pentru a putea angaja clientela politică. Singurul fapt pozitiv fost numirea de către guvernul condus de Mihai Tudose, în 12 septembrie 2020, în funcția de vicepreședinți ANCOM a lui Eduard Lovin și Bogdan Iana, specialiști din echipa executivă a președintelui Cătălin Marinescu, ambii concediați de către noul președinte Diță. Aveau să fie votați de parlament în 11 octombrie 2017 cu un mandat de 6 ani. Pe lângă bulversarea activității ANCOM, mandatul președintelui Diță s-a mai caracterizat și prin decizii cotroversate (înghețare tarife interconectare, amânare verificari obligații de acoperire 4G, 5G în 2018, etc.). Ca urmare a presiunilor, în 20 octombrie 2017, Adrian Diță demisiona din funcția de președinte, încheind o perioda sinistra din istoria ANCOM.
În 7 noiembrie 2017, Sorin Grindeanu era numit președinte al ANCOM prin hotărârea parlamentului și în baza OUG33/2017, dată chiar de acesta. Acesta a avut un mandat liniștit privind adesea cu jind la scena politică la care ar vrea să revină.
O primă concluzie - odonanța de urgență OUG33/2017 care a încălcat acordul cu Comisia Europeană, a adus arbitrarul și a favorizat imixtiunea politică.
Iminenta plecare a președintelui Grindeanu tulbură apele
În 18 august 2020, avea să apară un nou atac asupra ANCOM. Ca urmare a posibilei plecări a președintelui Sorin Grindeanu, un parlamentar controversat din PSD, avea să propună un proiect de lege https://www.zf.ro/business-hi-tech/controversatul-deputat-psd-florin-iordache-ministru-justitiei-19510530 prin care urma să se înființeze în ANCOM un ”comitet de reglementare” care să aprobe reglementările emise de autoritate! Comitetul urma a fi format din 7 membri, între aceștia fiind incluși președintele și cei doi vicepreședinți.
Iniţiativa legislativă deschidea calea politicienilor de a accede la posturi bine plătite din care să poată influenţa deciziile ANCOM, elimina restricţia ca membrii partidelor politice să fie numiţi în cadrul conducerii ANCOM şi relaxa calificările obligatorii pe care aceştia trebuie să le deţină pentru a accede la aceste funcţii.
Urmare a scandalului creat, proiectul de lege avea să fie retras rapid, în 20 aug 2020, și înlocuit în aceiași zi cu altul, într-un context mai cosmetizat.
Acum inițiatorii erau din mai multe partide - PSD, PNL, PMP, Pro-România și Minorități, și necontroversați. Din noul proiect de lege erau eliminate prevederile care ar fi permis celor 7 membri să facă parte din partide politice, să nu poată răspunde penal ori să ocupe funcțiile chiar și cu studii din domeniul științelor sociale. Semn că se dorește cu ardoare.
Este evident o imixtiune grosolană a politicului în activitatea autorități cu scopul de a asigura posturi clientei politice facilitată de OUG33/2017, ordonanța guvernului Grindeanu.
Care ar putea fi contribuția ”comitetului de reglementare”? ZERO!
Activitatea de reglementare pe care ar vrea să o reglementeze ”comitetul de reglementare”
constă în analize de piață și impunere/retragerea de obligații operatorilor, recalculare tarife (terminare, interconectare, monitorizare, utilizare, ...), alocare resurse limitate (licitații spectru, etc.), autorizare, transpunerea legislației europene, etc. Toate aceste se fac transparent, prin consultare publică, unori ANCOM angajând consultați. Pentru a lua decizii în cunoștiință de cauză ar trebui ca membrii ”comitetul de reglementare” să aibă o bună înțelegere a pieței, cunoștiințe serioase economice, juridice, de telecomunicații, etc. Ar trebui să fie personalități gen Martin Cave (London School of Economics) sau Roger Noll (Stanford University). Cam greu de găsit în România!
Oare câți dintre cei trimși de partide în comitete (Telekom, Radiocomunicații, etc.) au o astfel de pregătire? Probabil niciunul! De regulă, partidele trimit în diverse comitete clientela de partid, rude, secretare, etc. care nu prea au multe în comun cu entitatea sau afacerea respectivă.
Oare la profesorul Cave sau la profesorul Noll să se fi gândit autorii celor două proiecte de lege atunci când le-au scris? Mă tem că nu. Mă tem ca nici nu au auzit de aceștia, deși vor să legifereze în telecomunicații. Mai degrabă s-au gândit la ”profesorii” din partid, la clientela de partid.
Oare acești ”specialiști de partid” se pricep, înțeleg măcar despre ce este vorba? Mă tem că nu! Dacă se pricepeau erau angajații ANCOM sau ai unui operator de telecomunicații.
Care să fie atunci contribuția acestor ”specialiști”, în afară de încasarea tantiemei? ZERO!
Care ar fi costurile ”comitetului de reglementare”? 1 milion lei anual!?
De regulă membrii unor astfel de comitete primesc drept onorariu pentru contribuția lor la propășirea entității un procent din salariul președintelui. In cazul nostru, președintele ANCOM are un salariu net de 44,000 lei /lună conform
Astfel la un procent de 10% (nu este o valoare mare!) ar rezulta 4.400 lei/luna net sau circa 8,000 lei brut. Pentru cei 7 membri ai noului consiliul ANCOM ar trebui să cheltuiască în plus circa 55,000 lei pe lună, sau circa 650,000 lei anual. La un procent de 15% ar rezulta un milion de lei pe an! Acești bani vor fi luați, desigur, de la operatori care, desigur, îi vor lua de la românii utlizatori de sevicii de ”telecomunicații” prin tarife mărite.
Greșelile guvenului Orban
Dacă guvernul Orban abroga/retrăgea OUG33/27 aprilie 2017 nu am mai fi avut ”bâlciul” din aceste zile. Să nu se fi știut, oare? Sau, poate vor să o folosească?
Dacă ministerul ”telecomunicațiilor” nu ar fi fost desființat, prim-ministrul Ludovic Orban ar fi știut de la ministrul telecomunicațiior de capcana OUG33/2017 și ar fi evitat această situație, dacă nu cumva guvernații de azi sunt complici la acest atac asupra ANCOM! Întâmplător, sau nu, printre inițiatorii noii versiunii găsim și un liberal!
Anulați OUG33/2017 pentru revenirea la acordul cu Comisia Europeană, la normalitate!
Domnilor guvernanți, ”anulați” imediat efectul OUG33/27 aprilie 2017 pentru a reveni la cadrul instituțional echilibrat agreat cu Comisia Europeană, la mecanismul tripartit.
Domnilor politicieni lăsați în pace ANCOM! Lăsați profesioniștii să-și facă treaba! Nu distrugeți ce încă mai funcționează în România! Avem nevoie de o piață a ”telecomunicațiilor” competitivă care să ajute România să depășescă cât mai bine criza economică provocată de criza sanitară.
