€1miliard - miza interzicerii fabricanților chinezi în România!?

Cine își asumă responsabilitatea?

1.   Memorandumul România - SUA, blochează de aproape un an introducerea tehnologiei 5G în România

În vara anului 2019,”telecomunicațiile” românești tocmai scăpau de blocajul OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, când la orizont apărea un nou blocaj pentru tehnologia 5G: memorandumul România - SUA!

Guvernele României și SUA semnau în 20 august 2019 un memorandum care viza accesul fabricanților de echipamente de telecomunicații la construirea noilor rețele 5G, urmare a acordului celor doi președinți, memorandum care avea să blocheze licitația 5G din România: în toamna anului trecut licitația era amânată pentru anul 2020. Nici astăzi, într-un context politic și mai ales economic delicat, situația nu este prea clară, existând șanse pentru o nouă amânare.

Memorandumul România-SUA viza accesul fabricanților chinezi la construirea noilor rețele 5G, rețele mult mai complexe și mai vulnerabile prin multitudinea obiectelor conectate, adică a punctelor de acces, invocându-se probleme de securitate cibernetică.

 

2.   Efectele economice ale memorandumului - întârzierea dezvoltării țării

Printre efectele economice ale interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea rețelelor 5G din România se pot cita:

- scăderea competitivității pieței furnizării de rețele de telecomunicații - indexul competitivității crescând de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricționării fabricanților chinezi, valoare asociată unui duopol. Valoarea maximă pentru piețe competitive este 1800!

- creșterea investițiilor în noile rețele cu valori între 8% și 19%, pentru scenarii de investiții cu cost scăzut și mediu (utilizări banale: acces, sau moderate). La un cost mediu de €1 miliard/rețea (Orange și Vodafone au investit fiecare câte €3miliarde în cele trei rețele - 2G, 3G și 4G), investițiile într-o rețea 5G ar crește cu valori între €80 și €190 milioane. Pentru patru rețele ar rezulta valori între €320 și €760 milioane.

Dacă am considera și aplicații mai sofisticate, posibile pe termen mediu, bazate și pe latența scăzută - aplicații critice în transport, sănătate, energie, etc. - atunci creșterea costurilor ar putea depăși 25%, potrivit studiului Oxford Economics, rezultând pentru patru rețele 5G o valoare de peste €1miliard.

La aceste valori €320, €760 și €1.000 milioane s-ar putea adăuga și costurile eventualei înlocuirii a echipamentelor deja instalate de către fabricanții chinezi, de circa €0,5 miliarde, putând rezulta valori între €0,8 si €1,5miliarde, €1miliard puntând fi considerată o valoare medie rezonabilă.    

Aceste costuri suplimentare, cu o valoare de circa €1miliard în scenariul investițional mediu, vor fi suportate de către operatorii de comunicații mobile, de o piață cu o valoare de circa €2,5miliarde/an, fiind transferate utilizatorilor finali prin tarife mărite și întârziind adoptarea noilor servicii. Costurile suplimentare se vor resimți în toate produsele și servicile care vor avea în structura de cost noile servicii, fiind deci transferate către economia națională, care va trebui să plătească mai mult. 

- întârzierea accesului la noile servicii - creșterea costului investițiilor ca urmare a restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației țării. Obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea licitației 5G în anul 2019, iar prin creșterea costului învestițiilor în rețele 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România și beneficiile asociate s-ar putea realiza cu o întrârziere de încă un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027, dacă nu se va mai amâna încă odată licitația 5G!

- încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice - întârzierea instalării rețelelor 5G și a adoptării noilor servicii va conduce la încetinirea inovației tehnice și a progresului economic. Este dificil de concretizat pierderile permanente în PIB-ul țării, dar s-ar putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană, unde nici acum nu stăm prea bine.

Digital Economy and Society Index, DESI2020

Sursă: Comisia Europeană

Dacă efectul economic al interzicerii fabricanților chinezi (costuri mărite, întârzieri) poate fi suportat mai ușor de către economii dezvoltate precum cea din SUA - piață mare (populație - circa 328 miloane locuitori, PIB - US$62,800/locuitor în 2018) și unde deja s-au lansat servicii comerciale 5G anul trecut, sau Regatul Unit al Marii Britanii cu o populație de circa 68 milioane locuitori și un PIB nominal de circa US$41,000/locuitor în 2018, nu același lucru se poate spune despre economiile mai  mici și în diferite stadii de dezvoltare din Uniunea Europeană și unde lansarea comercială a serviciilor 5G se face mai încet.

România este o țară săracă cu o economie în dezvoltare - circa 20 milioane locuitori, PIB nominal de circa US$12.500/locuitor (2018), venitul mediu €6/SIM, ultimii doi indicatori fiind printre cei mai mici din Uniunea Europeană, astfel că șocul interzicerii fabricanților chinezi ar fi mai greu de suportat: întârzieri și costuri și mari, adoptare mai groaie a noilor servicii, încetinirea dezvoltării economice, distanțarea României în coada clasamentului DESI, al utilizarii tehnologiei informației în economie și societate. Și toate acestea pe fondul unei crize sanitare și economice!

3.   Pot fi convinși operatorii să cumpere licențele 5G?

Operatorii de rețele mobile sunt cei care ar trebui să cumpere licențele 5G și să le transforme în afaceri lucrative în acest context nu prea propice. De ce ar cumpăra licențele 5G?

5G se poate oferi în orice bandă de frecvențe! De mulți ani benzile de frecvențe sunt neutre tehnologic, astfel că se poate folosi orice tehnologie în orice bandă de frecvențe. Renunțarea la tehnologiile 2G sau 3G eliberează spectru, care poate fi folosit de noua tehnologie 5G. În mai 2016, grupul Vodafone anunța inchiderea în anul 2020 a rețelelor sale 3G din Europa, marcând terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013. Deci Vodafone va închide rețeaua 3G și în România și elibera banda de 2,1GHz!

Vodafone, RCS&RDS și Orange deja au lansat servicii 5G în benzile deținute

În 26 iunie și 28 iunie 2019, operatorii Vodafone și RCS&RDS (operatorul cu cea mai mică deținere de spectru!) lansau comercial servicii 5G folosind spectrul pe care îl aveau, trimițând un semnal clar către autorități: ne descurcăm cu ce avem! Reamintim: era perioda sumbră a OUG114/2018, prin care se forța obținerea a un miiliard de euro din licențele 5G. Și astăzi este vorba tot despre un miliard! De pierderi, însă.

Și Orange avea să lanseze comercial servicii 5G în 5 nov 2019, după câteva tatonări în luna august (Untold, SumerWell). Toți cei trei operatori au folosit și echipament Huawei!  

Încă nu există ”killer application”: rețelele 5G din SUA, Asia în 2019: acces bandă largă

În 2019 se lansau comercial primele rețele 5G în SUA, Asia, iar serviciul oferit de noile rețele era banalul acces de bandă largă! Substitut pentru fibra optică!

România este bine conectată la fibră optică în zona urbană: RCS&RDS a conectat cu fibra optică circa 6 milioane locuințe dintre cele 9 milioane, UPC România avea circa 3,5 milioane locuințe conectate cu fibra optică, iar Telekom circa 3 milioane, etc.

În orașe, zonele vizate de noua tehnologie 5G, operatorii oferă viteze mari (1Gb/s), prin rețele cu fibră optica. Astfel principala țintă a noii tehnologii 5G, acoperirea orașelor pentru oferirea de acces de mare viteză, nu pare interesantă pentru piața noastră.

Accesul de banda largă nu pare a fi un motiv pentru achiziția noilor frecvențe 5G în România!

Un motiv plauzibil ar putea fi achiziția de spectru nou de către operatorii cu spectru mai puțin - RCS&RDS, mai ales, eventual Telekom Mobile Romania.

Autoritățile ar trebui să .... convingă operatorii să cumpere licențe 5G!

Astfel, misiunea autorităților devine delicată - să convingă operatorii să cumpere noile licențe oferite prin licitația 5G planificată spre finele acestui an, în condițiile în care interzicerea unor fabricanți prezenți pe piață de mulți ani ar putea duce la costuri mai mari pentru aceștia, circa €1miliard, întârzieri în implementare, adoptare mai dificilă a serviciilor. Adică, o afacere delicată.

Cum vor fi conviși, recompensați operatorii? Cum ar putea convinge autoritățile operatorul RCS&RDS să renunțe la contractul recent (10 iunie 2020) reînnoit cu Huawei?

De ce ar cumpăra, în acest an 2020, operatorii noștri de comunicații mobile noile licențe 5G, presupunând că totuși se va organiza licitația, într-un context socio-economic neprielnic: criză sanitară, criză economică și neavând nevoie urgentă de spectru. În plus, interzicerea fabricanților chinezi, care înseamnă costuri investiționale mai mari, nu va avea darul să convingă. Ci dimpotrivă: s-ar putea ca operatorii să prefere să aștepte vremuri mai bune, după alegerile parlamentare.

4.   Soluția la memorandum - asigurarea securității rețelelor

Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitațea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare problema securității noilor rețele 5G ar trebui detașată de memorandumul România-SUA și ar trebui rezolvată la nivel național inspirându-ne din practici europene.

Ar fi necesar un cadru instituțional - o agenție națională: CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, care trebuia implementat până 30 aprilie 2020 de toate țările și raportată implementarea până la 30 iunie 2020. În acest document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicații, ci doar la securitatea cibernetică.

Ce ar trebui să facă România, țară membră a Uniunii Europene? Să aibă o abordare europeană, raliindu-se practicilor europene: să aplice setul de măsuri al CE și să rezolve astfel problema securitații rețelelor și, deci și a memorandumului. Sper să nu se spună că nu suntem capabili!

5.   €1miliard - miza interzicerii fabricanților chinezi în România!? Cine și-o asumă? Nimeni!

Costul total al restricționării fabricanților chinezi  ar putea fi de circa €1 miliard, (într-o piața cu venituri de circa €2,5 miliarde/an), fără a mai socoti întârzierea implementării tehnologiei 5G și, deci, a dezvoltării economiei naționale.

€1miliard reprezintă miza interzicerii fabricanților chinezi în România! Cine își asumă responsabilitatea? Cred ca nimeni! Declarații vagi ale unor oficiali în cadrul unor evenimente recente (Financial Inteligence) vin în spijinul acestei idei.

În actualul context socio-politic (pandemia coronavirus, criza economică, alegeri locale și parlamentare la orizont, guvern fără majoritate în parlament și, mai ales, fără ”ministerul telecomunicațiilor”) le va fi foarte greu guvernanților să ia o decizie în privința participării fabricanților chinezi la realizarea rețelelor 5G din România fără riscul unei moțiunii de cenzură.

Ca atare, soluționarea problemei fabricanțior chinezi și acordarea licențelor 5G s-ar putea amâna până după alegerile parlamentare! Încă un an pierdut?

 

Dr. Nicolae Oacă

Dacă România elimină fabricanții chinezi,

cum va recupera prejudiciile?  

Marti 16 iunie 2020, presedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, într-o intervenție publică,

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/interviurile-live-digi24-ro-sorin-grindeanu-anunta-daca-va-candida-pentru-conducerea-psd-1323771

atrăgea atenția guvernului/parlamentului asupra faptului că și anul acesta s-ar putea amâna licitația 5G dacă nu va fi transpus urgent în legislația națională memorandumul România - SUA, pe care îl consideră important pentru securitatea rețelelor.

Neliniștea președintelui ANCOM este justificată - să ne amintim că anul trecut licitația 5G a fost amânată pentru anul 2020 din același motiv - NEtranspunerea în legislație națională a memorandumul România - SUA. 

Timpul presează - licitația 5G ar trebui precedată de lansarea în consultare publică a documentației licitației (trebuie neapărata modificată documentația, aceasta fiind elaborată anul trecut sub stresul OUG117/2018, a lăcomiei guvernului și completată cu ce lipsește: securitatea rețelelor, ghișeul unic online aprobare infrastructură, operatorii de rețele virtuale, etc.https://www.economica.net/tehnologia-5g-pentru-accelerarea-digitalizarii-romaniei_185957.html), consultarea putând dura câteva luni.

Mai spunea președintele ANCOM că avem un partner strategic prin acest memorndum și trebuie să ținem seama de spusele acestuia, fără a preciza dacă acest partener va contrbui la acoperirea prejudiciilor ce pot rezulta din aplicarea memorandumului. 

Pentru ca licitația să se țina în acest an documentația licitației ar trebui lansată în consultare publica foarte repede - în lunile iunie sau iulie.

Securitatea noilor rețele 5G - nodul gordian!

Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitațea ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului și de memorandumul România - SUA. Ca atare guvernanții vor trebui să prevadă un cadru - o agenție națională: CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. Cum a făcut, de exemplu, Anglia care a desemnat NCSC cu supravegherea securității rețelelor https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6. Și Comisia Eurpeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures. Niciunul dintre aceste instrumente nu face, însă, referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicații, ci doar la securitatea cibernetică.

În plus, recent Comisia Europeană a anunțat că pune la dispoziție €38 milioane pentru proiecte în domeniul securitații rețelelor.https://ec.europa.eu/info/news/eu38-million-available-digital-security-research-projects-2019-mar-14_ro

Ce ar trebui să facă România, țară membră a Uniunii Europene? Să aibă o abordare europeană (să se ralieze practicilor europene) și să transpună URGENT în plan local unul dintre cele două instrumente de securitate și să rezolve astfel problema securitații rețelelor și astfel a memorandumului.

Chiar  nu suntem în stare să o facem? 

Sau, lipsa ministerului ”telecomunicațiilor” face dificil acest lucru?

Ce inseamnă eliminarea fabricantilor chinezi?

Memorandumul România-SUA are în vedere eliminarea unor fabricanți care pot pune probleme de securptate - fabricanții chinezi.

Efectele eliminării fabricanților chinezi de pe piața noastra le-am analizat în detaliu în analiza

https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7

- scăderea competitivității pieței furnizării de rețele de telecomunicații - ca urmare a creșterii cotelor de piață ale furnizorilor importanți, indexul Herfindhal Hirschman, HHI, ar crește de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricționării fabricanților chinezi, valoare care poate fi asociată cu un duopol. Valoarea maximă pentru o piața competitivă este 1800!

 Surse: Ministerul Finanțelor, estimări autor 

 Surse: Oxford Economics, Ministerul Finanțelor, estimări autor 

- creșterea prețurilor și deci a investițiilor în noile rețele cu valori între 8% și 19%, corespunzând unor scenarii de investiții cu cost scăzut și mediu (utilizări banale (acces) sau moderate) . La un cost mediu de €1 miliard/rețea (Orange și Vodafone au investit fiecare câte €3miliarde în cele trei rețele - 2G, 3G și 4G), investițiile 5G ar crește cu valori între €80 și €190 milioane. Pentru patru rețele ar putea rezulta valori între €320 și €760 milioane. Aceste costuri suplimentare vor fi suportate imediat de către operatorii de comunicații mobile, care le vor transfera ulterior către utilizatorii finali prin tarife mărite, care ar putea afecta adoptarea noilor servicii. Costurile suplimentare se vor resimți în toate produsele și servicile din România care vor avea în structura de cost noile servicii, vor fi deci transferate către economia națională, inflație, care se va vedea nevoită să plătească mai mult decât trebuie.  

- întârzierea accesului la noile servicii - creșterea costurilor investițiilor ca urmare a restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației României în următoarea decadă. Să amintimm că obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea licitației 5G în anul 2019. Prin creșterea costului învestițiilor necesare rețelelor 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România s-ar putea realiza cu o întrârziere de aproape încă un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027!

- încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice - întârzierea instalării rețelelor 5G și a adoptării noilor servicii va conduce la încetinirea inovației tehnice și a creșterii economice. Aici situația este și mai complicată dat fiind specificitatea României (economic, politic, ec.) fiind dificil de concretizat (monetizat, ...) pierderile permanente în PIB-ul țării din anul 2035. (Nu știu dacă există prognoze până în anul 2035!) Cel mult s-ar putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană.

Nu am luat în considerație și înlocuirea echipamentului furnizat de fabricanții chinezi și deja instalat in rețele existente (2G, 3G, 4G și 5G), pentru a avea un cost total.

Un cost al eliminării echipamentelor furnizate până acum de către fabricanților chinezi pentru Anglia este estimat la £1.5 miliarde.

https://www.telegraph.co.uk/technology/2020/06/12/uk-plan-2023-huawei-cut-off-impractical-could-cost-15bn/

Greu de estimat acest cost al înlocuirii echipamentului instalat și deci costul total pentru România.

Cum se vor recupera prejudiciile?

Concluzionând, eliminarea fabricanților chinezi va conduce la costuri mai mari (cu valori între €320 și €760 milioane doar pentru noile rețele 5G) dar și la efecte care nu pot fi cuantificate imediat în bani (intârzieri în adoparea serviciilor, încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice), ci în încetinirea dezvoltării economice. Cum va recupera România aceste prejudicii daca, în virtutea memorandumului cu SUA, ar elimina fabricanții chinezi? Ar putea partenerul strategic invocat de domnul președinte ANCOM, să suporte aceste pierderi, prejudicii, așa cum promite să o facă în unele țări? De exemplu Brazilia. https://www.totaltele.com/506195/US-money-could-lock-Huawei-out-of-Brazil-and-more-countries-could-follow?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2016062020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=0250088446754429bb9d8a5c62dd46d4&elq=b5cc3038b36d411bb87cb4770cba42bc&elqaid=165203&elqat=1&elqCampaignId=51119

Poate că nu ar fi o problemă pentru partnerul stragtegic sa suporte costurile suplmentare evidențiate mai sus (sub US$1 miliard), dar ce se va întâmpla cu celelate prejudicii încă necuantificate și care ar putea afecta dezvoltarea economiei noastre și competitivitatea ei?

Sau, dacă partenerul strategic nu va dori să suporte costurile suplimentare (ar fi prea multe țări care ar putea dori despăgubiri astfel că suma totală ar crește; delicat în condițiile actuale de criză!) ce va face statul român pentru a minimiza prejudiciile? Va da licențe 5G gratuit, pentru ca operatorii de comunicații mobile să recupereze o parte din costurile suplimentare, în care caz România ar pierde o suma importantă? În acest caz ce se va întâmpla cu celelate prejudicii, care ar putea afecta dezvoltarea economiei noastre și competitivitatea ei? Cum se vor recupera (se vor mai recupera) și cine va răspunde pentru aceste prejudicii? 

Ce ar trebui să facă România

URGENT ar trebui să se rezolve problema monitorizării securității rețelelor transpunând URGENT în plan local unul dintre cele două instrumente de securitatate, prin crearea unui cadru adecvat - agenție națională, CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice.

Având astfel asigurată (instituțional) securitatea rețelelor, România, țară membră a UE ar trebui să se ralieze practicilor europene permițând participarea fabricanilor chinezi la realizarea noilor rețele 5G în țara noastră, în condiții de securitate, desigur. România, țară membră a Uniunii Europene și în curs de dezvoltare nu își poate permite o abordare proprie în privința memorandumului cu SUA, ci una comună cu țările membre, pentru a păstra un ritm de dezvoltare adecvat.

Tehnologia 5G pentru accelerarea digitalizării României!

În 11 iunie 2020, Comisia Europeană publica noul clasament al utilizării tehnologiei informației în economie și societate - DESI2020: Digital Economy & Society Index.

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_1025?pk_source=website&pk_medium=link&pk_campaign=desi&pk_content=ip, clasament în care România mai urca un loc, depășind Grecia și ajungând pe antepenultimul loc din UE.

Digital Economy and Society Index, DESI2020

Sursă: Comisia Europeană

Ca și până acum România stă relativ bine la conectivitate (locul 11 în 2020 în scădere față de locul 6 în 2018) și slab la utlilizarea tehnologiei informației în economie și societate: utilizarea serviciilor de Internet, integrarea tehnologiei digitale și mai ales servicii publice digitale (locul 28 păstrat consecvent și îndepărtându-se de media UE) .  

Tehnologia 5G - o șansă pentru accelerarea procesului de digitalizare

Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G are în obiectiv mai ales conectarea obiectelor create de om cu aplicații in toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale al economiilor naționale: o șansă pentru România.

România se tot chinuie de câțiva ani să organizeze licitația 5G (în 2018 amânare pentru 2019, în 2019 amânare pentru 2020, în 2020?) și tot nu este pregătită pentru o implementare cu succes a noi tehnologii, care să producă saltul în digitalizare, în clasamentul DESI:

- Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, elaborate sub ”stresul” OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitație doar o sursă de bani pentru buget ar trebui rescrise pentru reducerea decalajului digital al țării noastre (DESI2020):

•      Prețuri de pornire inadecvate reducerii decalajului digital. Deși prețurile par la nivel european (€/MHz/locuitor) nu se ține seamă de decalajul digital al țării noastre și de faptul că implementarea tehnologiei 5G ar trebui să producă șocul care să ”scoată” România din coada clasamentului DESI. Oferirea gratuită a spectrului însoțită de obligații de acoperire națională rapidă și de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce acest șoc.

•      Plata taxelor de licențiere în 15 zile! Lăcomia guvernului! Dacă totuși licențele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea și adoptarea rapidă a noilor servicii ar trebui ca plata licențelor se facă în câțiva ani, permițând operatorilor o acoperire rapidă.

•      Tarife de utilizare a spectrului prea mari. Deși au fost reduse tarifele pentru unele benzi de frecvențe și mărite pentru altele, noile tarife propuse sunt încă prea mari alimentând în continuare excedentul bugetar al ANCOM. Ar trebui reduse la jumătate!https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2019-12-04T19:08:00%2B02:00&max-results=7&start=6&by-date=false 

•      Prezervarea competiției: Spre deosebire de licitația din 2012, documentația licitației  5G  nu face referiri la folosirea noii tehnologii de către operatorii de rețele mobile virtuale și nici la roamingul național. Nu introduce stimulente pentru operatorii de rețele 5G care se obligă să găzduiască operatori de rețele mobile virtuale, foarte importanți  într-o piață care s-ar putea consolida. A se vedea vânzarea Telekom Romania!

•      Securitatea rețelelor 5G: documentația ar trebui completată cu măsuri pentru securitatea rețelelor 5G, de exemplu  EU Toolbox: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, sau măsurile Angliei https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6. la care păreau a adera și alte țări. Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G securitațea ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare va trebui prevăzut un cadru (agenție națională) și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. 

•      Se oferă spre vânzare spectru perturbat în zonele de graniță, fără a se spune dacă și când va dispărea perturbația 

- ghișeul unic on-line pentru autorizare infrastructură funcțional înainte de licitație! Licențele 5G fără autorizații de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! Conform documentației licitației noile frecvențe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri pentru antene pentru fiecare rețea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat. (A se vedea experiența RoNet!) Pentru ușurarea și uniformizarea accesului la infrastructură și la spațiul public la nivel național (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) ar fi util un act (OUG, lege, etc.), care să stabilească formatul și termenii solicitărilor de acces și cine operează ghișeul unic on-line. Germania a făcut aceasta din 2016.https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile

Și Norvegia https://www.commsupdate.com/articles/2020/05/12/broadband-development-act-passed-by-norwegian-authorities/?utm_source=CommsUpdate&utm_campaign=a6d7af64cb-CommsUpdate+12+May+2020&utm_medium=email&utm_term=0_0688983330-a6d7af64cb-8850141

Actul ar trebui să intre în vigoare înainte de licitația 5G, prevăzând o autoritate centrală, ANCOM, de ex., care să opereze ghișeul unic on-line pentru autorizarea construcției de infrastructura 5G, oferind astfel garanții operatorilor că pot folosi noile licențe.

În 25 sep 2019, MCSI anunța o ordonanță de urgență privind procedurile de autorizare a lucrărilor de construcții, care însă nu face referiri la ghișeul unic.

- resurse financiare pentru stimularea implementării serviciilor 5G. Guvernul ar trebui să stimuleze financiar proiecte pilot pe baza tehnologiei 5G (orașe inteligente, sănătate, educație, etc). https://www.commsupdate.com/articles/2020/06/15/hong-kong-5g-scheme-gets-enthusiastic-response/?utm_source=CommsUpdate&utm_campaign=d179a4f201-CommsUpdate+15+June+2020&utm_medium=email&utm_term=0_0688983330-d179a4f201-8850141 Ar trebui folosite fonduri din telecomunicații: rezultatul licitației 5G, excedentul bugetar al ANCOM.

- stimularea adoptării serviciilor 5G - angajamentul executivului pentru folosirea noilor servicii. Utilizarea noii tehnologii în entitățile de stat (administrație, companii, etc.) din cultură, educație, sănătate, transport, energie, orașe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării rețelelor 5G și reducerea decalajului digital. Strategia 5G trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor propuse de noua tehnologie în toate entitățile de stat pentru creșterea eficienței, debirocratizare și transformare digitală. 

- memorandumul România-SUA constituie, alături de contextul național, principalul motiv de incertitudine. România, fiind țară membră UE, ar trebui să aibă o abordare europeana, urmând de exemplu modelul englez, la care par a se ralia Franța, Germania. https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6. Dilema României este deci - cu sau fără fabricanții chinezi? Și aceasta pare a bloca de aproape un an acordarea licențelor 5G.

Piața mondială a fabricanțior de echipamente

Principalii furnizori mondiali de rețele de telecomunicații sunt ZTE, Ericsson, Nokia, Cisco și Huawei, în ultima vreme intrând pe piața tehnologiei 5G Samsung și NTT. Huawei este lider de piață detașat cu venituri de aproape US$120 miliarde, dar trebuie luat in considerație faptul că venituirile fabricanților chinezi includ și pe cele din vânzarea de dispozitive (telefoane, tablete, ..).

Venituri ($M)

Sursă: https://www.lightreading.com/5g/the-death-of-huawei-wont-stop-the-rise-of-china/d/d-id/759970?itc=lrnewsletter_lrdaily&utm_source=lrnewsletter_lrdaily&utm_medium=email&utm_campaign=05282020

Care ar putea fi explicația pentru locurile în clasament și poziția autoritară a fabricantului Huawei? În primul investițiile pe care fabricanții le alocă pentru cercetare și dezvoltare. Și la acest capitol Huawei este lider autoritar cu circa US$18 miliarde în anul 2019.

Cheltuieli Cercetare & Dezvoltare ($M)

Sursă: https://www.lightreading.com/5g/the-death-of-huawei-wont-stop-the-rise-of-china/d/d-id/759970?itc=lrnewsletter_lrdaily&utm_source=lrnewsletter_lrdaily&utm_medium=email&utm_campaign=05282020

Cât de pregătiți sunt fabricanții pentru noua tehnologie se poate vedea și analizând numărul patentelor 5G înregistrate de fabricanți.

Numărul patentelor 5G

Source: GreyB

https://www.lightreading.com/5g/huaweis-patents-wont-save-it-says-leading-analyst/a/d-id/761569

Și aici Huawei este lider, explicația trebuind căutată în investițiile pe care fabricantul le-a făcut în cercetare și dezvoltare.

Piața românească a fabricanților

Pe piața noastră a furnizorilor de rețele de telecomunicații sunt prezenți principalii jucători mondiali ZTE, Ericsson, Nokia, Cisco și Huawei, la care se adaugă câțiva jucători locali: Kathrein și Romkatel achiziționate anul trecut de către Ericsson și Intrarom, filală locală Intracom.

Cel mai important furnizor, prin prisma veniturilor din rețele de telecomunicații, pare a fi grupul Ericsson & Kathrein cu o cifră de afaceri estimată la aproape €350 milioane în anul 2018, urmat de Huawei cu afaceri de circa €200 milioane (50% din furnizarea de rețele de telecomunicații) și Nokia cu circa €100 milioane.  

Sursă: Ministerul Finanțelor

Huawei are o prestație deosebită atât pe plan mondial dar și local, iar interzicerea acestuia de la realizarea noilor rețele 5G ar perturba serios piața noastră - competiție, prețuri, termene.

Fabricanții chinezi trebuie să participe la realizarea noilor rețele 5G din România!

Care ar fi efectele interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea noilor rețele 5G din România? Costuri mai mari, întârzieri, adoptare mai greoaie a noilor servicii, adică întârzierea digitalizării sau retrogradare în clasamentul DESI. https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7

Dacă efectul economic al interzicerii fabricanților chinezi (costuri mărite, întârzieri) poate fi suportat mai ușor de către economii mari precum cea din SUA - piață mare (populație - circa 328 miloane locuitori, PIB - US$62,800/locuitor) și unde deja s-au lansat servicii comerciale 5G anul trecut, nu același lucru se poate spune despre economiile mai  mici și în diferite stadii de dezvoltare din Europa și unde lansarea comercială a serviciilor 5G se face mai încet.

Regatul Unit al Marii Britanii cu o populație de circa 68 milioane locuitori și un PIB nominal de circa US$41,000/locuitor (anul 2018) ar putea suporta ceva mai greu interzicerea fabricanților chinezi de vreme ce operatoril Vodafone atenționa recent guvernul britanic asupra întârzierilor și costurilor. https://www.totaltele.com/506152/UK-needs-Huawei-for-5G-lead-says-Vodafone?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2010062020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=f14fb4986e744aee839bcd73edc5e5dd&elq=40530d466cb74af2bc241561be56fb46&elqaid=164509&elqat=1&elqCampaignId=50775   

România este o țară și mai mică cu o economie în dezvoltare - circa 20 milioane locuitori, PIB nominal de circa US$12.500/locuitor (2018), venitul mediu €6/SIM, ultimii doi indicatori fiind printre cei mai mici din Uniunea Europeană, astfel că impactul interzicerii fabricanților chinezi ar fi și mai puternic: întârzieri și costuri și mai mari, adoptare mai groaie a noilor servicii, distanțarea României în coada clasamentului DESI, al utilizarii tehnologiei informației în economie și societate https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7 și aceasta în contextul în care guvernanții noștrii pronunța tot mai des cuvântul digitalizare, presați de pandemia de coronavirus.  

Ce ar trebui făcut?

România, care prin ANCOM, a anunțat licitația 5G pentru finele acestui an, ar trebui să se ralieze tendințelor europene permițând participarea fabricanilor chinezi la realizarea noilor rețele 5G în țara noastră, în condiții de securitate, desigur. Și pentru a depăși problemele de securitate care rezultă din memorandumul România-SUA, după modelul englez https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6, monitorizarea securității rețelelor noastre ar trebui încrednțată unei agenții naționale dedicate – CERT.ro sau ...

România ar trebui să rezolve URGENT dilema fabricanților chinezi permițându-le să participe la realizarea rețelelor 5G în condiții de securitate pentru ca ANCOM să poată lansa în consultație publică documentația licitației 5G în timp util.

Implementarea rapidă a noilor rețele 5G va conduce la digitalizarea acccelerată a economiei și societății noastre, mult clamată de guvernanți la vremuri de pandemie, la evadarea României din coada clasamentului DESI, la creștere economică imediată - investiții importante, locuri de muncă, dar mai ales progres economic pe termen lung.