RCS&RDS în atenția guvernului!!!

RCS&RDS, ultimul operator intrat pe piața comunicațiilor mobile românești in anul 2016 când câștiga o licență 3G, a fost subiectul unor discuții provocată de undeva dinspre guvernul țării.

Principalul motiv - scăderea valorii acțiunilor operatorului listat la BVB, care în opinia inițiatorului discuției creiază probleme fondurilor de pensii investitoare.

Intr-adevar de la listare, mai 2017, valoarea acțiunilor a avut o tendință de scădere, poate mai accentuată în ultima vreme.

Care ar putea fi motivele acestei evoluții?

Piața telecomunicațiilor matură

Piaţa noastră de telecomunicatii este una matură - telefonia nu mai este de interes, internetul la punct fix şi mai ales la punct mobil, fiind serviciile care înregistrează creștere. Dacă la internetul la punct fix, RCS&RDS stă foarte bine, cel mai bine - viteze foarte mari şi acoperire foarte bună în ţară (aprope 5 milioane locuinte conectate cu fibra optica), la internetul mobil nu stă chiar aşa de bine.

Spectru mai puțin decât competitori, tehnologie 3G și 4GTDD

RCS&RDS a intrat ultimul pe piaţa comunicațiilor mobile - în anul 2006 obținea licenta 3G: frecvenţe in partea de sus a spectrului (2,1 GHz) unde propagarea este mai slaba, necesitând investiţii mai mari. Chiar și ANCOM a recunoscut acest handicap competițional și i-a acordat în anul 2012 un bloc de 2x5MHz in banda de 900MHz, ceilalți operatori având dublu. La noua licitație de spectru de anul viitor RCS&RDS ar trebui să primească mai mult spectru de frecvențe pentru a se reduce handicapul.

Structura de personal

Dacă ne uităm la structura de personal, se pare ca RCS&RDS este cel mai ”stufos” operator de pe piaţă - are peste 11.000 de angajaţi pentru comunicații la punct fix și mobil, valoare mai mare decât a concurenților. Telekom se străduieşte de mai mulți ani să ”slăbească” și a reușit - a ajuns pe la 5.078 de angajaţi în 2016 pentru comunicații fixe și 924 pentru comunicații mobile. Vodafone şi Orange au circa 2.500 de angajaţi fiecare, aceștia operând însă numai rețele mobile. Astfel, cheltuilelile cu personalul ale operatorului RCS&RDS sunt mai mari chiar daca salariul mediu net este cel mai mic.

Cele mai mici tarife pentru comunicații mobile

Incă de la liberalizare pieței în 2003, RCS&RDS a oferit servicii la tarife mici, cele mai mici din piață. Unul dintre meritele operatorului a fost că faptul că a dus tarifele din România la nivelul puterii de cumpărare a românului. Dacă nu era RCSRDS pe piaţa, probabil că aveam tarife mai mari, mai ales pentru comunicații mobile. Consiliul Concurenţei numea RCS&RDS operatorul rebel. Operatorul ”rebel” a relansat competiția pe piața românească făcând ca tarifele să fie apropiate de puterea de cumpărare a românilor. 

Tarifele mici înseamnă venituri mici, mulţi angajaţi înseamnă cheltuieli operaţionale mari.

Competiția cu marii operatori globali

Orange, Vodafone si Telekom au în România filiale care concurează cu RCS&RDS în oferirea de servicii de telecomunicații. Accesul la rețeaua de fibră optică a RCS&RDS, cea mai extinsă, a fost acum ceva timp în atenția operatorilor GSM900, fără a se fi reușit să se încheie un contract de acces, deși au fost presiuni. Rețeaua de comunicații mobile RCS&RDS (3G și 4G TDD) nu se poate compara cu rețelele operatorilor GSM800 care au rețele folosind tehnologiile 2G, 3G și 4G cu acoperire națională și viteze mari. Cum poate compensa RCS&RDS avantajele competiționale ale competitorilor? Cu tarife mici, cele mai mici, care i-a permis sa atragă peste 3 milioane clienți comunicații mobile.   

Concluzionând, intr-o piaţa saturată RCS&RDS are cam puțin spectru și nu cel mai potrivit, avea și are nevoie de investiţii mari și oferă servicii de comunicații mobile la cele mai mici tarife, care, toate, par a crea, acum, probleme în competiția cu operatorii GSM900.

Să amintesc că intr-o situație similară este și operatorul francez Iliad ale cărei acțiuni au scăzut cu 45% în ultimele 9 luni, urmare a unei poziții și rezultate oarecum similare cu ale operatorului RCS&RDS: venituri relativ stabile, prima scădere clienți comunicații mobile. Iliad este similarul operatorului RCS&RDS pe piața franceză: intrare târzie, tarife mici având de luptat de la lansare cu vechii operatori Orange, SFR și Bouygues Telecom.  

Îndatorarea operatorului RCS&RDS

Cât despre îndatorarea operatorului RCS&RDS, dacă oficialul guvernului căuta pe site-ul Ministerului Finanțelor, http://www.mfinante.ro/pjuridice.html, putea afla că operatorul avea la finele anului 2017 datorii de circa 1099 milioane euro (mai puține decât avea fostul Cosmote), corespunzând la un grad de îndatorare (datorii/total active) de circa 88%. Adică, datoriile nu depășeau activele totale la finele anului 2017.

 

La 30 iunie 2018, activele operatorului totalizau 1,512 miliarde euro, iar datoriile 1,363 miliarde euro, rezultând o ușoară creștere a gradului de îndatorare la 90,1%.

Este un grad de îndatorare mare, însă nu este cel mai mare de pe piața noastră, rezultat și al investițiilor provocate de intrarea târzie pe piața comunicațiilor mobile. 

 

Probleme mari cu datoriile le-a avut fostul Cosomote, rezolvate printr-o mărire de capital anul trecut. Din păcate nici fostul RomTelekom și nici fostul Cosmote nu au prezentat rezultatele financiare ale anului 2017. Operatorii GSM900, care au lansat afacerile de comunicații mobile acum 21 de ani, au avut în ultimii ani un grad de îndatorare în ușoară creștere, urmare a investițiilor in rețelele LTE. Să reamintim că in anul 2012 toți operatorii de comunicații mobile au primit licențe (2G, 4G), fapt ce poate explica creșterea gradului de îndatorare din ultimii ani.    

Impactul declarațiilor

Discuția declanșată nu cred că a prins bine, nici pentru operator și nici pentru Bursa de Valori București! Să mai spunem că RCS&RDS este singurul operator de telecomunicaţii din România listat la bursă, iar listarea sa a fost una deosebită.

Reprezentanții guvernului ar trebui să aibă și alte canale de comunicații cu BVB decât Facebook! Mai ales către o piața sensibilă cum este piața de capital.

Mai degrabă guvernul ar trebui să se uite în propria ogradă. Statul român deține un pachet de 45,99% din capitalul RomTelekom şi se chinuie de peste zece ani să vândă. Ultima încercare a fost în anul 2013, când au angajat un consorţiu condus de UBS să listeze operatorul la bursă. De atunci şi până acum nu s-a întâmplat  nimic. Probabil că dacă operatorul RomTelekom era listat la BVB ar fi avut o situaţie similară pentru că nici acesta nu o duce prea bine, stagnează ca număr de clienţi şi venituri. Competiția cu Orange și Vodafone nu este ușoară nici pentru RCS&RDS și nici pentru Telekom!

Concluzii

Probabil că în timp RCS&RDS va mări tarifele în condițiile creșterii calitații pentru a putea concura cu marii operatori. Iar aceasta va însemna investiții, adică noi datorii!

Piața românească are nevoie de competiție, are nevoie de RCS&RDS si operatorul ar trebui ajutat sa depășeasca momentul. Cel puțin neintervenind public!

Ministerul Comunicațiilor ar trebui să intervină apărând operatorii și competiția pe piața telecomunicațiilor românești.

Achiziția UPC relansează competiția

După îndelungate discuții și negocieri, care ar putea continua (ar mai fi câte ceva de vândut și cumpărat), are loc o nouă tranzacție între Vodafone și Liberty Global. Nu a fost fuziune, cum se spunea acum ceva vreme și cum s-a realizat în Olanda (Vodafone și Ziggo în februarie 2016), ci doar o vânzare de active Liberty (UPC) din unele țări din Europa - România, Ungaria, Cehia și  Germania, 

Pentru Vodafone este continuarea unui proces început cu mulți ani în urmă cu scopul de a oferi atât comunicații mobile cât și fixe peste tot unde este prezent. Pentru Liberty a fost ocazia unei bune tranzacții, ținând seamă de dorința grupului Vodafone de a oferi pachetul complet de servicii de comunicații la punct mobil și fix.

Tranzacția contestată în Germania

Potrivit oficialilor Liberty tranzacția s-ar putea finaliza anul viitor, aprobarea de la autoritățile de concurtență fiind preconizată la mijlocul anului 2019. In Germania, unde Vodafone are o puternică prezență atât în comunicați mobile cât și fixe prin Arcor, filială de comunicații fixe absorbită acum circa 10 ani, achiziția încă unui operator de comunicați fixe a provocat neliniștea concurenților. Potrivit Telecompaper din 9 mai 2018, Tim Hoettges, director executiv Telekom, declara că va lupta impotriva fuziunii Unitymedia - Vodafone Germania. 

Hoettges a spus că "se va lupta personal" pentru a se asigura că Telekom nu este dezavantajat și poate concura "în condiții egale" pentru clienți. United Internet, furnizor de Internet, declara că este "încrezător" că preluarea planificată a Unitymedia de către Vodafone nu va fi aprobată, având în vedere restricțiile pe care le-ar aduce concurenței și faptul că ar conduce la un duopol Vodafone și Deutsche Telekom pe piața telecomunicațiilor fără beneficii pentru consumatori.

Asociația germană de bandă largă Breko a spus că se teme că fuziunea ar duce la o reducere a concurenței în detrimentul consumatorilor și al altor firme, menționând că gospodăriile din multe părți ale Germaniei au deja puține posibilități de alegere pentru furnizorii de broadband sau TV. Având în vedere impactul pe care această tranzacție îl va avea asupra concurenței, aprobarea acordului de către autoritățile de reglementare ar fi "discutabilă", a spus Breko. Tranzacția ar trebui autorizată numai în condiții stricte, inclusiv deschiderea rețelei de cablu Vodafone către alți operatori în condiții echitabile și nediscriminatorii.                                                                                                               

La noi lucrurile stau cu totul altfel. Vodafone România nu operează rețele fixe. Dacă se va cere acordul autorităților românești probabil se va obține fără condiționări dat fiind complementaritatea celor două afaceri - Vodafone operează o rețea de comunicații mobile, iar UPC una de comunicații fixe. 

Piața noastră la momentul achiziției

Prin această achiziție piața noastră se pregătește să intre intr-o nouă fază a competiție - competiția in oferirea pachetului total de servicii - dublu triplu play (2x3play), adică telefonie, Internet, Tv la punct fix și mobil.

Astăzi doi operatori, RCS&RDS și Telekom, posedă rețele de comunicații mobile și fixe și pot oferi pachetul complet de servicii 2x3 play. Un al treilea operator, Orange, posedă rețea de comunicații mobile și are un acord de acces la rețeaua de comunicații fixe Telekom. Achiziționând UPC, Vodafone intră in clubul dublu triplu play atacând pe termen mediu poziția de lider a pieței.

RCS&RDS are o rețea de comunicații mobile cu acoperire mai mică decât rețelele Orange și Vodafone, viteză mai mică și o tehnologie 4G un pic atipică (TDD) însă o rețea de comunicații la punct fix cu o foarte bună acoperire (circa 5 milioane locuințe conectate cu fibră optică) oferind cea mai mare viteză. Telekom are o rețea LTE cu o acoperire mai mică decât rețelele Orange sau Vodafone, dar mai bună decît RCS&RDS și în creștere în ultimii ani, oferind viteze mai mici și o rețea de fibră optică care conectează aproape 2,5 milioane locuințe. A treia rețea de comunicații fixe cu fibră optică, UPC, contectează circa 3,1 milioane locuințe. Orange și Vodafone au, probabil în această ordine, cele mai bune rețele de comunicații mobile, atât ca  acoperire cât și ca viteze de descărcare.

Orange,  operatorul cu probleme

Prin achiziția UPC, Vodafone adaugă unei foarte bune rețele de comunicații mobile o rețea de comunicații fixe destul de bună (3,1 milioane locuințe conectate cu fibră optică) putând astfel ataca poziția de lider de piață a operatorului Orange, care nu are rețea de comunicații la punct fix. După fuziune (aprobarea tranzacției este anunțată pentru mijlocul anului 2019), ar putea urma o perioadă de investiții care să accelereze extinderea acoperirii cu fibră optică a rețelei UPC.

Orange se află într-o situație delicată fiind singurul operator care nu are rețea de comunicații la punct fix chiar dacă are un acord de acces la rețeaua Telekom, astfel că ar putea fi forțat să achiziționeze singurul operator de comunicații fixe disponibil, DCS/Akta, care are însă o rețea cu acoperire mult mai mică și dispusă preponderent în zone mic urbane și rurale, astfel că îi va fi greu să concureze cu Vodafone&UPC fără investiții puternice în decurs de câțiva ani. Astfel și Orange ar putea fi forțat la investiții (mai mari decât Vodafone) atât în achiziția DCS/Akta al cărui preț ar putea crește în aceste condiții, cât mai ales în rețeaua de fibră optică.

Competiție în patru

Pe termen mediu vom avea o piață cu patru competitori capabili să ofere pachetul complet de servicii dublu triplu play, astfel că este de așteptat intensificarea competiției, ponderea contractelor cu pachete fix-mobil crescând, crescând astfel retenția clienților, dar și calitatea servicilor oferite. Este, însă,  puțin probabil ca tarifele să scadă pe fondul creșterii salariului mediu. Micii operatori de comunicații fixe (Internet, Tv) , care mai există pe piață, vor avea mari probleme în a supraviețui, mulți dintre ei sfârșind prin a fi cumpărați de cei patru mari operatori. 

5G, o șansă pentru o Românie Digitală,  Inteligentă!

 

Anul 2018 ar trebui să fie unul deosebit pentru lansarea tehnologiei 5G în Europa, de vreme ce Comsia Europeană a cerut țărilor membre (Un plan de acțiune privind 5G in Europa, COM(2016) 588 final) să lanseze în acest an rețele experimentale 5G, ușurând, astfel, calea spre lansarea comercială a serviciilor bazate pe această tehnologie în anul 2020.

Documentul citat mai prevede

- teste preliminare începând cu anul 2017 și teste preliminare comerciale cu o dimensiune transfrontalieră în cadrul UE din 2018,

- încurajarea statelor membre în a elabora, până la sfârșitul anului 2017, foi de parcurs naționale privind implementarea 5G, în cadrul planurilor naționale privind banga largă, 

- asigurarea faptului că fiecare stat membru va identifica cel puțin un oraș important în care să fie introduse conexiuni 5G până la sfârșitul anului 2020, și că toate zonele urbane și principalele căi de transport terestre au acoperire 5G neîntreruptă, până în anul 2025.

Ce se intâmplă în Europa și în lume?

Cele mai multe țări membre UE deja s-au conformat prezentând strategii naționale pentru noua tehnologie 5G, efectuând și primele teste 5G.

Germania (5G strategy for Germany, iulie 2017) și-a propus cinci direcții de acțiune:

- accelerarea instalării rețelelor cu referire la rețele de fibră optică menite a conecta stațiile de bază; partajarea infrastructuri, proceduri administrative mai facile,   

-punerea la dispoziție a frecvențelor: spectru sub 6GHz (700MHz și 3,4-3,6GHz) și în banda de 26GHz (24.25-27.5 GHz), coexistența cu utilizările actuale, încurajarea testării acestor frecvențe.

- promovarea cooperării dintre telecomunicații și industriile verticale: sprijinirea procesului de standardizare, Forumul de dialog 5G;

- sprijinirea cercetării 5G: finanțarea sistematică a activităților de cercetare dezvoltare (proiecte pilot, ”test beds”), conectarea și coordonarea activității de cercetare

- 5G pentru orașe: competiția 5G, sprijin planificării de proiect cu ajutorul partenerilor din industrie, obiectivul fiind dezvoltarea de aplicații specifice pentru fiecare regiune.

Strategia mai prevede acordarea de frecvențe în anul 2018 și instalarea rețelelor 5G în anul 2020.

Germania nu este singurul stat care a elaborat o strategie națională 5G, Anglia (martie 2017), Austria (aprilie 2018), Polonia (ianuarie 2018) fiind alte câteva exemple.

Cu toată grija manifestată de Comisia Europeană progresele înregistrate în Uniunea Europeană ne plasează în urma SUA (AT&T a promis lansarea rețelelor 5G spre finele acestui an) sau al unor țări din Asia  - China, Corea de Sud (primele utilizări ale tehnologiei 5G au avut loc în cadrul olimpiadei de iarnă), Japonia.

Ce face România? Nu prea mult!

Preparativele pentru licitația de spectru au fost începute anul trecut de către ANCOM, dar progresele nu sunt semnificative, procesul trenând. Probabil licitația de spectru va avea loc anul viitor.

Ministerul de resort nu s-a arătat prea grăbit în a-și arăta suportul pentru noua tehnologie, prin prezentarea unei strategii naționale pentru introducerea tehnologiei 5G, care ar putea ajuta la transformarea digitală a României, o explicație putând fi și desele schimbări la vârf din ultima vreme. Trei miniștri doar în ultimul an! 

Nici operatorii noștrii de comunicații mobile nu par prea grăbiți să obțină licențe 5G mai ales ca mai la nivel mondial sunt ceva probleme legate și de spectru și de tehnologie. Aceștia par mai degrabă preocupați de dezvoltarea și folosirea intensivă a tehnologiei LTE și recuperarea investițiilor făcute. Totuși, anul trecut au avut două experimente 5G. Telekom Mobile Romania a realizat un prim experiment 5G împreună cu Ericsson in 12 iunie 2017 (24Gb/s), iar Orange Romania a realizat în 18 decembrie 2017 un alt experiment 5G folosind echipament Huawei și banda de 3,5GHz. Grupul Orange a anunțat la începutul acestui an intenția de a avea anul acesta trei proiecte pilot 5G dintre care unu va fi în România, planificat a fi realizat împreună cu partenerii Samsung și Cisco.

Singurii care sunt ceva mai grăbiți par a fi fabricanții de echipamnete de telecomunicații, și nu numai prin primele teste 5G efectuate. Au de testat în condiții reale, comerciale tehnologiile dezvoltate, dar și de recuperat investițiile făcute.   

Ce ar trebui? Strategia 5G pentru România!

Ministerul Comunicațiilor, MCSI, ar trebui să prezinte cât mai repede o strategie națională 5G care să susțină și stimuleze introducerea tehnologiei pe termen mediu:

- atribuirea de frecvențe la prețuri care să stimuleze operatorii să cumpere licențe 5G. Recenta licitație de spectru 5G din Anglia a ridicat deja un prim semn de intrebare privind prețurile pentru spectrul alocat noii tehnologii, Anglia având deja un antecendent prin licitația 3G din anul 2000. Revenind la România, ar fi păcat ca ”foamea de bani” a guvernului să conducă la eșecul atribuirii licențelor de spectru pe fundalul unui interes nu prea mare din partea operatorilor de comunicații mobile în acest moment. Licitația 5G ar trebui privită ca o șansă în procesul de transformare digitală a României și nu doar ca o sursă de venituri la bugetul țării.

- stimularea construirii rețelelor cât mai repede și prin ușurarea procesului birocratic din relațiile cu autoritățile locale - autorizări. Ar trebui analizat dacă ar fi în interesul țării construirea în comun și partajarea unor părți de infrastructură.

- deschidere în aplicarea noii tehnologii și în instituțiile administrației de stat - cultură, educație, sănătate, etc., care ar putea stimula dezvoltarea mai rapidă a rețelelor 5G. Sectorul privat va adopta relativ rapid serviciile propuse de noua tehnologie pe măsură ce vor fi relevate afaceri lucrative. Statul s-a dovedit, mai mereu, reticent, poate și din lipsă de bani sau uneori de interes. Iar rezultatul a fost și este situarea Românie pe ultimul loc în UE (DESI 2017 (Digital Economy and Society Index) prezentat de Comisia Europeană) în ce privește folosirea tehnologiei informației și a telecomunicațiilor în societate și economie.

Strategia 5G pentru România ar mai trebui să conțină și câteva repere în timp - proiecte pilot 5G (2018, de ex), acordarea licențelor 5G (2019 sau mai bine în 2018 pentru a da operatorilor timp să se pregătească), lansarea comercială a rețelelor 5G în 2020, de exemplu, ținte de acoperire cu rețele 5G în anii ulteriori.

Un semnal clar de susținere din partea statului exprimat în Strategia 5G pentru România ar putea stimula adoptarea noii tehnologii la nivel național, fiind totodată un pas important în transformarea digitală a României, în recuperarea decalajului țării noastre față de restul țărilor Uniunii Europene.

Tehnologia 5G ar putea fi o șansă pentru România, rămânând de văzut dacă guvernanții vor înțelege și vor face demersurile necesare.