20 de ani de comunicții mobile digitale în România

20 de ani de telefonie mobilă digitală în România

Joi 6 aprilie 2017 va avea loc la hotel Ramada North începând cu ora 9 un eveniment dedicat aniversării a 20 de ani de comunicații mobile digitale în România ”20 de ani de telefonie mobilă în România. Drum întins spre 5G!”

http://www.piatafinanciara.ro/20deanidetelefoniemobiladigitala/

Evenimentul organizat de Fimedia reunește reprezentanți ai operatorilor GSM care acum 20 de ani lansau primele servicii de comunicații mobile digitale, reprezentanți ai autorităților, ai fabricanților care au contribuit la realizarea rețelelor și alte personalități.

Un prilej de trecere în revistă a evoluției unei piețe relativ tânără, 24 de ani, la care sunteți invitați să participați. 

Un președinte pentru ANCOM - Alexandru Petrescu!

O știre de astăzi 24 martie 2017 anunța plecarea domnului Cătalin Marinescu din funcția de președinte al autorității naționale de reglementare a telecomunicațiilor, ANCOM, după 8 ani la conducerea instituției cu rezultate remarcabile. A fost cel mai lung și cel mai eficient mandat de la înființarea autorității din 23 septembrie 2002. Timpul și priceperea permit să construiești!

A fost mandatul în care România a organizat prima licitație de spectru din istoria sa în anul 2012, licitație în care s-au acordat 485 MHz in benzile de frecvențe de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz si 2600 MHz și care a adus statului român venituri de peste €682 milioane.

A fost un mandat în care ANCOM s-a impus prin prestația sa pe plan intern, ca autoritate autoritară și pe plan internațional, atât în regiunea noastră, unde a reușit să coaguleze interese regionale (promovarea licitațiilor ca modalitate de alocare a spectrului de frecvențe, armonizarea folosirii dividendului digital, etc.) propunând, fondând și menținând activ un grup regional, cât și pe plan european prin poziții de prestigiu și mare responsabilitate în diverse organisme internaționale.

A fost un mandat în care s-a pus ordine în activitatea de reglementare și monitorizare a comunicațiilor electronice românești prin transpunerea și aplicarea, relativ rapid, a recomandărilor și legislației Uniunii Europene în plan local.

Ce-l așteaptă pe noul președinte ANCOM ? Păstrarea competitivității industriei în condițiile unei tendințe tot mai puternice de concentrare pe plan mondial, eliminarea tarifelor de terminare în rețelele de telefonie mobilă, deschiderea rețelelor de comunicații mobile, protejarea românului consumator al serviciilor de comunicații electronice, licitația pentru licențe 5G, accesul la Internet de mare viteză în sfera serviciului universal, etc.

Piața românească de comunicații electronice este una matură cu o competiție puternică, tarife și venituri în concordanță cu nivelul de trai și are nevoie în continuare de un profesionist, un specialist la conducerea autorității de reglementare care să mențină intersul investițiilor în această piață

.

Acum ceva vreme se anunțase candidatura domnului Alexandru Petrescu, pe atunci director executiv al Poștei Române, la funcția de președinte ANCOM, iar acum prin vacantarea postului acesta poate deveni președintele autorității. Experiența și pregătirea îi pot fi de folos in viitoarea funcție, atât dânsului cât și autorității.

Presupunând că dânsul ar putea fi în continuare interesat de această funcție, delicată pare a fi numirea, dat fiind faptul că este ministru al actualului guvern și ar trebui deci o demisie din guvern. Cum primul ministru al guvernului a fost relativ recent și ministru al telecomunicațiilor sunt convins că va înțelege importanța numirii unui profesionist la conducerea autorității care monitorizează o industrie cu venituri de aproape 4 miliarde euro și care stă la baza progresului economic al oricărei țări.

Numirea domnului Alexandru Petrescu la conducerea ANCOM ar fi benefică atât pentru industrie, pentru autoritate cât și pentru actuala guvernare. 

România consecventă în clasamentul DESI!

În 3 martie 2017, Comisia Europeană a publicat DESI 2017,

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-17-352_en.htm?newsletter_id=1&utm_source=dae_newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=DSM%20Newsroom&utm_content=Digital%20Economy%20and%20Society%20Index%20(DESI)%202017%20-%20FAQs&utm_term=Digital%20Scoreboard&lang=en

indexul pentru economia și societatea digitală al țărilor membre UE aferent anului 2017, in care România își păstrează cu consecvență poziția din anii trecuți.

Indexul DESI 2017

Indexul DESI este unul compozit format din cinci indicatori - conectivitate (utilizarea accesului de banda largă la punct fix sau mobil, viteze, tarife), capital uman (utilizare internet, competențe digitale de bază și avansate), folosire internet (utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicare și tranzacții on-line), integrarea tehnologiei digitale (digitizarea afacerilor și e-commerce) si servicii publice digitale (eGuvernare).

În clasamentul UE după indexul compozit DESI2017 România ocupă cu consecvență locul 28, ultim, rezultat al prestațiilor la toți cei cinci indicatori.

Sursă: Comisia Europeană

Nici evoluția din ultimii ani nu este una deosebită, poziția din anul 2014 influnțând decisiv această evoluție și poziția din acest an, alături de evoluții recente timide.

Sursă: Comisia Europeană
  

Evoluția acestui indice compozit începând cu anul 2014 nu este una deosebită, România părând a se distanța în coada clasamentului.

Sursă: Comisia Europeană

1. Conectivitate  

Comunicatul Comisiei Europene arată că 74% din locuințele europene sunt conectate la Internet, din care peste o treime la viteze foarte mari. Numărul abonamente de mare viteză a crescut cu 74% în ultimii doi ani, iar rețelele mobile 4G acoperă, în medie, 84% din populație.    

Sursă: Comisia Europeană

Conectivitatea este indicatorul la care România are cea mai buna performanță și clasare dintre toți cei cinci indicatori ai indexului compozit - locul 21 în 2016 și, în scădere, locul 22 în 2017. O contribuție importantă la această clasare o are proporția ridicată de abonamente la servicii de mare viteză la punct fix, România clasându-se pe locul 2 atât în 2016 cât și în 2017, rod al rețelelor de mare viteză construite de operatorii noștri. Deasemenea, din ce în ce mai multe persoane utilizează serviciile mobile de mare viteză. Deși spectrul disponibil este în creștere, acoperirea rețelelor fixe și mobile (4G) de mare viteză rămâne una dintre cele mai scăzute din UE.

Evoluția din ultimii ani nu dă speranța unei recuperări spectaculoase.

Sursă: Comisia Europeană

2. Capitalul uman

Indicatorul capitalul uman combină aptitudinile digitale de bază ale populației și utilizarea internetului, luând în considerare și abilități avansate, precum și numărul de specialiști TIC, absolvenții în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Rezultatele arată că, în timp ce folosirea internetului este în creștere, 44% dintre europeni încă nu dispun de abilități digitale de bază.

Sursă: Comisia Europeană

În clasamentul acestui indicator România ocupă cu consecvență ultimul loc, la mare concurență cu vecinii de la sud, in principal din cauza utilizării reduse a internetului, dar și a aptitudinile digitale de bază ale populației și a specialiștilor TIC. O mai bună clasare, locul 16 în 2016 și 17 în 2017, se înregistreaza la absolvenții în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Evoluția în timp a acestui indicator arată o ușoară distanțare de media UE.

Sursă: Comisia Europeană

3. Utilizarea Internetului

Utilizarea Internetului analizează o gamă largă de activități pe care oamnei le pot face on-line. Procentul de utilizatori de internet care citesc știrile on-line (70%), folosesc internetul pentru a efectua apeluri video sau audio (39%), utilizează rețele sociale (63%), magazin on-line (66%) sau de a folosi servicii bancare online (59%) a crescut usor in ultimii doi ani.

Sursă: Comisia Europeană

La acest indicator distanțarea României față de penultima clasată este mai mare, fapt cauzat și de evoluția din ultimii ani când, prin scorurile realizate, România s-a depărtat tot mai mult de restul țărilor UE. România are însă o bună clasare la rețele sociale (locul 3 în 2016 și 8 în 2017) și chiar la apeluri video (locul 15 în 2016 și 2017), având o clasare slabă la cumpărături (locul 28 în ambii ani), la servicii bancare, video la cerere, muzica video, jocuri (locul 27) care au condus la clasarea pe ultimul loc la acest indicator. Tendința din ultimii ani este de distanțare față de restul țărilor.

Sursă: Comisia Europeană

4. Integrarea tehnologiei digitale de către afaceri

Companiile europene adoptă din ce în ce mai mult tehnologiile digitale, precum utilizarea softwarelui de afaceri pentru schimbul de informații electronice (de la 26% în 2013, la 36% din companii în 2015), trimiterea facturilor electronice (de la 11% în 2014, până la 18% din companii în 2016) sau folosirea social media pentru a adresa clienții și partenerii (de la 14% în 2013 la 20% din companii în 2016).

Sursă: Comisia Europeană

Și la acest indicator România se clasează pe ultimul loc, evoluția din ultimii ani arătând chiar o distanțare față de media UE. Clasarea persistentă pe ultimul loc este cauzată în principal de vânzările transfrontaliere și social media (locul 28), vânzările online ale IMM-urilor (locul 27), e-commerce și cloud (locul 26), partajarea electronică a informațiilor și facturi electronice (locul 24) 

Sursă: Comisia Europeană

5. Servicii publice digitale

Crește utilizarea servicii publice tot mai sofisticate disponibile on-line. Astfel, 34% dintre utilizatorii de internet au returnat formulare completate administrației publice on-line în anul 2017, în loc de predarea unei copie pe hârtie, față de până la 27% în 2013.

Sursă: Comisia Europeană
  

Și la acest indicator România se clasează pe ultimul loc, ”distanța” față de media UE părând a se reduce ușor. Clasarea se datorează utilizatorilor: eGuvernare (în scădere de la 8% în 2016 la 6% în 2017; locul 28), completarea online (locul 28).

Sursă: Comisia Europeană

Anul 2017 pare a arăta o distanțare a României față de (media) Uniunii Europene, țara noastră pierzând teren la utilizarea Internetului, deși avem rețele de mare viteză, la integrarea tehnologiei digitale de către afaceri, conectivitate, și câștigând ceva teren la serviciile publice digitale și capital uman. Astfel România pare a-și fi consolidat ultimul loc în clasamentul după indexul DESI2017.

Trebuie să fie și o țară pe ultimul loc - nu pot fi chiar toate pe primul loc!

Guvernarea tehnocrată, guvernare de tranzit apărută într-un moment de criză politică și fără sprijin parlamentar, nu pare a fi contribuit prea mult la digitalizarea României poate și din cauza mandatului scurt și a contextului. Noua alianță la guvernare, cu o puternică majoritate parlamentară și cu un mandat de 4 ani ar avea toate motivele și condițiile pentru transformarea digitală a economiei și societății românești. Numai să dorească să o facă. Deocamdată atenția și eforturile par a fi concentrate pe viața din închisori, dar timp ar mai fi.   

În atenția noului guvern - o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații

4. Administrarea activelor de telecomunicații ale statului

România deţine operatori de telecomunicaţii, fiind repezentată în administrare de diferite ministere: Telekom (RomTelekom, Cosmote), Radiocomunicaţii, administrate de către MCSI, Telecomunicaţii CFR administrată de Ministerul Transporturilor, sau Teletrans care aparţine de Ministerul Energiei. MCSI mai are în portofoliu și Poșta Română. Administrarea acestor active a fost o problemă în aproape toate guvernările: rezultate financiare nu prea bune, poziţii de piaţă slabe, scăderea valorii de piaţă, etc. Noua guvernare ar trebui să reconsidere modul în care administrează aceşti operatori pentru a-i transforma în competitori puternici pe o piaţă tot mai competitivă şi matură.

 

1. Mărirea valorii de piaţă a operatorilor de telecomunicaţii

Ministrul ”telecomunicaţiilor” ar trebui să aibă în vedere mărirea valorii de piaţă a operatorilor RomTelekom (Telekom), Radiocomunicaţii, etc., pe care statul român îi deţine. Valoarea de piaţă a unei companii reflectă calitatea procesului de administrare, prestaţia administratorilor. In ţările cu economii de piaţă, poate cel mai important rol al administratorilor unei companii este să-i crească valoare de piaţă, fiind demişi daca nu reuşesc. Valoarea de piaţă este, deci, o măsură a calităţii reprezentării statului în administrarea acestor societăţi, rezultatele de până acum cerând o abordare profesionistă. În consiliul de administraţie (RomTelekom, Cosmote, etc.) statul român ar trebui reprezentat de cei mai buni experţi, specialiști, personalități chiar, capabili(e) să înţeleagă afacerea şi industria şi să aibă o viziune asupra acesteia şi a strategiei de dezvoltare. La o mare companie precum (Rom)Telekom, o personalitate precum Daniel Dăianu, pentru a da doar un exemplu. O valoare de piaţă mare înseamnă un operator cu o poziţie puternică pe piaţă şi încasări mari la vânzarea acestuia. Finanțarea dezvoltării afacerilor, care a afectat negativ evoluția din ultimii ani a unora dintre operatori deținuți de statul român, ar trebui să fie, deasemenea, luată în considerație cu prioritate.

  

2. Listarea operatorului Telekom/RomTelekom

În toamna anului 2013, guvernul României începea a patra tentativă pentru a vinde pachetul pe care statul român îl mai deținea în operatorul RomTelecom, 45,99%, după alte trei tentative eșuate în 2005, 2008 și 2010. A fost angajat consilierul juridic (Bulboacă și Asociații), a fost angajat și consorțiul (Swiss Capital, UBS,Mușat și Asociații, BT Securities) care să realizeze vânzarea pachetului. Până în august 2014 și apoi finele anului 2015 acest consorțiu trebuia să fi prezentat o propunere pentru vânzarea optimă (maximizarea valorii) a pachetului - listare la bursă sau vânzare directă, fuziune RomTelekom - Cosmote înainte de vânzare. Până acum nimic!. Cum consorțiul angajat cu vânzarea pachetului avea tot interesul să-l vândă pentru a-și încasa onorariul, se pare că guvernul se desparte greu de participația pe care o deține în RomTelekom. Este adevărat că nici condițiile nu sunt cele mai bune și mă refer mai ales la performanțele operatorilor.

Ar trebui reluată listarea operatorului RomTelecom/Telekom, selectarea consultantului fiind deja făcută. În paralel ar mai putea fi făcut ceva, pentru mărirea valorii de piaţă a operatorului. 

Reluarea procesul investițional înainte de listare - dezvoltarea rețelelor LTE și fibră

Și fostul RomTelekom și fostul Cosmote Romania au aceiași problemă - investițiile scăzute din ultimii câțiva ani, care au făcut ca rețelele fixe (fibră optică) și mobile (LTE) să nu aibă acoperiri competitive. Rețeua de fibră optică RomTelekom (2 milioane locuințe planificate pentru finele anului 2016) este mai puțin dezvoltată decât rețeua UPC Romania sau RCS&RDS. Rețeaua LTE a fostului Cosmote este mai puțin dezvltată decât rețelele LTE ale operorilor Orange și Vodafone. Și, colac peste pupăză, s-a încercat îndreptarea acestei greșeli cu o altă greșeală și mai mare - oferirea accesului la rețeaua fixă RomTelekom operatorului Orange România contra accesului la rețeaua mobilă a acestuia. La licitația de spectru din 2012 Cosmote a achiziționat doar un bloc de 2x5MHz în banda de 800MHz. Cauza comună a acestei probleme de dezvoltare a rețelelor este subfinanțarea, o legătură putându-se face și cu problemele din ultimii ani ale companiei mamă OTE și ale Greciei. Dezvoltarea rapidă a rețelelor de fibră optică și mai ales LTE este o condiție esențială pentru revenirea operatorului, pentru creșterea valorii de piață a acestuia. 

Accelerarea fuziunii operatorilor RomTelekom şi Cosmote Romania

Ministrul ar trebui să ceară accelerarea fuziunea operatorilor Telekom/RomTelekom, în care România deţine 45,99% şi Telekom Mobile/Cosmote România, în care RomTelekom deţine 30%, înainte de listarea Telekom/RomTelekom. Aceasta înseamnă transformarea a doi operatori, Telekom/RomTelecom şi Telekom Mobile/Cosmote, fiecare cu aceiași problemă - investițiile - şi fiecare acţionând de ceva vreme tot mai concertat într-o piaţă din ce in ce mai convergentă şi mai competitivă, ajunsă la maturitate, într-un operator puternic capabil să concureze cu Vodafone şi Orange şi să recâştige poziţia de lider.

Ministrul ar trebui să nu recomande vânzarea întregului pachet deţinut de stat, după modelul Franţei sau Germaniei, unde statul deţine încă o poziţie minoritară confortabilă în structura acţionariatului. Vânzarea ar putea fi făcută prin listare duală (bursa din Bucureşti şi din Germania sau Franța, de exemplu) oferta publică iniţială putând însemna vânzarea unui pachet de 15-25%, în funcţie de context până în anul 2020.

Se va vinde totuși un pachet de 15-25% din participația statului român în RomTelekom până în 2020?  

3. Listarea operatorului Poșta Română

Poșta Română este un operator deasemenea cu probleme, unele venind din trecut, mai ales dintr-o administrare defectuoasă. Procesele de restructurare, de diversificare a activităților au condus la o relativă stabilizare în ultima vreme. Ar trebui continuat ținând seama de marele și poate unicul atu în România al acestei companii - o rețea de distribuție de mare capilaritate, cu adevărat națională care ajunge peste tot în România, prin care operatorul poate să vândă aproape orice. S-ar putea adăuga la portofoliu, de exemplu, servicii de comunicații mobile prin crearea unui operator de rețea mobilă virtuală. Și multe alte servicii.

Listarea companiei la Bursa din București s-ar putea face după rezolvarea acestor probleme, probabil în anul 2018 sau 2019, prin vânzarea unui pachet minoritar important. 

4. Restructurarea și reluarea privatizării operatorului S.N. Radiocomunicaţii

În anul 2000 Radiocomunicaţii a început procesul de privatizare, proces întrerupt imediat după alegerile din acel an, deşi se ajunsese într-un stadiu avansat şi s-au făcut plăţi către consultant, ABN Amro Securities, care terminase raportul asupra companiei. Din 2001 procesul de privatizare a tot fost amânat, motivul invocat fiind nevoia de a avea o bază puternică de clienţi, care nu s-a putut realiza din cauza unei administrări defectuoase. 

Cu o evoluţiei modestă în ultimii ani, Radiocomunicaţii stagnează având nevoie de un partener strategic, care să o restructureze, să o repoziţioneze. Operatorul are o licenţă WiMAX (tehnologie care a pierdut lupta cu LTE) a cărei utilizare nu prea pare a fi lucrativă. Nici retransmiterea posturlor naționale de TV și radio în întreaga țară, rațiune de a fi a operatorului, nu merge prea bine, Radiocomunicații punând România în situația de a nu respecta acordul internațional privind trecerea la Tv digitală. Ar trebui reluat procesul de selectare a consultantului financiar printr-o licitaţie internaţională. În paralel ar trebui accelerat procesul de restructurare a operatorului, cu scopul de a-i creşte valoarea de piaţă. Spuneam cândva că, înainte de privatizare operatorul ar trebui reorganizat separând partea care reprezintă interesele statului (transmiterea programelor TV, radio) de cea care se adresează pieţei fiind activităţi cu investiţii şi eficienţe diferite. Înainte de aceasta ar trebui făcut însă altceva.     

Crearea unei noi entităţi din Radiocomunicaţii - pas premergător privatizării

Radiocomunicaţii are personal care se ocupă cu instalarea de echipamente radio (antene, radiorelee, turnuri, etc.) pentru nevoile proprii, fiind dificil de obţinut contracte de la ceilalţi operatori de telecomunicații competitori. Externalizarea acestei activităţi şi a personalului prin crearea unei noi entităţi cu obiect de activitate instalarea şi operarea echipamentelor radio (antene, turnuri, etc.), prezintă unele avantaje:

- fiind o companie specializată şi nu un operator cum este Radiocomunicaţii, poate aborda operatori de comunicaţii mobile (Vodafone, Orange, Telekom Mobile, RCS&RDS), sau de comunicaţii fixe (Telekom, UPC, furnizori de Internet, etc.) oferindu-le servicii de instalare, întreţinere şi operare a echipamentelor de telecomunicații. 

- noua entitate ar putea intra şi în administrarea turnurilor cu antene, afacere care este posibil să apară pe termen mediu și în România ca urmare a maturizării pieţei comunicaţiilor mobile, fază în care reducerea costurilor impune externalizarea activităţilor care nu sunt de bază.  

- ar creşte eficienţa, cifra de afaceri şi valoarea de piaţă a operatorului Radiocomunicaţii.

Prin crearea unei astfel de entităţi s-ar putea evita concedierile ce pot apare în urma preluării operatorului, prin privatizare, de către un partener strategic pentru care instalarea de echipamente nu este o activitate de bază.

Primul client al noii entităţi va fi chiar Radiocomunicaţii care îi va asigura contracte pentru câteva luni, urmând să devină independentă prin atragerea de contracte din piaţă.

Noua entitate se va crea prin detaşarea angajaţilor şi a activelor aferente activităţii, care se constituie aport la capital. Acţionar în noua entitate poate fi Radiocomunicaţii, eventual și statul român.

5. Administrarea unitară a activelor de telecomunicaţii deţinute de stat

Noul ministru ar trebui să propună primului ministru ca administrarea tuturor activelor de telecomunicaţii să se facă de aceiaşi autoritate, de exemplu ministerul ”telecomunicaţiilor”. Ar trebui cerut transferul administrării operatorilor Telecomunicaţii CFR şi Teletrans, de la ministerele respective la MCSI, care are în administrare şi alţi operatori, sau la o entitate specializată. Deşi rezultatele MCSI în administrarea operatorilor de stat nu sunt deosebite, este bine ca administrarea tuturor activelor de telecomunicaţii să se facă de către aceiaşi autoritate, expertiza în telecomunicaţii a celor două ministere nefiind deosebită. Sau, administrarea acestor active s-ar putea face de către un fond deținut de stat, transferând toate acțiunile acestui fond.

Telecomunicaţii CFR si Teletrans administrează reţele de fibră optică pe baza cărora oferă servicii unui grup restrâns de utilizatori, astfel că nu se folosește întreaga capacitate de transmisie și majoritatea veniturilor provin de la companiile mamă,. Restructurarea acestora, adică transformarea administrării unor infrastructuri de telecomunicaţii în afaceri, este un proces complex care ar trebui făcut rapid, de exemplu prin privatizare. Atragerea unor parteneri strategic, prin vânzarea unui pachet de control şi nu întregul operator, ar accelera evoluţia operatorilor, acesta aducând pe lângă expertiza căpătată pe pieţe liberalizate, accesul la finanţare. Prezenţa fondurilor de investiţii în structura acţionariatului ar putea fi o garanţie a creşterii valorii operatorului pe termen mediu.  

Un minister pentru ECONOMIA DIGITALĂ!

Desi a fost mărit numărul ministerelor din noul guvern, din pacate nu am regăsit ministerul pentru ECONOMIA DIGITALĂ, pe care îl propuneam în strategia de guvernare pentru telecomunicații prezentată pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.ro, minister esențial în procesul de transformare digitală a economiei României.

Poate nu am fost eu prea convingător, sau poate că decidenții nu au apucat să citească ce recomandă Comisia Europeană, sau poate că nu au înțeles rolul economiei și societății digitale. 

O șansă ar mai fi totuși - prin prestația sa, noul ministru al Economiei să transforme ministerul în Ministerul Economiei DIGITALE!