În atenția noului guvern - o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații

1. România inteligentă, un proiect de țară pe termen lung

Proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, pentru determinarea unei rețete tehnice și economice și formarea unei echipe 

în 18 mai 2016, în cadrul primei sesiuni a Zilei Comunicațiilor 2016, ministrul Marius Bostan anunța începerea preparativelor pentru primul proiect pilot de oraș inteligent în Alba Iulia, care fost lansat oficial în 2 decembrie 2016 și urmează a fi finalizat în anul 2018, când se vor aniversa 100 de ani de la mare unire. Desigur că o astfel de transformare nu se va ”finaliza” niciodată, noile dezvoltări tehnologice permițând noi aplicații, ...

De ce este important proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”? 

În primul rând, proiectul pilot ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent” dă românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice, dar dă speranțe și industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și de aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot.

Apoi, acest proiect pilot are rostul de a stabili ce aplicații sau facilități ar trebui să fie folosite, alegerea depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare - partea tehnică. Proiectul pilot ar mai trebui să releve și un ”model de afacere”, adică reguli, proceduri, parteneriate, costuri, finanțare, care să stea la baza acestui demers - partea economică. Adică o rețetă!

Proiectul pilot ar trebui să formeze la ministerul ”telecomunicațiilor”, MCSI, o echipă capabilă să administreze atât problemele tehnice ale unui astfel de proiect, cât și pe cele economice (accesarea de fonduri, administrarea proiectului, parteneriate), ambele împreună cu autoritățile locale, o echipă capabilă apoi să ajute și alte proiecte similare.

În fine, un proiect pilot de oraș inteligent poate fi un prim pas într-un demers mult mai mare, unul național.

Proiectul de țară România Inteligentă - replicarea rețetei Alba Iulia 2018 - oraș inteligent la nivel național

Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit poate fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin replicarea la nivel național a rețetei rezultate în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață din orașele și localitățile din România. 

Experiența câștigată în derularea proiectului pilot Alba Iulia, ”modelul de afacere” rezultat în urma acestui proiect, dar și echipa cu experți tehnici și economici care se va forma, vor permite replicarea la nivel național, transformarea orașelor și localităților României. Aceasta ar însemna că procesul de transformare a orașelor să fie coordonat, sau ajutat de la ”centru”, de la guvern, prin ministerul ”telecomunicațiilor”. S-ar putea, prin urmare, reproșa că inițiativa locală ar avea de suferit dacă guvernul ar interveni sau ar conduce ”inteligentizarea” orașelor și localităților țării, deoarece, de cele mai multe ori, guvernul se mișcă mai greu și ar putea astfel frâna elanul local. Aceasta pentru orașele mai ”grăbite”, care deja au început procesul de transformare. Pentru a evita aceasta orașele și localitățile ar trebui să fie cele care decid când să înceapă procesul de transformare și vor putea solicita ajutorul guvenului, adică al echipei formate la ministerul telecomunicațiilor. Această abordare prezintă avantajul utilizării unei expertize (economice și tehnice) acumulate la ”centru” în urma proiectului pilot și care cu greu s-ar putea găsi la nivel local (lipsa specialiștilor IT în orașele și, mai ales, localitățile mici, de exemplu) și ar evita, astfel, multiplicarea în toate orașele a unor astfel de echipe și expertize pentru administrarea procesului de transformare.  

Este, evident, un proiect pe termen lung, care se va întinde pe durata a mai multor mandate și de aceia poate ar fi bine să fie asumat de președinție.

România Inteligentă trebuie să fie o Românie Conectată 

Unul dintre cele mai importante obiective ale Agendei Digitale pentru Europa este conectarea cetățenilor UE la rețele de mare viteză - până în anul 2020 întreaga UE să fie acoperită cu acces Internet cu viteza de minim 30 Mb/s, iar 50% din cetățenii UE să aibă acces Internet cu viteza de peste 100Mb/s. Pentru acest obiectiv UE a oferit finanțare pe care România nu prea a fost capabilă să o folosească. România este o țară cu o particularitate deosebită, unică poate, în UE - circa 46% din populație locuiește în zonele rurale, unde venitul este, de regulă, mai mic. Dacă zonele urbane ale României stau bine cu acoperirea cu rețele de mare viteză, în România rurală mai sunt probleme cu acoperirea, cu vitezele furnizate, dar mai ales cu adopția Internetului. Venitul mic, slabele cunoștiințe IT, etc. fac ca adopția Internetului, cererea, să fie una dintre cele mai mici din UE, favorizată și de gradul scăzut de informatizare a administrației publice în zonele rurale. Proiectul RoNet, finanțat de UE și mult întârziat din necunoaștere sau alte interese, va permite racordarea a peste 700 localități la rețele de mare viteză, dar nu cred că va rezolva problema complet. Vor urma și alte proiecte cu finanțare de la UE și de la guvern, care vor trebui accelerate însă pentru a putea acoperi întreaga țară cu rețele cu viteza minimă de 30Mb/s până în 2020 și, mai ales, pentru a stimula adopția Internetului, care să ducă la impulsionarea activității economice în zonele respective, știut fiind că o creștere a utilizării Internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu circa 1,5% prin noile afaceri care se pot dezvolta local.

Potrivit TeleGeography din 1 decembrie 2016, Ungaria va începe în februarie 2017 construcția rețelei " Superfast Internet " în 139 de districte în cadrul  programelor Prosperitate digitală/Bunăstare digitală. Vor fi investiți USD511 milioane în următorii doi ani pentru atingerea obiectivelor UE de acoperire cu viteze de minim 30Mbps a gospodăriilor, întreprinderile și instituțiile publice până la sfârșitul anului 2018. Potrivit guvernului, 1,9 milioane de gospodării din Ungaria nu au acces la rețele cu viteza 30Mbps. România stă un pic mai bine decât Ungaria la accesul la rețele de mare viteză (minim 30Mb/s), dar este necesar a fi lansat rapid un program similar, România Conectată, iar costurile ar putea fi de circa două ori mai mari.

Conectarea întregii Românii la rețele de mare viteză va ușura procesul de transformare, ”inteligentizare” a localităților țării, oferind suport pentru diferitele aplicații. România conectată va permite mai ușor diversele aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) cerute de transformare, pentru ca societatea să devină mai eficientă, mai ecologică, iar relaționarea mai facilă, mai prietenoasă.

România inteligentă trebuie să fie o Românie digitală

”România inteligentă” trebuie să fie o Românie conectată, care permite pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații și o relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. Aceasta presupune și informatizarea administrației publice, a educației, culturii, justiției, etc., care să permită o relaționare facilă, de la distanță (on-line) cu autoritățile statului. Guvernare electronică, eficientă și prietenoasă cu cetățeanul și afacerile va accelera dezvoltarea tuturor zonelor țării.

În aprilie 2016, Comisia Europeană prezenta măsuri menite să sprijine și să conecteze inițiativele naționale pentru digitalizarea industriei și a serviciilor conexe în toate sectoarele și să stimuleze investițiile prin intermediul parteneriatelor strategice și al rețelelor. CE propunea axarea pe cinci domenii: 5G, cloud computing, internetul obiectelor, tehnologiile datelor și securitatea cibernetică și un set de 20 de măsuri care urmează a fi lansat până la sfârșitul anului 2017: portal digital unic care să permită utilizatorilor să obțină toate serviciile de informare, asistență și soluționare a problemelor pentru a-și desfășura eficient activitatea la nivel transfrontalier; interconectarea registrelor comerțului și a registrelor de insolvență și conectarea lor la portalul e-justiție care va deveni un ghișeu unic; proiect-pilot la care vor participa administrațiile care aplică principiul „doar o singură dată” pentru întreprinderile cu activitate transfrontalieră (Întreprinderile vor trebui să furnizeze documente autorităților publice doar într-un singur stat membru al UE, chiar dacă își desfășoară activitatea și în alte state membre UE); ajutarea statele membre UE să dezvolte servicii de e-sănătate transfrontaliere, accelerarea tranziției la achizițiile publice electronice, la semnăturile electronice și la punerea în aplicare a principiului „doar o singură dată” în domeniul achizițiilor publice.

România trebuie să fie în stare să facă față acestor obiective prin sisteme informatice adecvate la nivelul tuturor activităților - sănătate, educație, justiție, cultură, comerț, administrație publică, etc.

România inteligentă va fi o Românie competitivă!  

O Românie conectată, digitală, Inteligentă va fi cu siguranță o Românie competitivă. Potrivit ”România competitivă trebuie să fie, în primul rând, o Românie inteligentă” publicat pe blogul http://nicolaeoaca.blogspot.ro, proiectul de țară ”România inteligentă” ar trebui să stea la baza proiectului național ”România competitivă”, lansat anul acesta. România inteligentă va fi o Românie conectată, care permite, pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) și stimularea dezvoltării afacerilor locale, dar și o Românie digitală care să permită relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. Toate acestea sunt condiții de bază pentru o economie competitivă, pentru o Românie competitivă.

Un Minister pentru Economia și Societatea Digitală?

Comisia Europeană are un comisar pentru economie digitală și societate digitală (poate și din considerente politice) și mă întreb dacă România nu ar avea nevoie de un minister al Economiei și Societății Digitale, pentru a accelera procesul de transformare digitală, de digitalizare a economiei. Recent a fost creat la nivelul guvernului funcția de director tehnologia informației (CIO) cu un rol oarecum asemănător, pasul următor fiind transformarea acestei funcții în cea de ministru pentru economia digitală, evident și cu noi prerogative. Un prim contra-argument ar fi că guvernul ar avea prea mulți miniștri!

În atenția noului guvern - o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații

Romania Inteligentă, un proiect de țară pe termen lung

Începând cu alegerile parlamentare din anul 1996 am prezentat, aproape de fiecare dată, câte o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații, cu speranța că va fi o sursă de inspirație de guvernul/ministrul ce urma a fi numit după alegeri. În spiritul acestui obicei voi prezenta și în acest an o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații, utilă, cred eu, cu atât mai mult cu cât principalele partide cu pretenții la guvernare nu și-au comunicat stratregia sau obiectivele pentru acest sector de importanță deosebită în dezvoltarea economică a țării, în digitalizarea economiei.

Perioada care urmează va fi dominată de folosirea comunicațiilor electronice și a tehnologiei informației pentru imbunătățirea vieții, a proceselor de producție, a activităților de orice fel și chiar a relațiilor sociale, de trecerea la economia digitală. Din acest motiv obiectivele pe care trebuie să și le propună România ar trebui să fie pe termen lung, care, însă, ar trebui începute și consolidate în mandatul 2017-2020.

Acest obiectiv pe termen lung ar trebui să fie România Inteligentă, iar propunerea de strategie de guvernare pentru telecomunicații va avea patru părți:

1. România inteligentă, un proiect de țară pe termen lung

- Proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, pentru determinarea unei rețete tehnice și economice, dar și pentru formarea unei echipe  

- Proiectul de țară România Inteligentă - replicarea rețetei Alba Iulia 2018 - oraș inteligent la nivel național

- România Inteligentă este o Românie Conectată 

     - conectarea tuturor orașelor și localităților până în anul 2020

- România inteligentă este o Românie digitală

   - eGovernment - guvernare electronică eficientă și prietenoasă cu cetățeanul și afacerile

- România inteligentă este o Românie competitivă

2. Finanțare pentru Romania inteligentă - Fondul România Inteligentă/Digitală

- Folosirea fondurilor generate de telecomunicaţii pentru telecomunicaţii!

- Finanțare de la bugetul de stat, local

- Finanțare UE

3. Condiții și reglementare pentru o Românie inteligentă

- salarii în minister (MCSI) la nivelul industriei telecomunicațiilor pentru personal bine pregătit și motivat

- eliminarea taxei pe stâlp

- predictibilitate legislativă

- accesul Internet in obiectul serviciului universal

- reglementare pentru utilizatorul final și competiție corectă: denominare tarife în lei, eliminare tarife de terminare, vânzarea de terminale necodate, stimularea operatorilor de rețele virtuale

4. Administrea activelor de telecomunicații ale statului

- RomTelekom (Telekom Romania)

- Radiocom     

- Poșta Română          

Această ultimă parte decurge din calitatea ministerului ”telecomunicațiilor” de reprezentant al statului român în administrarea unor active de telecomunicații.

Cele patru părți ale strategiei vor face obiectul unor analize separate care vor fi prezentate pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.ro.  

Invit specialiștii în ”telecomunicații” ai partidelor cu pretenții la guvernare să analizeze propunerea de strategie România Inteligentă și să o comenteze, să o critice pentru a fi îmbunătățită și a se obține o variantă care să fie folosită de noului guvern numit după alegerile din decembrie 2016.

Evoluția comunicațiilor mobile până în anul 2022

Ieri 15 noiembrie 2016 a fost publicat Ericsson Mobility Report

https://www.ericsson.com/assets/local/mobility-report/documents/2016/ericsson-mobility-report-november-2016.pd

o analiză a evoluției până în anul 2022 a utilizării comunicațiilor mobile la nivel mondial, la finele perioadei de analiză estimându-se 8,9 miliarde linii, folosite de circa 6,1 miliarde de oameni.

Potrivit raportului utilizarea tehnologiei GSM va continua scăderea, în timp ce utilizarea tehnologiei 3G va crește ușor. Cea mai mare creștere o va înregistra însă utilizarea tehnologiei LTE lansată comercial în 2009 - circa 4,6 miliarde linii, adică 52% din total. Tehnologia 5G ar putea fi utilizată comercial din 2020 (dată pesimistă, unele companii fiind mai grăbite), astfel că pentru anul 2022 sunt estimate 550 milioane linii.    

Din cele 8,9 miliarde linii de comunicații mobile 8 miliarde, adică 90%, vor fi de mare viteză, valoare aproape dublă față de finele anului 2016 când vor fi 3,9 miliarde, în timp ce numărul liniilor de acces de mare viteză la punct fix va rămâne aproape constant (creștere foarte mică).

Cum era de așteptat regiunea Asia Pacific este cel mai mare utilizator (aproape 50% din total) al accesului de mare viteză la punct mobil, regiunea noastră având o pondere redusă, explicația trebuind căutată și în indicatorii demografici .   

În regiunea noastră ponderea conexiunilor LTE va crește de la 10% în 2016 la 70% în 2022, cifră mai mică dacă comparăm cu vestul Europei, 90%, conexiunile 3G și mai ales 2G înregistrând un puternic recul. Să însemne aceasta închiderea rețelelor GSM și folosirea spectrului aferent pentru tehnologii care folosesc mai eficient spectrul? Operatorii noștrii declarau că nu vor închde rețelele GSM până în anul 2020! America de Nord va avea în anul 2022 cea mai mare pondere a conexiunilor 5G - circa 25%, fiind singura regiune care va renunța la tehnologia GSM.

Traficul în rețelele mobile va crește puternic, find preponderent de date, motorul creșterii find telefoanle mobile inteligente, al căror trafic va crește de 10 ori până în anul 2022. Ca urmare, vocea va avea o pondere neînsemnată în totalul traficului.

Ca urmare a creșterii utilizării tehnologiilor de mare viteză (LTE, 5G), traficul generat de un telefon inteligent va crește puternic de la 5,1 GB/lună în 2016 la 25GB/lună în 2022 în regiunea Americii de Nord. În regiunea noastră traficul generat de un telefon va ajunge la 15GB/lună, iar în Europa de vest la circa 20GB/lună în anul 2022.

Circa 75% din acest trafic generat în anul 2022 va fi video, creșterea relativă dar mai ales absolută a traficului video fiind favorizată și de vitezele mari oferite de noile tehnologii (LTE, 5G).

Să înțelegem oare că televiziunea clasică transmisă la punct fix prin cablu, satelit va fi în pericol?

Ce s-ar putea întâmpla în România până în anul 2022?

Tarifele încă mari practicate de unii dintre operatorii de comunicații mobile (ponderea cheltuielilor românilor cu serviciile de telecomunicații în total cheltuieli este mult mare decât media Uniunii Europene - circa 5% față de 3,5%!!!), demografia specifică României (circa 46% din populație locuiește în zona rurală), factori macroeconomici (salariu, puterea de cumpărare), dar și gradul redus de informatizare a administrației și de adopție a comerțului electronic influențeză și limitează utilizarea datelor mobile. Posibila creștere economică tradusă și printr-o creștere a puterii de cumpărare corelată cu creșterea gradul de adopție a telefoanelor intelgente, creșterea acoperirii rețelelor de mare viteză (LTE) și creșterea ”gradului de utilizare a on-line-ului” va putea accelera creșterea traficului și în România. Dacă creșterea traficului de date mobile va fi puternică ne putem aștepta la închiderea rețelelor ce folosesc tehnologii ce nu utilizează eficient spectrul de frecvențe (2G sau 3G) pentru a refolosi aceste benzi de frecvențe pentru tehnologii mai eficiente. Astfel, este posibil ca până în anul 2022 să avem în România rețele 5G lansate comercial, stimulate și de ”goana după viteze mari” care animă piața noastră de mulți ani. Mai mult, un pilot proiect Alba Iulia 2018 - oraș inteligent reușit și replicat la nivel național va accelera consumul de date și, deci, adopția noii tehnologii 5G. 

Partajarea rețelelor de comunicații mobile

în atenția Comisiei Europene

Potrivit Mobile World Live din 25 octombrie 2016

http://www.mobileworldlive.com/featured-content/top-three/ec-to-probe-o2t-mobile-czech-network-sharing-agreement/?utm_campaign=MWL_20161025%20A%2FB%20EMEA%20B&utm_medium=email&utm_source=Eloqua

Comisia Europeană a deschis o anchetă privind acordul de partajare a rețelei între O2 și T-Mobile în Republica Cehă, pentru a se asigura că nu se încalcă legile concurenței.

Comisia dorește să vadă dacă acordul nu "riscă încetinirea îmbunătățirea calității în infrastructura existentă, și dacă nu întârzie sau împiedică desfășurarea unor noi tehnologii, precum 4G / LTE, și noi servicii bazate pe acestea, în special în zonele dens populate". Comisia va examina și eficiența produsă prin partajarea rețelei.

Comisarul UE însărcinat cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager, declara: "Acordul de partajare de rețea între cei doi operatori majori din Republica Cehă acoperă cea mai mare parte a țării. Trebuie să ne asigurăm că nu va reduce concurența în infrastructură și inovare ".

Acordul de partajare a rețelei a început în anul 2011 și în timp și-a mărit domeniul de aplicare, în prezent acoperind întregul teritoriu al Republicii Cehe, cu excepția orașelor Praga și Brno - în jur de 85% din populația țării.

O2 și T-Mobile servesc trei sferturi din piața cehă de telefonie mobilă cu amănuntul: T-Mobile fiind primul operator cu o cotă de piață de 42,6%, urmat de O2 cu 32,1%, Vodafone 24% si U:fon 1%.

O poziție de reținere față de partajarea rețelelor exprima în mai 2016 și ARCEP

http://www.mobileeurope.co.uk/press-wire/network-sharing-must-be-limited-to-protect-investment-claims-arcep

autoritatea de reglementare a telecomunicațiilor din Franța, care susținea limitarea partajării rețelelor deoarece afectează investițiile pe termen lung în infrastructură.   

Este evident că un astfel de acord de partajare a rețelei afectează competiția în general și competiția în infrastructuri în special. Operatorii care nu sunt parte a acordului vor avea cheltuieli investiționale și operaționale mai mari, aproape duble, decât partenerii unui acord de partajare între doi operatori. Astfel, aceștia din urmă pot oferi serviciile la tarife mai mici, sau obține profit mai mare în cazul unor tarife egale. Nu în ultimul rând, un astfel de acord duce la reducerea numărului de rețele, adică la reducerea competiției în infrastructuri. În cazul extrem, când toți operatorii sunt parte a unui acord de partajare se revine la monopolul de rețea.  

Să amintim că și în România există un acord de partajare a rețelelor cu durata de 16 ani. Cam cât durata licențelor de frecvențe acordate de ANCOM în anul 2012. Prin comunicatul Orange Romania din 31 iulie 2013 se anunța că operatorii Orange Romania si Vodafone Romania au încheiat un acord pentru partajarea infrastructurii de rețea, fără a se specifice ce anume. Comunicatul mai spune că ”atat Orange, cat si Vodafone, isi vor opera independent spectrul detinut si isi vor pastra controlul strategic asupra retelelor de comutatie, prin separarea completa a acestora, ceea ce va asigura diferentierea retelelor si independenta totala a operatorilor din punct de vedere competitiv si comercial.”

Ca și în cazul investigat de Comisia Europeană în Republica Cehă și la noi operatorii, parte a acordului de partajare, dețin poziții puternice pe piață, Orange România și Vodafone România fiind primii doi operatori după numărul SIMurilor vândute și al veniturilor încasate. La 30 iunie 2016, Orange România avea o cotă de piață după SIMuri vândute de circa 37,8%, Vodafone - 32,6%, Telekom Mobile - 21,5% și RCS&RDS - 8,1%. După venituri dominanța celor doi operatori este și mai mare - Orange România a avut în anul 2015 circa 42,5% din veniturile generate de piața românească, urmat de Vodafone cu 34,6%, Telekom Mobile cu 19,7% și RCS&RDS cu 3,1%. Operatorul RCS&RDS nu prezintă rezultate despre comunicațiile mobile astfel că s-au făcut estimări și din acest motiv s-a folosit cuvântul circa de două ori

Cum acordul de partajare din Republica Cehă a fost semnat în 2011, adică cu doi ani înaintea contractului de partajare din România și ținând seamă de lupta Comisiei Europene pentru păstrarea concurenței pe piața telecomunicațiilor, ar putea, oare, urma în perioada următoare, un an sau doi, și analiza de către Comisia Europeană a acordului de partajare dintre Orange Romania si Vodafone Romania? 

Serviciile publice online în Europa

Un nou studiu privind serviciile de guvernare electronică din UE publicat in 3 octombrie 2016 de către Comisia Europeană

https://ec.europa.eu/digital-single-market/news/eu-egovernment-report-2016-shows-online-public-services-europe-show-uneven-improvement

relevă faptul că serviciile publice online devin tot mai accesibile în Europa, 81% acum. O analiză mai profundă a transparenței, mobilității transfrontaliere și calității generale a utilizării arată însă creșteri inegale și un număr semnificativ de țări rămase în urmă. Printre acestea din urmă și România.

Evoluție inegală a țărilor membre UE - România sub media UE

Privind harta Europei se observă o mare variație în performanța guvernării electronice în regiune. Diagonala sud-vest -- nord-est împarte harta în țări cu performanțe peste media UE, țările deasupra diagonalei, și țări cu performanță sub media UE, țările de sub diagonală. Din păcate, geografic și nu numai, România este sub diagonala menționată. Adică cu performante sub media UE. Desigur din cauza poziției geografice! Progresul este măsurat ca diferența de performanțe între datele disponibile la ultima evaluare (2014-2015) și prima (2012-2013). Performanța este măsurată ca o medie a scorurilor pentru patru indicatori de referință: focalizare pe utilizator, transparență, mobilitate transfrontalieră, facilitatori cheie.

Focalizare pe utilizator

Guvernele au progresat în a face serviciile publice digitale, dar s-au concentrat mai puțin asupra calității livrării din perspectiva utilizatorului, în special în ceea ce privește ușurința și viteza de utilizare. În timp ce disponibilitatea online a serviciilor în UE28 + Elveția + Islanda a atins nivelul de 81% (+9 puncte procentuale față de 2012-2013), iar gradul de utilizare on-line 83% (+4 puncte față de 2012-2013), ușurința și viteza de utilizare a acestor servicii on-line, așa cum este percepută de către ”cumpărători misterioși”, care au testat serviciile on-line, a avansat puțin, crescând cu doar 1 punct procentual față de evaluarea din 2013.

Transparența

Indicatorul de transparență examinează măsura în care guvernele sunt transparente cu propriile responsabilități și performanțe, procesul de furnizare a serviciilor, precum și datele cu caracter personal implicate. Indicatorul a crescut cu 8 puncte procentuale față de 2012-2013 la nivelul EU28+ ajungând la 56% în 2014-2015. Cu toate acestea, punerea în aplicare a bunelor proceduri de servicii transparente este încă în urmă, în mare parte din Europa - scor de 47% la EU28+. Transparența datelor cu caracter personal a rămas la 55%. In intreaga Europa guvernele mai trebuie să facă îmbunătățiri pentru a avea face organizațiile lor mai transparente - scor mediu 64%.

Mobilitatea transfrontalieră

Serviciilor de guvernare electronică încă le lipsesc nivelul adecvat de sprijinire a cetățenilor și întreprinderilor care doresc să se deplaseze sau să opereze la nivel transfrontalier. Serviciile legate de afaceri sunt mai avansate în ceea ce privește mobilitatea transfrontalieră decât serviciile legate de cetățean, chiar dacă acesta din urmă a crescut mai mult față de prima măsurătoare (+13 puncte față de afaceri +11), mobilitatea afacerii având un scor mai mare - 64 % față de 52% pentru cetățeni.

Facilitatori cheie

Indicatorul măsoară disponibilitatea a cinci elemente tehnice esențiale pentru serviciile publice: identificare electronică (eID), documente electronice (eDocuments), Surse autentice, siguranță electronică (eSafe), semnătură unică (Single Sign On - SSO). Tehnologia facilitatorilor cheie, care ar putea conduce la responsabilizarea utilizatorului și eficiență, nu este utilizată la întregul său potențial, scorul de referință fiind 54%.

”Cumpăratori misterioși”  simulează "evenimente de viață" ale cetățenilor

Raportul utilizează o metodologie stabilită de noul cadru de referință pentru guvernare electronică 2012-2015 (eGovernment Benchmark Framework 2012-2015), care prevede utilizarea de ”cumpărători misterioși”, adică potențiali utilizatori, care evaluează site-urile și serviciile guvernamentale prin simularea acțiunilor cetățenilor. Raportul analizează serviciile conexe oferite on-line pentru evenimente de viață: operațiuni regulate de afaceri, schimbarea locației, deținerea de autoturisme, etc. Alte trei evenimente de viață (căutare locuri de muncă, studii și înființarea unei afaceri) au fost analizate în detaliu în raportul de anul trecut.

Analiza evenimentelor individuale de viață arată că persoanele care conduc afacerile pot utiliza versiunea online a serviciilor publice pentru marea majoritate (90%) din interacțiunile lor de rutină cu administrațiile publice (de exemplu, declarare TVA, plata contribuțiilor sociale), în timp ce mutarea are cel mai mare scor la categorie cetățeni (85%). De la un scor care pleacă destul de jos, 68%, disponibilitatea serviciilor de e-governare pentru proprietarii de automobile s-au îmbunătățit foarte mult în ultimii doi ani (+8 puncte procentuale), dar străinii pot conta doar pe disponibilitatea informațiilor, nu și pe serviciul real.

Performanțele României 

În studiul Comisiei Europene, România este inclusă în grupul 4, al țărilor neofite, la care atât digitizarea cât și utilizarea sunt reduse în concordanță cu performanțele sale. Este rodul și al adoptării reduse a Internetului de către români, dar mai ales al  reticenței guvernanților în a realiza o interfață electonică prietenoasă între cetățeni și administrație.

  

Nici la accesarea site-urilor publice de pe telefoane mobile nu stăm prea bine, România fiind plasată în cadranul din stânga jos: 45% dintre români accesează site-urile publice de pe telefonul mobil, 44% creștere a accesului Interent la punct mobil și o modestă accesibilitate prietenoasă a site-urilor publice.  

Este rezultatul unei adopții încă scăzute a telefoanelor inteligente, cauzată de factori economici, demografici, etc. dar și al reticenței guvernanților în a transpune în on-line relaționarea cu cetățenii țării.

România ar trebui să accelereze trecerea la serviciile publice online acționând asupra ofertei, conectând tot ce a rămas neconectat, informatizând administrația, dar și asupra cererii, crescând gradul de adopție a Internetului de către români, mai ales în zonele rurale. În decembrie avem alegeri și ar fi de așteptat ca principalele partide să includă în strategia lor de guvernare 2017-2020 măsuri pentru accelerarea trecerii la serviciile publice online. Primul partid care și-a prezentat startegia de guvernare vorbește numai despre reduceri de taxe și impozite concomitent cu mărirea salariilor și pensiilor. Nimic despre telecomunicații, România digitală, România Inteligentă. Timp ar mai fi ! 

Smart Cities of Romania la a doua ediție

Smart Cities of Romania, eveniment ajuns la adoua ediție, va avea loc anul acesta în zilele de 8 și 9 noimbrie 2016 la Universitatea Politehnică din București, organizatorii anunțând deja deschiderea înscrierilor la 

http://www.romaniasmartcities.ro/ro/expo-conferinta/inregistrare-national.html

Prima ediţie a evenimentului  „SMART CITIES OF ROMANIA” a înregistrat o audienţă de peste 500 de participanţi reunind reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Administraţiei Publice Centrale şi locale şi ai organizaţiilor cu rol în reglementarea domeniilor conexe conceptului, dar şi ai mediului privat şi universitar.

Evenimentul de anul acesta va reuni pe parcursul celor două zile reprezentanţi ai primăriilor (primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector din Bucureşti şi primării din ţară) ai prefecturi, ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, membri ai comisiilor consultative de urbanism, reprezentanţi ai firmelor de proiectare şi arhitectură, directori ai regiilor autonome, directori de companii furnizoare de servicii orăşăneşti, reprezentanţi din domeniul imobiliar, precum şi specialişti din energie, transport, utilităţi, automatizări, tehnică de securitate, finanţe, consultanță. Deasemenea, vor fi reprezentați marii operatori de telecomunicații, fabricanți de echipament de telecomunicații și dezvoltatori de aplicații, adică cei care sunt chemți a face orașele intelgente. Adică aproape toți factorii interesați, stakeholder-ii cum ar zice românul.

Desigur acest eveniment nu este unicul dedicat orașelor inteligente, numărul evenimentelor pe acest subiect crescând foarte mult după ce ministrul Marius Bostan anunța în 18 mai 2016 la Ziua Comunicațiilor proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent. Este însă, poate, cel mai vechi și cu siguranță evenimentul cu abordarea cea mai completă prin faptul că și în acest an reunește decidenții, industriile implicate și posibili executanți.  

Subiectul orașe inteligent este unul relativ vechi în lume și relativ nou în România, dar unul foarte drag mie despre care am scris și vorbit mult de multă vreme.  

În 19 noiembrie 2015 publicam ”Comentarii la programul guvernului Ciolos pentru comunicații electronice” pe blogul personal la

http://nicolaeoaca.blogspot.fr/search?updated-min=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2016-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=15,

care propunea și câteva obiective noului ministru al telecomunicațiilor printre care și un proiect pilot ”smart city”.

Această propunere - lansarea unui proiect pilot ”smart city” - a fost agreată de domnul ministru Marius Bostan și concretizată în anunțarea proiectului pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”, care urmează a fi lansat oficial în toamna 2016 și finalizat în anul 2018 cu ocazia aniversării a 100 de ani de la marea Unire.

De ce este important să avem orașe inteligente? În primul rând pentru faptul că dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și de aplicații, dar și românilor le dă speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice. Apoi orașele inteligente stau la baza unui proiect de țară - ”România inteligentă”, care duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România, în România. În fine, potrivit ”România competitivă trebuie să fie, în primul rând, o Românie inteligentă” publicat pe blogul http://nicolaeoaca.blogspot.ro, proiectul de țară ”România inteligentă” ar trebui să stea la baza proiectului național ”România competitivă”. ”România inteligentă” este, în primul rând o Românie conectată, care permite pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) și o relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. O Românie conectată, o Românie digitală este o condiție de bază pentru o economie competitivă, pentru o Românie competitivă.

De ce este important evenimentul? Pentru că pune pe tapet un subiect foarte important pentru viitorul României într-o abordare completă și într-un moment deosebit - cu circa o lună înainte de alegerile parlamentare, fiind astfel o sursă de inspirație pentru partidele politice, care încă nu și-au prezentat strategiile de guvernare pentru ”telecomunicațiile” în perioada 2017-2020. Invit, deci, partidele politice cu pretenții la guvernare să-și trimită specialiștii în ”telecomunicații” să participe la eveniment cu speranța că vor înțelege și vor realiza România Inteligentă.      

Desigur că sunt invitați să participe la eveniment toți cei interesați de o Românie inteligentă, care se pot înregistra la 

http://www.romaniasmartcities.ro/ro/expo-conferinta/inregistrare-national.html

Raportul Akamai privind starea internetului în trimestrul II 2016

Vineri 30 septembrie 2016, Akamai a publicat raportul privind starea internetului pe trimestrul II 2016:

https://www.akamai.com/us/en/multimedia/documents/state-of-the-internet/akamai-state-of-the-internet-connectivity-report-q2-2016.pdf?mkt_tok=eyJpIjoiWWpoaU1UQmhNbUZsTlRReSIsInQiOiJzOGJWOEUrTnFGcEs3dm80UGZ3djEwU0gyXC94dkQ1STlaNUdwOUJGb01TaGJYWVhSTmo4RUlrZjhCVmRLWWswTVprV0RQaFVyMzNTajhZSno1VmxaRXNFYlhJc3gzeVA3ZHVORVNGQWZxTG89In0%3D

Primul capitol tratează utilizarea internetului, iar în clasamentele prezentate România nu se regasește fiind o țară cu populație relativ mică și cu utilizarea Interenetului și mai mică.

România apare în capitolui 2 ce analizeaza global folosirea interentului. Prima apariție este in tabelul cu clasamentul global după viteza maximă medie de acces la punct fix după țări ca Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan sau Japonia, fiind singura prezență europeană și chiar din lume într-un clasament aproape asiatic.

Cu o viteză de 84,2Mb/s România est a 10-a în acest clasament înregistrând creșteri față de trimestrul și anul anterior. De notat că România nu se găsește în tabelul anterior dedicat vitezei medii.

În schimb România se regăsește în următorul tabel dedicat procentului conexiunilor cu viteze mai mari de 4Mb/s, în care se găsesc de data aceasta preponderent țări europene.

România nu este însă printre primele 10 țări din lume cu viteze peste 10Mb/s, clasament în care regăsim însă Bulgaria pe locul 9, dar este a șasea în clasamentul cu viteze mai mare de 15Mb/s cu 42,% din conexiuni și creșteri față de trimestrul și anul anterior.

Mai există și un clasament cu viteze peste 25Mb/s în care România nu se regăsește, dar în care Europa este bine reprezentată cu 6 țări din 10, lider fiind însă Coreea de Sud.

Aceste clasări notabile sunt rezultatul dezvoltărilor tehnologice (investiții în rețele de fibră optică) ale principalilor furnizori de Interent la punct fix - RCS&RDS, care oferă viteze de vârf de 1Gb/s, UPC Romania, care oferă viteze de vârf de 500Mb/s, ambele cu o bună acoperire a populației și chiar și RomTelekom, care oferă viteze de vârf de 1Gb/s însă la mult mai puține locuințe ( 2 milioane locuințe planificate a fi conectate prin fibră optică pentru finele acestui an) decât primii doi operatori.

Capitolul șase analizează utilizarea internetului în Europa, fiind prezentate tabele clasamente cu poziția în lume a țărilor europene. Astfel, România este a 14-a în clasamentul vitezei medii cu 15,8Mb/s viteză medie in trimestrul II 2016.

și prima, ocupând locul 10 în lume, în clasamentul după viteza maximă medie de acces (a se vedea primul tabel)

Capitolul 8 tratează conectivitatea la punct mobil, România remacându-se doar prin viteza maximă din trimestrul II 2016 - 114,8 Mb/s, fiind a treia în clasamanet după Germania, 172,8 Mb/s și Elveția cu 159,9Mb/s. Clasarea României pe locul 3 din Europa este mai ales rezultatul investițiilor făcute de operatorii Orange Romania și Vodafone Romania în rețele LTE Să remarcăm faptul că România nu avea în trimestrul II din acest an 25.000 adrese unice IPv4.  

  

Cum era de așteptat, utilizarea tot mai mult a telefoanelor mobile inteligente a dus la creșterea rapidă a traficului de date la punct mobil.