vineri, 16 septembrie 2016

Investițiile în telecomunicații și viitorul României

Guvernele țărilor care gândesc pe termen lung investesc în conectarea țării la rețele de mare viteză, adică în dezvoltarea economiei naționale. Fiecare după puteri și după cum își planifică viitorul!
                             
Astfel, o știre Telecompaper.com din 12 sept 2016 anunța că guvernul mexican a redus bugetul pe anul viitor și ca atare a redus și bugetul alocat pentru Mexico Conectado la 84% față de MXN 776.7 miliarde alocate in 2016. Ca atare, numărul de site-uri publice la nivel national pentru furnizarea de acces Internet gratuit va fi redus la 150.000 până în 2018, față de cifra inițială de 250.000.

Din contră, potrivit TeleGeography din 13 sep 2016, guvernul Suediei a alocat o sumă suplimentară de SEK850 milioane (US$100 milioane) pentru extinderea a accesului de mare viteză în zone rurale pentru perioada 2017-2020, la cele SEK3.25 miliarde deja angajate, ducând bugetul total al programului la SEK4.1 miliarde. Anterior guvernul mai investise SEK1.2 miliarde prin intermediul a trei programe regionale.


Ce va face România? Câți bani va prevede România în buget pentru a investi în telecomunicații, pentru a crește adopția Internetului? Nu știm deocamdată, guvernul tehnocrat nu se poate angaja cu cateva luni înainte de alegeri. Poate noul guvern va înțelege că investițiile în rețele de telecomunicații reprezintă investiții în dezvoltarea economică durabilă a țării pe termen lung. Așteptăm strategiile de guvernare pentru telecomunicații ale partidelor politice pentru a încerca să intuim ce ne așteaptă, să înțelegem evoluția economiei naționale și a României în următorii patru ani. Va investi România în telecomunicații, în viitor său?  Vom avea o Românie inteligentă sau …

miercuri, 14 septembrie 2016

Țara lui Copy-Paste?

În 5 iulie, 12 iulie și 19 iulie 2016 publicam pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.ro o trilogie dedicată Comunicatiilor mobile din România în anul 2015: partea întâi - Utilizare, partea a doua - Venituri și partea a treia - Eficiența afacerii.


În seara zilei de 14 septembrie 2016, căutând pe Internet aveam să dau din întâmplare peste trilogia mea publicată pe site-ul Sfin.ro sub semnătura Sfin.ro la http://www.sfin.ro/actualitate/comunicatiile-mobile-romanesti-in-anul-2015/#comment-1410


Pentru a se ”diferenția” de mine, sau poate din comoditate, ”autorul” Sfin.ro,  a publicat trilogia mea începând cu sfârșitul adica Eficiența afacerii și continuând invers cu Veniturile și terminând cu Utilizarea. În plus nu au publicat nici graficele păstând însă textul de sub grafic (Sursă: operatori, estimări autor). 


Publicarea în aceste condiții - inversarea celor trei părți și mai ales lipsa graficelor, deși în text se făcea referire la ele, mi se pare lipsă de profesionalism.

Este adevărat că în 15 iulie 2016 am trimis la office@sfin.ro prima partea a analizei mele cu invitația de a o publica, însă la emaiul meu nu am primit niciun răspuns, pentru ca în 5 august 2016 să fie publicată întreaga ”trilogie” în condițiile descrise mai sus.  

Publicarea fără acceptul meu a analizei mele în trei parți este o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală, care se pare a devenit un moft de vreme ce unii dintre ”înalții noștri demnitari” copiază pe rupte în teze de doctorat.
Aștept totuși reacția organelor competenete


Dr. Nicolae Oacă

marți, 13 septembrie 2016

SUA numesc primul Primul Director pentru Securitatea Informației

Potrivit Telecompaper.com din 9 septembrie 2016, SUA au numit primul Director pentru Securitatea Informației (Chief Information Security Officer) în persoana lui Gregory Touhill. Poziție a fost creată conform planului președintelui Barack Obama - Planul national de securitate cibernetică (Cybersecurity National Action Plan - CNAP), lansat în februarie, plan care are ca scop planificarea și implementarea politici de Securitate cibernetică la nivelul guvernului federal.

Cine urmează? Romania??? 

marți, 6 septembrie 2016

Comunicațiile fixe din România în anul 2015
2. Venituri

Veniturile generate de comunicațiile fixe din Romania au crescut ușor în ultimii ani favorizate și de creșterea economică înregistrată de economia națională, dar și de creșterea utilizării unor servicii - Intermet, recepția programelor TV.

RCS&RDS depășește RomTelekom (Telekom) și la venituri?
Potrivit rezultatelor financiare prezentate de Ministerul Finanțelor, rezultate determinate conform standardului românesc de contabilitate, în anul 2015 RCS&RDS a raportat venituri totale de 3,346 miliarde lei corespunzând la €752,8 milioane la cursul mediu BNR de 4,445 lei pentru un Euro, din care dacă se scad €74,5 milioane atribuite comunicațiilor mobile (a se vedea ”Comunicațiile mobile românești în anul 2015”) ar rezulta pentru comunicații fixe venituri de circa €678 milioane, în creștere cu 15,9% față de anul anterior. Potrivit Ministeruli Finanțelor, Telekom (RomTelekom) a avut venituri totale de 2,942 miliarde lei, adică €661,9 milioane, valoare mai mică cu 2,5% față de anul 2014. UPC România a raportat venituri totale de 738 milioane lei corespunzând la €165,9 milioane, valoare mai mare cu 11,9% față de anul 2014. Operatorul DCS a raportat venituri de 210 milioane lei, adică €47,3 milioane, în scădere cu 0,8% față de anul anterior.  

Surse: Ministerul Finanțelor, estimări autor

Se poate remarca creșterea în anul 2015 a veniturilor totale, conform standardului contabil românesc, la operatorii RCS&RDS și UPC România, dar mai ales faptul că veniturile RCS&RDS ar fi depășit, pentru prima dată, veniturile Telekom/RomTelekom. Spun ”ar fi” deoarece veniturile RCS&RDS au fost detrerminate pe baza unor presupuneri asupra veniturilor generate de comunicațiile mobile, operatorul nepublicând informații separate pentru cele două linii de afaceri (comunicații la punct mobil și fix).
Astfel, pentru prima oară, RCS&RDS pare a avea o cotă de piață după venituri din comunicații la punct fix mai mare decât fostul RomTelekom.



Profitul net
Toți cei patru operatori au raportat pierderi în anul fiscal 2015, pe primul loc situându-se UPC Romania cu pierdere de €51,8 milioane urmat de Telekom cu pierdere de €27,6 milioane, RCS&RDS cu pierdere de €5,2 milioane și DCS cu pierdere de €2 milioane.
Să remarcăm faptul că în intervalul de timp analizat, perioadele cu profit nu sunt prea lungi și chiar și atunci operatorii nu se pot lăuda cu valori prea mari ale profitului net, semn al unei piețe cu probleme.
Sursă: Ministerul Finanțelor

Marja profitului net  
Analizând evoluția marjei profitului net, determinată ca raportul dintre profitul net și veniturile totale, se constată că o bună parte a timpului din perioada analizată operatorii de comunicații fixe au realizat pierdere și că atunci când au avut profit marja profitului a fost mică, semn al unei industrii competitive, ajunsă la maturitate sau chiar dincolo și amenințată/substituită de comunicațiile mobile. Dacă analizăm rezultatele celor patru operatori constatăm valori mult mai mici în perioadele cu profit decât la comunicațiile mobile și o ușoară tendință de reducere a pierderilor în ultimul an.  
Sursă: Ministerul Finanțelor

Se remarcă situația financiară ”deosebită” a operatorului UPC Romania - pierderi de prea multă vreme, începând cu anul 2006, adică imediat după preluarea Astral Telecom și accentuate după anul 2008, o explicație putând fi căutată, la început, în tarife ridicate și apoi în pachetul limitat de servicii. Să amintim că RCS&RDS oferă din anul 2007 și servicii de comunicații mobile care i-au permis să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii în timp ce UPC putea/poate oferi pachete cu numai trei servicii - Tv, Internet și telefonie, toate la punct fix. La aceasta s-a adăugat și faptul că RCS&RDS și RomTelekom au obținut drepturi de retransmisie a campionatului național de fotbal, a altor evenimente sportive, dar mai ales crearea unor canale Tv proprii (știri, sport, etc.) care au dus la creșterea bazei de clienți și, deci, și a veniturilor.

Concluzii
Veniturile mici, dar în creștere ușoară, pierderi, însă în ușoară scădere sunt semne ale unei piețe competitive, ajunsă la maturitate, puternic concurată de comunicațiile mobile, dar și defavorizată de reglementare. Asimetria tarifelor de terminare (tarife de terminare pentru convorbiri telefonice mult mai mari în rețele mobile decât în cele fixe!!!) a făcut ca telefonia fixă, afacere pe partea descendentă a ciclului de viață să subvenționeze de foarte multă vreme telefonia mobilă, afacere la maturitate. Eliminarea asimetriei prin eliminarea tarifelor de terminare în rețelele mobile, alături de accesul reglementat la rețelele mobile pentru toți operatorii de comunicații fixe ar putea duce la o posibilă redresare a telefoniei fixe, a comunicațiilor fixe.  

duminică, 21 august 2016

În atențial noului ministru al telecomunicațiilor!

Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” ar trebui accelerat!

Luna august 2016 a adus un nou ministru al telecomunicațiilor, pare-se cu un mandat ceva mai scurt, dar foarte important pentru viitorul României, prin unele proiecte în derulare.
În 19 noiembrie 2015 publicam ”Comentarii la programul guvernului Ciolos pentru comunicații electronicepe blogul personal la
care propunea și câteva noi obiective noului ministru al telecomunicațiilor referitoare la administrarea activelor statului din telecomunicații, un proiect pilot ”smart city” și denominarea în lei a tarifelor serviciilor de comunicații electronice.
Una dintre aceste propuneri - lansarea unui proiect pilot ”smart city” - a fost agreată de domnul ministru Marius Bostan și concretizată în proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”, care urma a fi lansat oficial în 20-21 septembrie 2016 la Alba Iulia  în cadrul  Conferinței de lansare oficială a proiectului și finalizat în anul 2018 cu ocazia aniversării a 100 de ani de la marea Unire.
Între timp, ministrul care a lansat public ideia proiectului ”pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” nu mai este în funcție, iar din luna august 2016 avem un nou ministru al telecomunicațiilor și din iarnă un nou guvern, astfel că pot apărea întrebări, temeri referitoare la ritmul, modul în care va continua acest  proiect de importanță deosebită pentru România.
De ce este important proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”?
În primul rând, proiectul pilot ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent” dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și de aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot, dar, mai ales, dă românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice.
Rostul acestui proiect pilot este de a stabili ce aplicații sau facilități să fie folosite, alegerea depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare - partea tehnică. Proiectul pilot ar mai trebui să releve și un ”plan de afaceri”, adică reguli, proceduri, parteneriate, costuri, finanțare, care să stea la baza acestui demers - partea economică.
În al doilea rând proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”, poate sta la baza unui proiect de țară - ”România inteligentă”. Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit poate fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin care s-ar replica la nivel național rețeta rezultată în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România.
În al trelea rând, potrivit România competitivă trebuie să fie, în primul rând, o Românie inteligentă” publicat pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.ro, proiectul de țară ”România inteligentă” ar trebui să stea la baza proiectului național ”România competitivă”, lansat recent. ”România inteligentă” este, în primul rând o Românie conectată, care permite pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) și o relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. O Românie conectată, o Românie digitală este o condiție de bază pentru o economie competitivă, pentru o Românie competitivă.

România viitorului nu poate fi ”competitivă” dacă nu este și ”inteligentă”, conectată adică, și pentru aceasta proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” trebuie continuat. Iar noul ministru ar trebui, pe lângă continuarea și chiar accelerarea proiectului pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” pentru a evita surprizele unui eventual guvern ”mai puțin tehnocrat” din iarnă, să convingă guvernul și echipa proiectului de țară ”România competitivă” că o Românie inteligentă stă la baza uneia competitive. 

luni, 8 august 2016

Comunicațiile fixe din România în anul 2015
1.   Utilizare - partea a doua

Retransmisia programelor Tv
Evoluția pieței de retransmisie a programelor TV a fost una deosebită. Apărută chiar la începutul anilor 90, a fost prima piață care a cunoscut liberalizarea, având de la început mai mulți competitori, însă în arii geografice diferite pentru ca în ultimii ani să constatăm și o suprapunerea a arilor acoperite de operatori. Apariția televiziunii prin satelit, oferită de mai mulți competitori, a intensificat competiția pe această piață, iar faptul că românul petrece în medie peste 4 ore pe zi nu poate să fie decât un stimulent pentru competitorii acestei piețe.
La finele anului 2015, în România erau, potrivit ANCOM, 263 furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale din care 259 utilizau mediu de transmisie cablul, 5 satelitul și 2 tehnologia IP (IPTv) și 4,56 milioane utilizatori ai cablului, 2,42 miloane ai satelitului și 83,2 mii ai tehnologiei IPTV. Cu un total de 7,07 milioane utilizatori/contracte, România avea o penetrare de 94,4% din gospodării, una dintre cele mai mari din UE. Din cele 7,07 milioane abonați, 60% sau 4,2 milioane proveneau din mediul urban, iar restul de 2,8 milioane sau 40% din mediul rural. 


Sursă: ANCOM

Retransmisia programelor audiovizuale se face preponderent prin cablu, 64,6%, urmat de satelit cu 34,3% și tehnologia IPTV cu 1,2%, cote aproape constante în ultimii cinci ani. 

Sursă: ANCOM

La finele anului trecut, 62% din totalul programelor Tv erau recepționate în format digital o pondere importantă, 55,3% din total, revenind retransmisiei prin satelit, în timp ce retransmisia prin cablu contribuie cu 42,8%, pondere în creștere continuă în ultimii ani, datorită eforturilor operatorilor, restul revenind tehnologiei IPTv.

Sursă: ANCOM 

Principalii operatori
RCS&RDS este cel mai important competitor pe piața serviciilor de retransmisie a programlor TV cu circa 3,4 milioane clienți folosind ”cablul” sau ”satelitul”, urmat de Telekom cu 1,353 milioane contracte folosind preponderent satelitul dar și cablul (prin compania sa NextGen) sau IPTV și UPC Romania cu un total de 1,24 milioane contracte. Pentru RCS&RDS se cunosc valori până la 30 iunie 2013, din prospectul emisiunii de obligațiuni în urma căreia operatorul a atras, la finele lunii octombrie 2013, o finanțare în valoare de 450 milioane, pentru finele anului 2015 estimându-se 2,6 milioane clienți ”Cablu Tv” și 0,75 milioane clienți ”satelit”.

Surse: operatori, ANCOM, ziare, estimări autor

Poziția RCS&RDS de leader de piață este rodul unor tarife adaptate pieței noastre, al investițiilor în tehnologie, dar mai ales al investitțiilor în livrarea de conținut. Aici se poate include crearea de posturi de televiziune proprii, achiziția drepturilor de a transmite anumite evenimente sportive (campionatul național de fotbal, etc).    
Telekom și UPC Romania au prezentat creșteri continue pe fondul unei cereri de servicii în creștere constantă în ultimii ani.
Să remarcăm intrarea pe această piață a operatoruli de comunicații mobile Orange Romania în anul 2013 oferind recepția prin satelit a serviciilor Tv și prin creșterea constantă a serviciilor vândute.
Analizând piața serviciilor de retransmisie a programelor Tv se  constată accelerarea procesului de concentrare a acesteia, numărul funizorilor scăzând în ultimii ani (de la 460 furnizori în anul 2011 la 359 în 2013 la 263 la finele anului 2015) favorizat de maturizarea pieței, dar și de criza economică începută în anul 2009. Aceasta se observă și în graficul de mai sus urmărind evoluția numărului contractelor care revin altor furnizori, număr care a scăzut în perioada de criză începută în anul 2009.
RCS&RDS deține o cotă de piață cumulată de aproape 50%, urmat de Telekom cu o cotă de 21,%, UPC Romania cu o cotă cumulată de 17,5%, DCS cu circa 5,7%, Orange Romania cu 3,9% și alți operatori cu restul de circa 5%. 

Surse: operatori, ANCOM, estimări autor

Concluzii
Cu o rețea de fibră optică dezvoltată, cu o preocupare constantă în oferirea de conținut, dar și atent mereu la posibile achiziții de operatori mai mici, RCS&RDS este liderul pieței serviciilor la punct fix, fiind pe primul loc la furnizarea de servicii de Internet oferind viteze de 1Gb/s și de recepție a programelor TV. Și poate și la venituri.
Urmează Telekom cu o rețea națională echipată preponderent cu cablu simetric din cupru în bucla locală, însă cu planul de a introduce fibră optică (2 milioane locuințe conectate la finele anului 2016). Telekom este primul în oferirea de servicii de telefonie fixă a cărui cerere este în continuă scădere, având însă probleme în oferirea de acces Internet, probabil din cauza rețelei care încă nu oferă peste tot viteze mari. Telekom pare a avea o problemă cu rețeaua și cu serviciile oferite - rețea preponderent cu cablu simetric din cupru în bucla locală bun pentru telefonie, care are probleme în a oferi vitezele mari de transmisie cerute de Internet.
În fine, UPC Romania, cu o rețea de mare viteză conectând peste 2,6 milone locuințe, a avut în ultimii ani o evoluție constant pozitivă înregistrând creșteri la telefonie fixă, Interent și Tv. Lipsa unui conținut propriu (așa cum oferă RCS&RDS sau Telekom) poate explica scăderea cotei de piață recepție programe TV de la 20,2% în 2010 la 17,5% în anul 2015 pe o piață în creștere. Oferirea și de servici la punct mobil (printr-un operator de rețea mobilă virtuală sau printr-un parteneriat cu un mare operator) i-ar permite un ritm mai mare de dezvoltare.

Telefonia fixă este un serviciu a cărui utilizare este în scădere, din cauza substituției fix-mobil. Accesul la Internet și recepția programelor Tv sunt servicii în creștere cu o mențiune pentru ultimul, România având o penetrare (94% din locuințe) dar și o utilizare (peste 4 ore pe zi) mare comparativ cu țări UE. Se pare că românilor le place să stea mai mult la televizor decât pe Internet!

miercuri, 3 august 2016

În atenția echipei proiectului ”România competitivă

”România competitivă” trebuie să fie, în primul rând, o ”Românie inteligentă”!

Ziarele au publicat săptămâna trecută o știre despre o nouă consultare, a şasea, în cadrul proiectului de ţară „România competitivă”, pe capitolul „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii”. Neavând acces la cei care se ocupă de proiectul ”România competitivă” supun atenției echipei acestui proiect un alt proiect de țară ”România inteligentă” parte a proiectului de țară ”România competitivă”.

Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, începutul unui proiect de țară ”România inteligentă”
în 18 mai 2016, în cadrul primei sesiuni a Zilei Comunicațiilor 2016, domnul ministru Marius Bostan anunța începerea preparativelor pentru primul proiect pilot de oraș inteligent - ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent”, care urma a fi lansat în septembrie 2016 și finalizat în anul 2018, când se vor aniversa 100 de ani de la mare unire. Un oraș inteligent utilizează comunicatiile electronice si tehnologia informatiei pentru administrarea mai eficientă a serviciilor publice, pentru o societate mai ecologică, mai eficientă, mai prietenoasa cu cetățeanul și cu mediul de afaceri.
Între timp a fost anunțată data lansării proiectului: 20-21 septembrie 2016, la Alba Iulia în cadrul unei conferințe de lansare oficială a proiectului, dar și plecarea domnului ministru Marius Bostan.
Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent” dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot, dar mai ales dă societății, românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice.
Rostul acestui proiect pilot este de a stabili ce aplicații sau facilități să fie incluse, alegerea depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare - partea tehnică. Zonele de interes ar putea fi grupate în inovare digitală, asistență socială, mobilitate urbană, energie, educație, sustenabilitate. Proiectul pilot ar mai trebui să releve și un ”plan de afaceri”, adică reguli, proceduri, parteneriate, care să stea la baza acestui demers - partea economică.

”România inteligentă”- un proiect de țară, parte a proiectului ”România competitivă”
Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” trebuie să continuie, chiar dacă cel care l-a anunțat nu mai este ministru.  Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit va fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin care s-ar putea replica rețeta rezultată (tehnic, economic) în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România. România inteligentă este, în primul rând o Românie conectată, care permite diverse aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) astfel încât societatea devine mai eficientă, mai ecologică, iar relaționarea mai facilă, mai prietenoasă.
Sunt dificil de estimat costurile proiectului național ”România Inteligentă”, proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” urmând a da un indiciu și mai ales un ”model de afacere”. În afară de finanțarea din fonduri UE, alte surse pentru finanțarea proiectului ar trebui căutate la telecomunicații și la bugetul de stat. Telecomunicațiile au fost considerate până acum o sursă de venituri pe care guvernele au folosit-o conform intereselor conjuncturale alimentând adesea găurile negre ale economiei. Amintesc de banii obținuți din vânzarea unui pachet de 54,01% din acțiunile RomTelecom, de rezultatul licitației de frecvențe din anul 2012, etc., în total cu mult peste un miliard de euro, fonduri care nu au fost folosite în cel mai bun interes național - conectarea întregii Românii la rețele de mare viteză și mai ales la creșterea adopției internetului, care ar fi dus la dezvoltarea economiilor locale și deci și la creșterea economiei naționale (creșterea utilizării internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu 1,5%!). Pentru viitor ”banii” din telecomunicații - vânzarea de active ale statului (RomTelekom, SN Radiocomunicații, etc.), vânzarea de licențe de frecvențe, tarife, taxe, etc. ar trebui să alimenteze un ”fond al telecomunicațiilor” care să ajute la realizarea proiectului național ”România Inteligentă”. Deasemenea, bugetul de stat ar trebui să prevadă fonduri pentru finanțarea proiectului de țară ”România inteligentă”, investiții în viitorul economic al țării. ”Telecomunicațiile” ar trebui considerate motor de dezvoltare economică a țării și nu sursă de venituri.

România viitorului nu poate fi ”competitivă” dacă nu este și ”inteligentă”!

1 august 2016