Reglementare pentru competiție
Prezentare ținută la conferința internațională ANCOM: 2020 - A TELECOM ODYSSEY, propunând remediii pentru o competiție echilibrată pe termen mediu.
joi, 17 decembrie 2015
1,14 €cent/minut pentru apel
primit în roaming până în 2017
Ieri, 16 decembrie 2015, Comisia
europeană anunța adoptarea de noi reguli de implementare privind tarifele de
roaming în Uniunea Europeană.
Astfel, tariful pentru primirea unui apel în roaming în UE va fi de 1,14
eurcenți/minut din 30 aprilie 2016 până în 14 iunie 2017, când va dispărea.
|
|
1 July 2014
|
30 April 2016
|
15 June 2017
|
|
Outgoing voice calls (per minute)
|
€0.19
|
domestic price + up to €0.05
|
no extra roaming fee, same as national rate
|
|
Incoming voice calls (per minute)
|
€0.05
|
1.14 €cent
|
no extra roaming fee, same as national rate
|
|
Outgoing texts (per SMS message)
|
€0.06
|
domestic price + up to €0.02
|
no extra roaming fee, same as national rate
|
|
Online (data download, per MB*)
|
€0.20
|
domestic price + up to €0.05
|
no extra roaming fee, same as national rate
|
La valorile din tabel trebuie adăugată TVA.
miercuri, 16 decembrie 2015
Serbia
amână privatizarea operatorului național Telekom Srbija! România?
Recent guvernul sârb a hotarât, chiar unanim, să amâne privatizarea
operatorului Telekom Srbija, vânzarea unui pachet de 58,1% din
acțiuni, desi nu a dus lipsă de ofertanți - șase!
Motivul - ofertele nu au intrunit așteptările vânzătorilor. Se pare că
socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg! Era a doua oară când
privatizarea operatorului Telekom Srbija era amănată, guvernul
declarând că intenționează să o restructureze pentru a-i crește valoarea.
România este chiar mai perseverentă - în 2013 a început a patra tentativă de a
vinde un pachet, sau chiar întreg pachetul deținut de statul român în
operatorul RomTelekom. Acum doi ani,
în decembrie 2013, era angajat consorțiul care să vândă/listeze, chiar, întregul
pachet de 45,99% deținut de România. Și de atunci ministerul societății
informaționale tot amână decizia.
Se pare că nu este momentul cel mai potrivit a vinde astfel de active. Cel
puțin așa spune experiența Telekom Srbija. Dar, a amâna sine die luarea unei decizii în listarea
RomTelekom dând vina pe consultanții nu pare a denota seriozitate. A vinde întregul
pachet pare riscant. Pare a nu fi recomandat nici de experiența Serbiei și nici
de performanțele operatorului nostru. Listarea pe burse (București și ...) a unui pachet de 15-20% pare un compromis pentru
momentul actual permițând eventuala intrare a unor fonduri de investiții în
structura acționariatului și o
evaluare a operatorului.
luni, 7 decembrie 2015
România, campioană mondială
la viteză ... LTE!
GSMA a
publicat recent THE MOBILE ECONOMY EUROPE 2015
în care am avut plăcuta surpriză să
descopăr România plasată în fruntea clasamentului, intrecând țările din UE și
mai ales marile puteri din domeniul comunicațiilor electronice - Japonia, SUA
și Coreea de Sud. Este vorba de viteza medie a accesului Internet mobil (descărcare) prin
rețele LTE. Cu 30 Mb/s viteza medie in trimestrul III 2015, România intrecea
Corea de Sud - 29 Mb/s, Danemarca - 25Mb/s, Ungaria - 24Mb/s, etc. Investițiile
marilor noștri operatori de comunicații mobile dau roade!
Un
alt grafic interesant al noului raport este cel al utilizării comunicațiilor
mobile în lume. Europa, cu 78% utilizatori unici, este prima dintre regiuni
urmată de America de Nord și CIS cu 70%. O penetrare mare denotă posibilitate
mica de creștere pentru țările din Europa. Dacă însă luăm în considerare
numărul total de conexiuni America stă cel ai bine cu 1,46 conexiuni/utilizator
urmată de Europa cu 1,59 conexiuni/utilizator, față de media mondială de 1,92
conxiuni/utilizator. Valori mult mai mari decât 1 - o conexiune/utilizator -
denotă deficiențe, poate chiar eșec al pieței, utilizatorii fiind constrânși a
avea în buzunar două sau chiar trei telefoane mobile conectate în rețele mobile
diferite pentru a evita marile taxe vamale instituite între rețele prin
tarifele de terminare în rețelele mobile, iar Europa nu stă prea bine dacă o comparăm
cu America de Nord, regiune ceva mai bine reglementată. Dispersia mare a acestor
valori, de la 1,46 în America de Nord la 2,15 în America Latină, denotă o
reglementare fragmentată, tarife foarte mari de terminare în rețelele mobile în
unele regiuni, care se traduce prin costuri mai mari cu comunicațiile mobile pentru
utilizatorul final și societate în acele regiuni ale lumii.
Raportul
estimează pentru Europa anului 2020 scăderea la 1,24conexiuni/utilizator, cifră
ce denotă o evoluție lentă a procesului de punere pe costuri a tarifelor de
terminare în rețelele mobile, dar mai ales faptul că, în viziunea GSMA,
tarifele de terminare nu par a dispărea în orizontul de timp analizat.
Raportul conține proiecții pentru Europa până în anul 2020
privind evoluția acoperirii cu tehnologie 4G - 93%, a adoptării tehnologiei 4G
în Europa - 57%, a telefoanelor mobile inteligente - 76%, a utilizării datelor
mobile, a veniturilor - 0,9%, a cheltuielilor de capital, a EBITDA, a
contribuție la PIB, …..
Dr. Nicolae Oacă
vineri, 4 decembrie 2015
Vă invit miercuri 9 decembrie 2015, orele 18:30, în sala A101, facultatea Electronica și Telecomunicații, Leul, la întâlnirea cu
https://www.facebook.com/events/1654789571404780/
RAOUL ROS, Country Senior Officer Alcatel-Lucent Romania.
Întâlnirea este a doua lecţie deschisă din acest an cu participarea unor personalităţi de seamă ale telecomunicaţiilor româneşti, pe care o organizez în cadrul cursului ”Piaţa Comunicaţiilor. Reglementări europene şi internaţionale” cu sprijinul Ligii Studenților Electroniști, prin proiectul CareerTeam.https://www.facebook.com/events/1654789571404780/
joi, 19 noiembrie 2015
Comentarii
la programul guvernului Ciolos pentru comunicații electronice
Potrivit HotNews.ro
din 17 nov 2015 noul Guvern condus de Dacian Ciolos a propus pentru ministerul
comunicațiilor, 8 linii de actiune pentru urmatorul an:
- Initierea proiectelor din
Agenda Digitala si pregatirea unui proces de absorbtie eficienta.
- Intarirea guvernantei
corporative la Posta Romana si Telekom la nivelul celor mai bune practici
internationale si continuarea proceselor de privatizare dupa identificarea
celor mai bune optiuni.
- Utilizarea fondurilor
structurale pentru pentru dezvoltarea internetului fix de bandă larga,
sprijinirea implementarii proiectului RONET.
- Sprijinirea realizarii
interoperabilitatii la nivel national, coordonata cu UE pentru eficientizarea activitatilor
publicein sensul oferirii de servicii digitale cetatenilor.
- Pasi concreti spre
eliminarea „granitei telecom” cu Republica Moldova – Acord de roaming
guvernamental.
- Stabilirea cadrului de
dezvoltare a instrumentelor de eGuvernare.
- Sprijinirea
proiectului Ghiseului Unic.
- Imbunatatirea normelor,
procedurilor si mecanismelor necesare MSI pentru dezvoltarea sectorului
comertului electronic.
Cele mai multe dintre obiective arată continutate în
proiectele în derulare ale ministerului.
Referitor la administrarea
activelor pe care România le deține în telecomunicații lista propusă ar
trebui să înceapă cu S.N. Radiocomunicații.
Dacă la Telekom
guvernanța corporativă este datorată în principal acționarului majoritat, OTE,
ministerul ar putea ajuta trimițând reprezentați reprezentativi (economiști de
prestigiu) în consiliile de
administrație Telekom și Telekom Mobile, specialișți care înțeleg industria,
poziția operatorilor, afacerea și nu figuranți provenind de la Ministerul
Agriculturii, de la cancelaria primului ministru, sau de la Ministerului
Tineretului și Sportului. Reprezentații trimişi de minister
în aceste consilii de administrație sunt faţă în faţă cu profesioniști cu zeci
de ani de experienţă în afaceri și în telecomunicații din partea OTE şi
Deutsche Telekom trebuind să înțeleagă ce se discută și să apere poziția
României, lucru delicat atunci când ești acționar minoritar. Ministerul ar mai
trebui să ia și o decizie și față de vânzarea unui pachet de acțiuni RomTelekom.
Nu zic ca este momentul cel mai potrivit a vinde, dar este a treia sau a patra
oară când se încearcă vânzarea unui pachet de acțiuni, iar aceasta nu denotă
seriozitate. Această ultimă tentativă a început acum doi ani prin angajarea
grupului de consultanți și guvernul ar trebui să decidă ce face. Comunicate de
genul ”nu am primit raportul consultanților”, repetate periodic nu mai sunt
credibile, consultanții fiind evident interesați să vândă acțiuni RomTelekom
pentru a-și încasa onorariul. Fuziunea RomTelekom - Cosmote este în curs și
poate ajuta la mărirea valorii acțiunilor deținute de stat. S-ar putea vinde un
pachet de circa 20% pe bursă (București și Londra, de exemplu) pentru un proces
transparent, statul rămânând cu un pachet de circa 25%, listarea fiind și o evaluare
a operatorului. In cazul în care se va vinde un pachet de acțiuni RomTelekom ar
trebui ca rezultatul vânzării să rămâna la dispoziția ministerului pentru
dezvoltarea telecomunicațiilor și a societății informaționale (proiect pilot
Smart City, conectarea României la rețele de mare viteză, etc.). Ar fi păcat ca
aceste fonduri sa alimenteze, ca până acum, găurile negre ale economiei
naționale sau să mărească salarii și pensii în anul electoral 2016.
Problemele mult mai mari sunt la
companiile deținute de stat în totalitate. SN Radiocomunicații are mari probleme și îi trebuie o echipă capabilă
să o restructureze, să o transforme într-un competitor. În
România, procesul de tranziţie de la emisia analogică terestră de televiziune
la emisia digitală terestră trebuia să se încheie până la 17 iunie 2015,
conform Acordului Geneva 2006 semnat de România şi Strategiei adoptate de
Guvern. La 17 iunie 2015, orice transmisie analogică terestră trebuia să înceteze
și să fie înlocuită cu transmisia digitală terestră. Acest lucru nu s-a
întâmplat, eșecul SN Radiocomunicații în a achiziționa echipamentul și finaliza
tranziția, cu largul concurs al ministerului care a amânat de mai multe ori ănceperea
procesului, nu este o notă bună pentru România țară membră a UE.
Radiocomunicații mai are și o linie de afacere bazată pe tehnologia WiMax,
tehnologie ce a pierdut competiția cu
alte familii tehnologice din care motiv mulți operatori din lume au închis
astfel de rețele. O analiză a operatorului și a industriei ar putea releva alte
linii de afaceri care să contribuie la relansarea sa.
Nici Poșta Română nu stă prea bine, un
argument fiind și eșecul vânzării unui pachet de acțiuni către un partener
strategic. În decursul timpului s-a încercat și uneori adăugat noi linii de
afaceri care să folosească rețeaua sa națională de distribuție. Un proiect care
a fost discutat de mai multe ori și la care s-a renunțat tot de mai multe ori a
fost crearea unui operator mobil virtual, afacere pe care o găsim la alte entități
poștale naționale din Europa.
Acordul
de roaming cu Moldova este un lucru bun, dar pare mai degrabă de competența
ANCOM, care are, prin grupul regional, încă o modalitate de abordare.
Aș mai
adăuga la aceste obiective și unul nou care se referă la un proiect ”Smart city”. Conceptul ”Smart
city”, la modă în întreaga lume în ultima vreme, își propune comunități
agreabile, cu consum (timp, energie, bani, etc.) minimizat, confort sporit
folosind comunicațiile electronice. În mandatul de un an al noului guvern s-ar
putea incepe un astfel de proiect după modelul altor state mai dezvolate
alocând fonduri (de ex. de la vânzarea unui pachet de acțiuni RomTelekom) și
alegând pentru implementare un oraș mai mic, Râmnicu Vâlcea, de exemplu, oraș deja
”smart” dacă ne amintim de hackerii săi.
Denominarea
în lei
a tarifelor serviciilor de comunicații
electronice ar putea fi un obiectiv realizabil într-un an, cât pare a-ș fi
propus guvernul Ciolos să guverneze. Marii operatori (Orange, Vodafone, Telekom) au
tarifele serviciilor denominate în Euro și plătite în lei la cursul zilei facturării.
Excepția este UPC România și partial RCS&RDS, care are tarife denominate in
lei (Internet,TV) și în Euro (telefonie). Chiar și ANCOM, autoritatea de
reglementări a telecomunicațiilor, denomineaza în Euro tarifele (terminare,
etc.), prețurile (licențe, etc.). De ce sunt denominate tarifele din
telecomunicații în Euro atâta vreme cât moneda națională este Leul? Din
comoditate sau din neîncredere în moneda națională? Unii operatori
motiveaza aceasta prin unele cheltuieli, de capital mai ales, care se fac in
Euro, iar fluctuația parității monedei naționale față de euro face
imprevizibilă suma în lei a importurilor în Euro. Este o poziție și de comoditate
a operatorilor noștri, care transferă astfel riscul lor către cele circa 25
milioane SIMuri existente pe piața noastră. Ca urmare, utilizatorii finali nu
știu ce sume au de plătit (lunar) pentru servicii cu tarife denominate în Euro, iar în perioade de turbulențe ale monedei naționale plătesc mai mult pentru același serviciu.
De ce ar trebui denominate
în lei tarifele serviciilor de telecomunicații (telefonie, Tv, Internet) din
România? In primul rând, pentru că moneda națională este leul. Ca urmare, marea
majoritate a românilor au salariile denominate in lei și nu în Euro, astfel că
tarifele denominate în Euro devin impredictibile la plată. Marea majoritate a
bunurilor, produselor și serviciilor pe care românul le cumpără din salariul
denominat și plătit în lei au prețurile denominate in Lei. Ceapa, merele, roşiile, chiar şi cele importate, au preţuri în lei. Apoi, în România contabilitatea
companiilor, inclusiv a operatorilor de telecomunicații, se ține în moneda națională,
leul. În fine, un ultim argument poate fi și faptul că trecerea
la moneda Euro nu pare iminentă, pentru a spera prea curând la denominarea în
Euro a salariilor.
Dr. Nicolae Oacă: Comentarii la programul guvernuluiCiolos pentru co...
Dr. Nicolae Oacă: Comentarii la programul guvernuluiCiolos pentru co...: Comentarii la programul guvernului Ciolos pentru comunicații electronice Potrivit HotNews.ro din 17 nov 2015 noul Guvern condus de ...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)