O soluție pentru depășirea impasului tehnologiei 5G din România
1. 5G - o tehnologie vulnerabilă
Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau în obiectiv omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G, care oferă viteze mai mari și latență mai scăzută, are în obiectiv, în plus, conectarea obiectelor create de om cu aplicații in toate industriile, în întreaga societate, de unde și rolul de motor al transformării digitale al economiilor naționale: o șansă pentru transformarea digitală a României!
Din cauza arhitecturii mai puțin centralizate, a puterii de calcul, a nevoi de multe antene și a dependenței sporite de programele informatice, rețelele 5G oferă mai multe puncte de acces pentru atacatori. La aceasta se adaugă și multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, toate acestea făcând ca securitatea cibernetică să fie întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului.
O concluzie importantă pentru rezolvarea problemei securității viitoarelor rețele 5G - securitatea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului.
De fapt vulnerabiltatea este caracteristică, nu numai rețelelor 5G, ci tuturor rețelelor care transportă informații electronice, în măsuri diferite, și, ca atare, grija autorităților ar trebui să se îndrepte, mai întâi, spre vulnerabilitățile posibile într-un mediu plin de atacuri cibernetice și nu doar spre furnizorii acelor rețele.
Ca atare România, prin strategia națională, măsuri de protecție, etc. trebuie să vizeze vulnerabilitățile tehnologiei 5G și nu anumiți furnizori de echipament de rețea.
2. Dezvoltarea tehnologiei 5G în lume - Europa rămasă în urmă
Primele servicii comerciale bazate pe noua tehnologie 5G au fost lansate anul trecut în SUA, Asia (Coreea, Japonia, China, Qatar, etc.) și Europa: Austria, Italia, Elveția, etc., primele aplicații fiind banale: legaturi de mare viteză, substitut la fibra optică oferite, preponderent, în mari așezări urbane.
Conform https://5gobservatory.eu/market-developments/5g-services în iunie 2020 se ofereau comercial noile servicii 5G doar în 14 state europene, preponderent în marile orașe.
Mărirea decalajului 5G a determinat Comisia Europeană să ceară țărilor membre, în 18 septembrie 2020, accelerarea implementării noii tehnologii
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_1603
Comisia invită statele membre să dezvolte împreună, până la 30 martie 2021, o abordare comună, sub forma unui set de instrumente de bune practici, pentru lansarea la timp a rețelelor fixe și mobile de mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G. Măsurile au ca scop
- reducerea costurilor și creșterea vitezei de instalare a rețelelor de capacitate foarte mare, în special prin eliminarea obstacolelor administrative inutile. Autorizare infrastructuri, pentru care România nu a făcut nimic în ultimul an!;
- oferirea de acces în timp util la spectrul radio 5G și încurajarea investițiile operatorilor în extinderea rețelelor; Licitații 5G, condiții stimulative, și nu restricții!
- o mai mare coordonare transfrontalieră la atribuirea spectrului radio, pentru a sprijini serviciile inovatoare 5G, în special în domeniile industriei și transporturilor. O mai veche doleanță ireașlizabilă a CE privind sincronizarea atribuirii spectrului de frecvențe în întreaga Uniune Europeană!
3. Problemele tehnologiei 5G în România
România a tot amânat organizarea licitației pentru licențele 5G. Prima planificare a licitației a fost pentru anul 2018. A urmat amânarea în anul 2019 și apoi amânarea pentru acest an, când situația este la fel de neclară ca anul trecut, astfel că licitația se va mai amâna încă odată - în anul 2021.
Principalul obstacol în calea organizării licitației 5G este, de data aceasta, proiectul de ”lege 5G”, care se vrea transpunerea în plan local a memorandumului România-SUA și care a bulversat piața telecomunicațiilor din România, atât prin maniera în care a fost lansat în consultare (”șmecherește/românește” - vara, în perioada de concedii cu termen de consultare mult redus - două saptamâni în loc de 30 zile cât este legal, cu intenția de a păcăli, de a trece mai ușor), cât mai ales prin scop - eliminarea unor fabricanți fără a rezolva problema clamată a securității cibernetice https://nicolaeoaca.blogspot.com/:
- este o intervenție brutală pe piața liberă a comunicațiilor mobile, afectând competiția, mărind costurile (circa €1 miliard) și provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică și economică
- deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos și afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea și competitivitatea telecomunicațiilor
- nu este însoțit de un studiu de impact
- nu specifică cum se vor recupera prejudiciile (cine despăgubește operatorii), întârzierile
- este în contradicție cu reglementările Uniunii Europene pentru piață comună și liberă, cu armonizarea legislației comunitare
- nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii
- nu rezolvă problema securității cibernetice.
Proiectul de ”lege 5G” trebuie retras deoarece afectează profund și pe termen lung:
- competiția pe piața furnizării de echipamente și de servicii de telecomunicații din România
- implementarea tehnologiei 5G în România
- transformarea digitală
- dezvoltarea economică a țării.
4. Oare mai au nevoie operatorii noștri să cumpere noile licențe 5G?
Operatorii de rețele mobile sunt cei care ar trebui să cumpere noile licențele 5G și să le transforme în afaceri lucrative într-un context devenit acum impredictibil. De ce ar cumpăra?
5G se poate oferi în orice bandă de frecvențe! De mulți ani benzile de frecvențe sunt neutre tehnologic, astfel că se poate folosi orice tehnologie în orice bandă de frecvențe. Renunțarea la tehnologiile 3G sau 2G eliberează spectru, care poate fi folosit de noua tehnologie 5G. În mai 2016, grupul Vodafone anunța inchiderea în anul 2020 a rețelelor sale 3G din Europa, (terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013), astfel că va închide și rețeaua 3G din România și va elibera banda de 2,1GHz ce poate fi utlizată pentru 5G!
Vodafone, RCS&RDS și Orange deja au lansat servicii 5G în benzile deținute
În 26 iunie și 28 iunie 2019, Vodafone și RCS&RDS (cea mai mică deținere de spectru!) lansau comercial servicii 5G folosind spectrul pe care îl aveau, trimițând un semnal clar către autorități: ne descurcăm cu ce avem! Era perioda sumbră a OUG114/2018, prin care se forța obținerea a un miliard de euro din licențele 5G. Și acum este vorba tot despre un miliard! De pierderi, însă. Orange lansa comercial servicii 5G în 5 nov 2019. Toți cei trei operatori au folosit și echipament Huawei!
Încă nu există ”killer application”: rețelele 5G din SUA, Asia în 2019: acces bandă largă
În 2019 se lansau comercial primele rețele 5G în SUA, Asia, iar serviciul oferit de noile rețele era banalul acces de bandă largă! Substitut pentru fibra optică!
România este bine conectată la fibră optică în zona urbană: RCS&RDS a conectat cu fibra optică circa 6 milioane locuințe dintre cele 9 milioane, UPC România avea circa 3,5 milioane locuințe conectate cu fibra optică, iar Telekom circa 3 milioane, etc.
În orașe, zonele vizate de noua tehnologie 5G, operatorii oferă viteze mari (1Gb/s), prin rețele cu fibră optica, astfel că principala țintă a noii tehnologii, acoperirea orașelor pentru oferirea de acces de mare viteză, nu pare interesantă pentru piața noastră.
Un motiv plauzibil ar putea fi achiziția de spectru nou de către operatorii cu puțin spectru - RCS&RDS, care tot încearcă să închirieze spectrul pe care Radiocom nu-l folosește.
Autoritățile ar trebui să .... convingă operatorii să cumpere licențe 5G!
Astfel, misiunea autorităților devine dificilă - să convingă operatorii să cumpere noile licențe oferite prin licitația 5G, în condițiile în care, colac peste pupăză, acestea încearcă interzicerea unor fabricanți prezenți pe piață de mulți ani, fapt care ar conduce la cheltuieli de capital mai mari, circa €1miliard, întârzieri în implementare, adoptare mai dificilă a serviciilor provocată de tarife mărite. Adică, o afacere cu probleme, impredictibilă.
Cum vor fi convinși operatorii? Cum ar putea convinge autoritățile operatorul RCS&RDS să renunțe la contractul reînoit în 10 iunie 2020 cu Huawei?
Poate, doar dacă licențele 5G sunt oferite gratis!
De ce ar cumpăra operatorii noștri de comunicații mobile licențele 5G, într-un context socio-economic neprielnic: criză sanitară, criză economică, neavând nevoie urgentă de spectru și mai ales într-un context impredictibil adus de proiectul de lege 5G. S-ar putea ca operatorii să prefere să aștepte vremuri mai bune.
5. O soluție pentru depășirea impasului
Uniunea Europeană este în urma marilor puteri mondiale, iar România, membră a Uniunii Europene, este în urma marii majorități a țărilor europene. Ce ar trebui să facă România? Să aplice memorandumul și să-și blocheze dezvoltarea, să rămână și mai în urmă, sau să aibă o abordare europeană?
România, țară membră a Uniunii Europene, adică a unei piețe comune, trebuie să aibă o abordare europeană și să rezolve problema securitații rețelelor și astfel a memorandumului pentru a nu pune operatorii cu anvergură europeană în situații delicate: să nu poate folosi echipament chinezesc doar în România!
Care ar fi soluția?
Cadru instituțional pentru monitorizarea securității rețelelor 5G
- o agenție națională responsabilă pentru securitate cibernetică, (monitorizare securitate rețele 5G): CERT.ro, de exemplu și
- măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice, cele preconizate de CE, de exemplu. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures. În document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant, ci doar la securitatea cibernetică.
Agenția națională ar trebui să fie cea care să decidă asupra problemelor de securitate cibernetică, luând măsuri în funcție de gravitatea incidentelor.
Restricții la folosirea echipamentelor de la furnizori cu risc
Dacă, totuși, se consideră că unii furnizori (chinezi, de exemplu) prezintă risc s-ar putea lua măsuri similare celor din Anglia:
https://www.ncsc.gov.uk/pdfs/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks.pdf 28 ian 2020
- excludere acestora din rețelele legate de siguranță și securitate critică din infrastructura națională; din nucleul infrastructurii de rețea 5G; din zonele geografice sensibile, precum siturile nucleare și militare;
- cotă de piață de maxim 35% în rețeaua de acces.
În plus, ar putea fi luat în considerație și angajamentul furnizorilor privind securitatea informațiilor.
Operatorii au responsabilitatea securității rețelelor și serviciilor. De ce nu și a alegerii furnizorilor?
Atâta vreme cât cei care investesc în rețele 5G sunt operatorii (și nu statul român), care au și responsabilitatea, obligația asigurării securității serviciilor oferite (Directiva 2002/58/CE - Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice, art. 4) și a rețelelor (OUG111/2011 modificață în 2019, art. 46) de ce ar trebui ca, într-o economie liberă, aceștia să nu poată alege ce furnizori doresc? De ce să fie obligați să nu folosească unii furnizori de echipamente și astfel să plătească mai mult și să-și pericliteze afacerea? De ce să fie obligați operatorii europeni precum Vodafone, Orange, Telekom sau RCS&RDS, să folosească diferiți furnizori în diferite țări din piața comună a Uniunii Europene din cauza României!
Securitatea noilor rețele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din piața comună a Uniunii Europene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu