Repetă ANCOM episodul Adrian Diță?

2. Pretextul ”reformei – reducerea cheltuielilor?

 

Se pare că motivul invocat pentru ”reforma” din ANCOM ce ar urma sa vină ar fi reducerea cheltuielilor autorității.

Pentru a suprviețui, orice entitate, mai ales lucrativă, trebuie sa aibă în permanență sub control contul de profit și pierdere, mai ales bottom line, cum zice românul. Să fi avut  ANCOM anul trecut pierderi și conducerea vrea să intervină? Nu cred, mai ales ca ANCOM nu este o entitate lucrativă și poate să regleze relativ ușor necesarul de venituri.

 

Conform directivelor europene, autoritățile naționale de reglementări, din considerente de asigurare a independenței față de guvernanți, sunt finanțate prin taxe (monitorizare, licențe, …) impuse operatorilor prezenți pe piață, iar această finanțare trebuie să fie adecvată. Finanţarea este necesară pentru angajarea și păstrarea de personal bine pregătit profesional (salariile din telecom și IT sunt printre cele mai mari) şi consultanţi pentru a implementa obiectivele de reglementare. Fără finanţare adecvată reglementarea nu este eficientă - obiectivele de reglementare legate de deschiderea de pieţe competitive şi de stabilirea unui nivel de competiţie nu sunt, probabil, de atins. In plus, autoritățile trebuie sa acționeze independent și să nu ia instrucțiuni de la un alt organism.

Directivele nu spun nimic despre cheltuieli, decât că trebuie să permită desfășurarea în bune condiții a activități – să aibă resurse financiare și umane necesare. ANCOM prezintă în fiecare an un raport în fața parlamentului, raport care ar trebui să conțină și bugetul de venituri și cheltuieli avizat. Iar dacă apar cheltuieli suplimentare ANCOM le recupereaza de la operatori și nu de la guvernanți.

 

ANCOM este deci independent financiar față de guvern și ca atare nu ar trebui inclus în programul guvernamental de reducere a deficitului bugetar. Și totuși se pare că a fost inclus. De ce? De ce nu a apărat președintele interesele, poziția ANCOM în fața guvernului, după cum apare în informarea de mai jos. Un prim raspuns ar fi ca nu se pricepe – nu cunoaște reglementarile, directivele care îi conferă autorități o anumită autonomie, mai ales financiară. Dar are consultanți care se pricep. Unii personali. Alt motiv  ar fi că știe ca nu a fost uns președinte datorită unor merite deosebite profesionale (mare specialist în telecomunicații!) si ca atare ”ciocul mic”, (ca să citez un sinsitru personaj din PSD), trebuie să accepte indicațiile partidului.

 

Dacă totuși soții Zgonea vor să reducă cheltuielile o pot face intervenind asupra pozițiilor care nu afectează activitatea de baza a autorității - reglementare, monitorizare, control, etc. și pot începe cu desființarea pozitiilor de vicepresedinte. In contextul actual în care niciunul dintre vicepreședinți nu are pregătire si expertiză specifică telecomunicațiilor desființarea acestor poziții va aduce economii substanțiale (0,5-1 million lei pe an numai din salarii, fară a mai socoti cheltuielile cu excursiile tematice ale acestora prin Europa), bașca o relaționare simplficată în interiorul autorității. Să amintim că în cea mai bună perioada a sa, cu Cătalin Marinescu președinte, ANCOM nu a avut vicepreședinți. Apoi, pot fi desființate și alte poziții (100?) ocupate de clientela politică angajată în ultimii 6 ani și care probabil nu are expertiza și experiența specifică telecomunicațiilor. Plecarea acestora nu s-ar resimți în activitatea ANCOM.

De ce ar mai vrea soți Zgonea sa reducă cheltuielile ANCOM? Oare, vor aceștia să reducă tarifele serviciilor de telecomunicații reducând taxele impuse operatorilor, știut fiind ca operatorii transferă orice cheltuială, inclusiv taxe, românilor prin tarifele serviciilor achiziționate? Taxe mai mici - tarife mai mici! Să vrea PSD să anunțe înainte de alegerile de anul viitor reduceri ale tarifelor din telecomunicații? Nu cred. Tarifele serviciilor de telecomunicații din România sunt printre cele mai mici din UE, adaptate puterii de cumparare. În plus, experiența din economia noastră a arătat că nu toate reducerile de taxe s-au regăsit în prețuri.

Intenționează oare ANCOM să contribuie la reducerea deficitului bugetar al guvenanților ”donând” aceste economii? Intenționeză conducerea să facă din ANCOM un colector de taxe pentru guvern?  În acest caz nu ar risca, oare, România o procedură de infringement pentru colectarea de taxe de la populație prin intermediul ANCOM?

 

Revin cu aceiași întrebare legata de incompatibilitatea (soțul și soția în aceiași instituție) invocată la numire de actualul președinte ANCOM – cine va pleca primul din ANCOM? Soțul soției sau soția soțului?  

Și închei cu întrebarea din titlu - Repetă ANCOM episodul Adrian Diță?

Mai jos o altă informare dintre cele care circula in ANCOM

Situația de criză autoindusă în interiorul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a intrat în etapa a doua, după ce guvernul a adoptat legea privind măsurile de reorganizare a sectorului public. Valeriu Zgonea, cel care deține funcția de președinte al ANCOM, a convocat pe data de 27 septembrie o ședință a Consiliului Director, care însă a fost transformată în cu totul altceva deoarece au participat peste 25 de persoane, nicidecum conducerea efectivă a autorității. Ce a atras atenția din start a fost prezența a doi consilieri personali permanenți ai lui Zgonea pe care îi duce peste tot cu el, angajații ANCOM fiind de părere că ar putea avea rolul de bodyguarzi, deoarece nu dau semne că ar înțelege unde se află și mai ales de ce sunt plătiți cu salarii uriașe din banul public. Ședința a debutat cu un lung monolog al secretarului  Autorității, cu mâna căruia se pare că Zgonea va face toate viitoarele reorganizări. Acesta a plictisit audiența cu cifre și date din pachetul de peste 70 de legi pe care guvernul și-a angajat răspunderea. Interesant este faptul că Valeriu Zgonea, spre deosebire de alte ședințe în care a atacat cu furie toată activitatea sectorului tehnic din ANCOM și a trimis profesioniștii instituției în derizoriu, de data aceasta a fost extrem de rezervat. A scăpat printre scurtele sale intervenții însă cea mai importantă informație, faptul că el a decis să nu solicite exceptarea ANCOM de la prevederile măsurilor drastice asumate de guvern. Nimeni nu l-a întrebat de ce nu s-a folosit de faptul că Autoritatea beneficiază de protecție prin cadrul legislativ european, fiind unica structură de reglementare, administrare, control în domeniul vast al telecomunicațiilor, comunicațiilor electronice, serviciilor poștale. Pentru a se acoperi în fața unor viitoare reacții ale salariaților din ANCOM, Zgonea a fluturat din nou pericolul salarizării unice. Nu a spus nimic despre poziția sa anterioară asumării răspunderii executivului când a transmis în cadrul unor ședințe cu personalul tehnic din sediul central și țară că va face demersuri către guvern pentru ca anumite activități să fie exceptate de la măsurile luate în bloc. Atunci a cerut, se întâmpla la mijlocul lunii august, ca sindicatul, vicepreședinții și directorii să nu facă niciun pas în sensul apărării poziției ANCOM, ceea ce s-a și întâmplat. Iată că la doar câteva săptămâni, Zgonea a recunoscut cu nonșalanță că nu a făcut niciun demers la guvern, deoarece așa și-a asumat el! A precizat totuși că puținele propuneri, care oricum nu a fost acceptate, au fost făcute pentru ANCOM de către ANRE?! Stupoare în rândul audienței, care a rămas fără cuvinte. A continuat însă să vorbească doar secretarul instituției.

Simulacrul de ședință de Consiliu Director s-a încheiat cu sarcina către toți șefii de compartimente să vină cu propria organigramă, ținând cont de chingile în care a ajuns Autoritatea. Zgonea le-a reproșat celor prezenți că ANCOM are cel mai mare număr de șefi de compartimente dintre cele trei mari structuri de reglementare, ignorând intenționat faptul că 40 de șefi se regăsesc în fiecare oficiu județean al ANCOM, acolo unde se află terminațiile "sistemului nervos central" al Autorității, structuri care mențin piața telecomunicațiilor la un nivel de top. În fiecare Oficiu Județean activează un număr limitat de ingineri, specializați pe activități de control și monitorizare, oameni cu o mare experiență, respectați ca profesioniști de primă mână. Or tocmai acestora le-a pus gând rău noua conducere a ANCOM, deoarece într-o altă scurtă intervenție, Zgonea a afirmat că munca celor din țară e similară cu a salariaților ANRE??! Alt moment șocant într-o ședință în care s-au lansat subiecte cu caracter subversiv. În aceste oficii județene activează în general între trei și cinci oameni, iar secretarul Autorității a afirmat că prin legea asumată de guvern, trebuie să se desființeze automat oficiile județene, care de fapt mențin ANCOM pe poziția de autoritate de control într-un domeniu vast. Practic, urmează distrugerea unei structuri funcționale a statului român și diluarea în cel mai bun caz a angajaților din județe în compartimente despre care nimeni nu poate spune cum vor putea răspunde în viitor provocărilor unei piețe a telecomunicațiilor în plină expansiune. Dar se pare că acest lucru deja a fost decis, din moment ce planul de tip buldozer al echipei Zgonea se pune în aplicare.

În aceste condiții, este evident că Valeriu Zgonea are un plan similar cu cel al fostului președinte de tristă amintire Adrian Diță, cel alungat la propriu în 2017 de profesioniștii ANCOM. Doar că acum, omul pus (nu se știe de cine exact) la vârful ANCOM are o altă tactică: nu mai destituie directorii de la București, ci colaborează cu unii și îi timorează pe alții. Încearcă să destructureze structura 'core business" de la bază, pentru ca apoi să se ocupe de sediul central. Are un sprijin oferit de doi, trei oameni vechi din ANCOM, care însă nu sunt responsabili de zona tehnică a Autorității, ci pendulează în spațiul logistic. Nu în ultimul rând, este secondat de fostul secretar general al instituției, soția sa, care nu renunță la funcția de consilier de specialitate, cu atribuții de consiliere a conducerii. Nu trebuie ignorat faptul că echipa actuală care a pus mâna pe ANCOM are de apărat o structură de oameni (se pare că sunt peste 100) aduși pe ușa din dos în sediul central în ultimii șase ani, prin diverse metode. Acești clienți ai zonei politice și de business din București au în spate o serie de încrengături și la o eventuală disponibilizare în masă trebuie protejați cu toată puterea. Dovadă că singurul demers pe care l-a făcut în sensul exceptării ANCOM de la viitoarele măsuri guvernamentale a fost cel de protejare a consilierilor, al căror număr nu a fost redus. În loc să se zbată pentru ca structura 'core business", funcțională de ani de zile să fie protejată, Valeriu Zgonea a fost preocupat de păstrarea actualului număr de consilieri!

Singura speranță a oamenilor care muncesc în ANCOM este intervenția Parlamentului României, prin Comisia de IT&C, deoarece autoritatea se află sub control parlamentar și e protejată de legislația UE. Dacă legea asumată de guvern va începe să producă efecte, toate structurile tehnice ale ANCOM vor fi bulversate iremediabil, spre satisfacția celor care slăbesc din interior structurile statului român.