În atenția noului ministru al digitalizării,
Mandatul pentru telecomunicații
al noului ministru al digitalizării
După lupte seculare care au durat câteva luni, în fine, am avut un nou guvern, învestit spre finele anului trecut, guvern cu câțiva miniștri erudiți (”autori” de cărți de negăsit!) și un nou ministru al digitalizării, intr-un moment delicat pentru țară (neguvernată de câteva luni bune, criză, pandemie, ..) cât mai ales pentru telecomunicații, deasemenea neguvernate de ceva vreme și care s-au confruntat și anul trecut cu probleme majore, 2021 fiind cel mai nefast an postdecembrist. Acel nou ministru, erudit și el, avea sa deminisioneze repede în urma unor acuzații de plagiat și de fals. Dat fiind lipsa totală de expertiză cerută de minister pierderea nu era prea mare, rămânând întrebarea - de ce se propun și validează persoane cu probleme, vulnerabile și fără expertiză specifică? Ca atare a fost numit un nou ministru, și, ghinion, nici de data asta nu s-a găsit un profesionist, noul ministru neavând expertiză în ”telecomunicații” (economist, fără expunere specifică) însă, măcar nu are probleme cu CV-ul.
Moștenirea
Anul 2021 a fost cel mai nefast an postdecembrist pentru telecomunicațiile românești, an în care acestea au fost bulversate și tensionate prin intervenții brutale ale executivului. Situația poate fi asemănată cu cea din anul 2019. Atunci OUG114/2018 avea să tensioneze piața timp de șase luni și să ducă la amânarea licitației 5G și chiar la pierderea oportunității de a avea licitația 5G în 2019, pentru ca în 2021 legea 5G să producă o bulversare și mai mare prin impredictibilitate, neclaritate și, mai ales, scăderea competiției pe piața furnizării de echipament de telecomunicații. Impactul economic al interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea rețelelor 5G în România l-am analizat și publicat pe blogul personal https://nicolaeoaca.blogspot.com/ la data de 16 feb 2020 și 29 octombrie 2020 .
Cândva, comparam legea 5G cu OUG114/2018 cu observația că efectul legii 5G este pe termen lung, iar pierderile sunt mai mari și mai greu de recuperat.
Efectul nefast al legii 5G se mai poate vedea și în rezultatele licitației de frecvențe organizată de ANCOM in noiembrie 2021, la care Orange, Vodafone și Telekom nu au participat.
Faptul că telecomunicațiile noastre nu mai sunt guvernate de ceva vreme se vede cel mai bine în DESI2021, clasamentul digitalizării economiilor și societăților din UE, în care România a pierdut anul trecut două locuri ajungând pe locul ultim, fiind întrecută de Bulgaria și Grecia – certificare a incompetenței guvernanților.
Cauze
Dispariția încă din guvernarea Ludovic Orban a ministerului ”telecomunicațiilor” poate fi considerat începutul și cauza degrigoladei, care a continuat și în guvernările Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, prin struțo-cămila numită ministerul cercetării, inovării și digitalizării. (Cercetarea se asociază de regulă cu educația. Cercetarea la ministerul educației!) Dispariția ministerului ”telecomunicațiilor” am pus-o pe sema faptului că PNL nu are specialiști în ”telecomunicații” - comunicații electronice, tehnologia informației - fapt probat de pregătirea celor numiți să conducă în ultimii ani, prin neînțelegerea rolului de motor al digitalizării, al dezvoltării economiei și confirmat de un liberal care a cochetat cu telecomunicațiile fără a se și pricepe.
O dată cu pandemia cuvântul digitalizare a fost des folosit de politicieni, care din păcate, prin acțiunile lor au dovedit că nu înțeleg ce spun, nu înțeleg că nu se poate face digitalizare fără rețele de telecomunicații de mare viteză și fiabilitate și răspândire națională, și nici rolul telecomunicațiilor de motor al dezvoltării economice. Astfel a fost posibilă, în anul 2021:
- dispariția INSCC, ultima entiate care mai avea in denumire cuvântul comunicații,
- achiziția fostului RomTelecom de către Orange, care a condus la o concentrare puternică a pieței serviciilor de telecomunicații, entitatea rezultată având o cotă de piață după venituri de circa 50%, fapt ce ar fi trebuit să determine Consiliul Concurenței să blocheze tranzacția - a se vedea analiza pe care am publicat-o în 5 iulie 2021 pe blogul personal.
- legea 5G, lege arbitrară destinată a interzice fabricanții chinezi de la furnizarea de echipament de telecomunicații în România (cerând și înlocuirea echipamentului deja instalat) reducând astfel numărul funizorilor și provocând pierderi (prin creșteri prețuri, întârzieri, înlocuire echipament, etc.) estimate în analiza pe care am publicat-o în 20 iulie 2020 pe blogul personal și pe care guvernații nu au precizat cum le vor compensa. Curios, prima victimă a legii 5G nu este un fabricant chinez ci Nokia!
- numirea în funcții de conducere a unor persoane fără expertiza specifică
- neimplementarea Codului European Comunicații Electronice
- lipsa pregătirilor pentru implementarea tehnologiei 5G (ghișeul unic online aprobare lucrări infrastructură, proiecte pilot 5G, etc.)
Efectele acestor greșeli pot fi regăsite în:
- interzicerea fabricantului Nokia,
- licitația 5G în continuă amânare de mai mulți ani,
- dezinteres pentru licitația ANCOM din 2021, care ar putea fi repetat și la licitația 5G de anul acesta dacă nu se schimbă contextul
- retrogradarea României in clasamentul DESI2021 al digitalizării,
- concentrare mare pe piața serviciilor de telecomunicații,
- concentrare nepermis de mare pe piața oferirii de echipament de telecomunicații.
.
Mandatul pentru telecomunicații al noului ministru al digitalizării
1. Legea 5G – abrogată sau amendată pentru o licitație 5G reușită!
Noul ministru ar trebui să consulte industria (operatori, fabricanți, autorități) cu privire la ridicarea blocajul instituit prin legea 5G și să țină seamă de opiniile interlocuitorilor, dacă vrea să reușească. Adică un dialog și nu monolog cum a fost până acum.
Prima opțiune a noului ministru ar fi abrogarea legii 5G, pentru a asigura un nivel competițional adecvat pe piața furnizării de echipament de telecomunicații și, mai ales, pentru a detensiona atmosfera, a reda increderea și liniștea pe piața telecomunicațiilor. Abrogarea legii 5G este o condiție necesară pentru o licitație 5G reușită și pentru implementarea cu succes a noii tehnologii, adică pentru digitalizarea economiei și societății. Un prim efect ciudat al aplicării legii 5G este interzicerea fabricantului Nokia, https://www.monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--187--2022.html, fapt ce denotă cât de nocivă este legea 5G și nepricepuți sunt cei desemnați a o aplica.
Dacă nu se va dori abrogarea legii 5G, o condițiie minimală pentru a retrezi interesul operatorilor pentru licențele 5G ar fi amendarea acesteia:
- evaluatorii cererilor de autorizare să fie profesoniști, să înțeleagă ce fac, pentru a evita situații hilare precum interzicerea Nokia
- clarificări în urma discuțiilor cu piața - se înlocuiește și echipamentul pasiv (antene,, ...), etc.
- cine despăgubește operatorii pentru echipamentul scos? ANCOM precum FCC în SUA? https://www.lightreading.com/here-is-every-company-asking-for-fcc-rip-and-replace-money/d/d-id/775162?_mc=RSS_LR_EDT Sau Ministerul Finanțelor?
- cu cât timp înaintea licitației 5G ar trebui operatorii să trimită estimarea despăgubirilor? Cui?
- cum se va trata problema securității rețelelor? Folosind ”toolkit”-ul oferit de UE, strategia Angliei https://www.ncsc.gov.uk/pdfs/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks.pdf
- cadru instituțional: DNSC, agenția națională și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice
- restricții pentru furnizorii cu risc: 35% cota piață și interzicere în zonele delicate?
2. Condiții pentru implementarea cu succes a tehnologiei 5G
În afară de problemele induse de legea 5G, ar mai trebui create condiții specifice pentru implementarea cu suces a noi tehnologii și pentru utilizarea noilor servicii:
- refacerea Strategiei 5G pentru România și a documentației licitației 5G, ambele elaborate sub stresul OUG114/2018 (pentru bani la bugetul de stat) și adaptarea la nevoile țării și contextul actual - recuperare rămânere în urmă (DESI2021), acoperire rapidă, digitalizare ...
• prețuri de pornire care să stimuleze o implementare rapidă; mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Cel mai bine – licențe acordate gratis, cu impunerea unor condiții rapide de acoperire a noilor rețele.
• plată taxe licențe în timp rezonabil, ani, pentru a permite accelerarea acoperirii
• taxe utilizare spectru reduse la jumătate
- finanțare proiecte pilot bazate pe tehnologia 5G:
- orașe inteligente, sănătate, educație, rețele particulare,....
- stimularea adoptării serviciilor 5G, prin angajamentul executivului în a le utiliza in administrație, educație, cultură, orașe inteligente, etc., adică în digitalizare.
3. Prezervarea competiției
Pentru prezervarea competiției pe piața oferirii serviciilor de telecomunicații, noul ministru ar mai trebui să aibă grijă să nu se mai permită operațiuni majore de concentrare a pieței, ca de exemplu achiziția fostului Cosmote România de către un operator existent pe piață și să atenționeze autoritățile asupra concentrării excesive (cotă de piață de circa 50% după venituri) formate prin achiziția fostului RomTelecom de către Orange România.
4. Alte recomandări pentru noul ministru - guvernanță, bune practici, reglementare, România inteligentă, ...- se pot găsi în strategia de guvernare propusă guvernului anterior și postată pe blogul personal http://nicolaeoaca.blogspot.com/ în 3, 11, 17 și 27 ianuarie 2021.
La contextul actual specific ”telecomunicațiilor” noastre, dezastruos, și al economiei românești cu ceva probleme ar trebui să adăugăm și contextul mondial nefavorabil - invadarea Ucrainei de către Rusia, care ar putea declanșa o criză economică cu efect și în țara noastră. Cum telecomunicațiile sunt motor al dezvoltării economice rolul lor în astfel de momente dificile este decisiv. Încă un motiv pentru a fi conduse de profesionști.
Concluzionând, noul ministru va trebui să convingă URGENT colegii din guvern despre rolul de motor al tehnologiei 5G în digitalizare, în dezvoltarea economei naționale și astfel să creeze condițiile necesare (prezentate mai sus) unei implementari de succes.
In acest caz economia și societatea românească vor continua să fie condamnate la stagnare, rămânere în urmă, periclitând licitația 5G, implementarea noii tehnologii, digitalizarea și veniturile bugetate din licitație.
Fără telecomunicații dezvoltate digitalizarea rămâne doar o vorbă ...